altmarius

cultură şi spiritualitate

2. 3. Ontologia lui Toma. Fiinta, esenţa, existenţa
Toma de Aquino, pictură a lui Gentile da Fabriano
Ontologia tomistă are la bază un aristotelism consecvent şi este întemeiată pe o ierarhie strictă a fiinţelor. Preocupat încă din tinereţe de problema clarificării unui vocabular ontologic fundamental, Toma se implică în marea dispută privind interpretarea textelor aristotelice, situându-se, în acest sens, pe traiectoria deschisă de maestrul său Albertus Magnus.

Problema unei interpretări corecte a aristotelismului era una cardinală: împreună cu comentariile arabe, aristotelismul era inacceptabil din punct de vedere teologic; pe de altă parte, eliminarea brutală a acestor comentarii şi a tezelor lor era imposibilă, celebrele condamnări dovedindu-se nu o dată ineficiente. Nu-i rămânea lui Toma decât angajarea într-o confruntare directă cu averroiştii în scopul obţinerii unei înţelegeri echilibrate a textelor şi conceptelor.

Lucrarea De ente et essentia este cea de a doua lucrare scrisă de Toma din Aquino (după Despre principiile naturii), în jurul vârstei de treizeci de ani, atunci când şcolarii parizieni întâmpinau dificultăţi semnificative în înţelegerea vocabularului vehiculat de către magiştrii vremii. Termeni ca esse, ens, essentia, materia, forma, intellectus, individuum, ş.a., constituiau elementele centrale ale unui - aproape - manierism discursiv al epocii. Toma îşi propune să explice termenii de ens (pl. entia, fiindul sau fiinţa concretă, fiinţarea determinată în multiplu, cea de-aici) şi essentia (esenţa), consideraţi primordiali în ordinea conceperii lor de către intelect. Este o precizare semnificativă, deoarece ea atrage atenţia asupra unei distincţii de factură aristotelică, cea între „în ordinea naturii” şi „în ordinea cunoaşterii”. Ontologia lui Toma este, aici, una în ordinea cunoaşterii, de unde necesitatea stabilirii unei succesiuni didactice a expunerii. Miza parcurgerii unei ontologii este înţelegerea temeiului, a fundamentului fiinţei. Dacă ordinea platonician-augustiniană predilectă era una descendentă, începând de la temei, ordinea aristotelică începe în mod consecvent cu întemeiatul. Toma va începe de la fiind.

Tot în manieră aristotelică Toma va spune că fiindul are două accepţiuni: „ceea ce se divide în zece categorii”, respectiv „tot ceea ce poate constitui obiectul (sau adevărul) unei judecăţi afirmative”. Conform celui de-al doilea sens, orice obiect sensibil, imaginativ sau inteligibil este fiind, în măsura în care se poate construi o judecată afirmativă adevărată despre el. Trebuie observat însă că unele judecăţi, deşi adevărate, nu au un corespondent real, nu se referă la nimic, astfel că şi privaţiunile sau negaţiile ar trebui să reprezinte fiinduri, aşa cum orbirea spunem că fiinţează în ochi, în calitate de privaţie. În aceeaşi situaţie se găsesc obiectele imaginare: despre „Pegas” putem construi judecăţi afirmative adevărate. Aceasta înseamnă că obiectul ontologiei nu poate fi identificat pornind de la judecăţi.

De aceeaşi problemă se lovise şi Aristotel, atunci când, pentru a face posibilă construcţia discursului ontologic, remarca cu prudenţă că unele rostiri sunt omonime, desemnând lucrurile numai pe bază de asemănare a numelui şi nu pe bază de esenţă. Nu putem porni spre constituirea unei ontologii având ca reper judecăţile, ci trebuie, înainte de toate, să luăm în considerare elementele constitutive ale judecăţilor, rostirile, adică termenii şi conceptele. Aristotel observase că Fiinţa ca fiind se spune în atâtea feluri câte categorii sunt; dispunem, adică, de un reper sigur pentru identificarea realităţilor. Şi aici, ca şi la Toma, categoriile constituie un criteriu de verificare a realităţii obiectelor: dacă un obiect este predicabil din perspectiva tuturor categoriilor (adică dacă este concomitent temporal, spaţial, în relaţie, în posesie, etc.), atunci el nu este fictiv şi nici fals. Multiplicitatea reală a fiinţei corespunde multiplicităţii ei semantice.

Preluând raţionamentul, Toma va spune că fiindul luat în primul sens, adică drept ceea ce se divide în zece categorii, nu desemnează decât ceea ce există în realitate. Potrivit acestei accepţiuni, privaţiunile şi negaţiile nu sunt fiinduri. Avem astfel o bază sigură în a porni pe urmele esenţei, adică acel ceva care face ca un fiind să fie aşa cum este. Numai din fiind poate fi dedusă esenţa care, asemeni formei aristotelice, se găseşte în lucruri. Abia acum utilizarea judecăţilor este sigură, neexistând riscul de a opera judecăţi fără sens sau conţinând ficţiuni. Pornind de la acel fiind care are corespondent real, efortul nostru se va îndrepta acum către identificarea esenţei sale, acelui ceva care face ca fiindul să fie ceea ce este, în felul în care este.

Esenţa (cviditatea) reprezintă în primul rând ceea ce este „comun tuturor naturilor pe temeiul cărora diversele fiinduri sunt orânduite în diverse genuri şi specii”. În acest sens, esenţa este un altceva decât fiindul. Dacă fiindul este înţeles ca totalitatea determinaţiilor unui lucru, inclusiv accidentele sale, esenţa înseamnă identitatea inteligibilă a fiindului, ceea ce, dincolo de accidente, îi dă un mod specific de fiinţare. Din acest motiv, esenţa înseamnă, în al doilea rând, ceea ce semnificăm prin definiţie, adică diferenţa specifică.

Esenţa se mai numeşte şi formă, continuă Toma, altfel spus „caracterul determinant al fiecărui lucru”; desigur, formă în sensul de principiu activ, opus materiei. În al patrulea rând, esenţa semnifică natură, într-un înţeles boethian al termenului : „ceea ce poate fi conceput într-un chip oarecare de către intelect”. Ceea ce trebuie să înţelegem aici este sensul de natură inteligibilă.

Sintetic, esenţa înseamnă acel ceva, diferit de fiind, prin care şi în care fiindul are fiinţă sau fiinţează. Cu aceasta am obţinut încă un termen fundamental al ontologiei tomiste: fiinţarea. Putem acum să înţelegem mai bine sensul incursiunii de până aici: un lucru concret (fiindul, ens) are un mod de a fi, conform esenţei sale (essentia) şi fiinţare (faptul de a fi, pur şi simplu), dată în şi prin esenţă. La propriu vorbind, esenţa este un temei intermediar între fiinţă (esse) şi fiind (ens).

Dintre fiinduri, numai substanţele deţin esenţă în mod veridic şi absolut, ceea ce înseamnă că accidentele fiinţează numai relativ la ele . Prin intermedierea esenţei, substanţele fiinţează, iar datorită esenţei (adică nemijlocit), ele sunt într-un mod anume. Ceea ce este o substanţă (esenţa, essentia) se află la rândul ei sub determinaţia faptului însuşi de a fi (existenţa sau fiinţa).

Se obţine astfel o ierarhie ontologică în care fiinţa pură se multiplică în moduri de fiinţare (esenţele sau genurile şi speciile), iar acestea, la rândul lor, sunt multiplicate în indivizi (fiindurile). Ei sunt, în termeni aristotelici, substanţe prime. Ceea ce îl interesează pe Toma în continuare este cum poate fi recunoscută esenţa în substanţe. Trebuie să ţinem cont însă de faptul că substanţele sunt de două feluri: simple şi compuse. Se revine, în aceşti termeni, la o mai veche temă a filosofiei europene, cea a distincţiei unu-multiplu, conform căreia multiplul este inferior dar cognoscibil pe măsura intelectului uman, în vreme ce Unul este temei dar „ascuns” gândirii noastre.

Vizualizări: 120

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor