altmarius

cultură şi spiritualitate

Toate mișcările pro-independență din Europa de care nu ai auzit

Problemele cu autonomia anumitor părți din Europa merg dincolo de Catalonia. În funcție de ce se întâmplă în Spania, multe state din Europa ar putea avea mișcări în acest sens. Cum arată însă continentul acum și câte state mici vor sau ar vrea independență?

Catalonia ține cald subiectul autonomie în Europa și a venit într-un moment destul de prost pentru Uniunea Europeană, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE. Recent, pe 27 octombrie, parlamentul de la Barcelona a votat declarația de independență a regiunii Catalonia față de Spania. Decizia a fost luată cu 70 de voturi pentru, 10 împotrivă și două abțineri.

Deputații catalani care se împotrivesc independenței au ieșit din sală și nu au participat la vot. Replica Madridului a sosit în scurt timp: se va aplica articolul 155 din Constituție, care prevede de facto o preluare a controlului central asupra regiunii care, deocamdată, se bucura de autonomie. Local, Ținutul Secuiesc este subiectul fierbinte din România. Ca cele două, Europa este fărâmițată între tot felul de interese politice și regionale.

Dacă Marea Britanie tot a pornit ideea de independență, nici ea ca regat nu stă prea bine. Scoția se află pe lista națiunilor care-și doresc autonomie. Militanții pentru independență solicită în mod voit un al doilea referendum privind despărțirea de restul Regatului Unit după ce a văzut votul inițial respins de populație în 2014. Scoția face parte din Regatul Unit de mai bine de 300 de ani, însă discuțiile cu privire la independență nu s-au oprit nici în prezent.

Mai jos vezi hărți cu toate teritoriile care ar putea, la o adică, să ceară independență și să devină autonome.

Cine vrea independență în Europa de Est

 

Ținutul Secuiesc (România)

Ținutul Secuiesc este poate cel mai sensibil subiect când vine vorba de autonomie în România. Totuși, denumirea nu reprezintă și o unitate administrativă. Teritoriul acesta este compus din Harghita, Covasna și Mureș. Deși în cele trei județe trăiesc cei mai mulți etnici maghiari din România, populația de aici reprezintă doar puțin peste 50% din populația totală de circa 1,23 milioane, conform ultimul recensământ. Totuși, în judeţele Covasna şi Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de circa 70%, respectiv 80%.

Maghiari secui care trăiesc în această zonă reprezintă o populație maghiară deplasată, în Evul Mediu, la frontiera imperiului pentru a-l apăra. Denumirea „secui“ (adică, „szekely“) înseamnă „grănicer“. Minoritatea maghiară este cea mai numeroasă din România, urmată de cea romă (peste 620.000 de oameni) și ucraineană (circa 50.000).

Istoric, secuii nu s-au considerat unguri decât de prin secolul XVIII – XIX, până atunci ziceau că sunt altceva decât unguri. „Ei (secuii – n.r.) apar întâi la marginea vestică a Transilvaniei în zona Bihorului cândva în secolele X-XI. Apoi apar în centrul Transilvaniei în zona Turda-Arieş, prin secolul XII. Tot prin aceeaşi perioadă apar şi într-o parte a Hunedoarei, undeva către Orăştie. Spre finalul secolului XII putem spune că s-au aşezat definitiv în colţul sud-estic al Transilvaniei. Aceşti secui au fost mereu avangarda armatei maghiare. Probabil că ordinea aşezării lor, în care au pătruns în Transilvania, arată şi etapele înaintării ungurilor în Transilvania”, explica prof. dr. Marius Diaconescu pentru HotNews în urmă cu șase ani.

În ceea ce priveşte Ţinutul Secuiesc şi autonomia zonei, Diaconescu a spus că Transilvania a existat mereu o încrengătură de autonomii. În cazul secuilor, a fost mereu legată de rolul lor militar. În articolul citat mai sus, istoricul maghiar Andrea Varga a spus că autonomia despre care se discută în prezent e altceva faţă de ce însemna acum câteva sute de ani. „În ziua de azi nu e vorba de autonomie teritorială, ci de o regionalizare. Dar e o problemă că în România nu se pricepe acest lucru şi mereu se ajunge la istorie”, a completat acesta.

Moravia (Republica Cehă)

Deși oficial nu mai există din 1949, regiunea Moravia încă este văzută ca o entitate separată. Partidul non-parlamentar Moravané a încercat să demonstreze independența regiunii prin legislația moraviană din 2005.

Silezia de Sus (Polonia)

La recensământul din 2011, mai mult de 800,000 de polonezi au declarat că sunt silezieni, iar în 2010, Mișcarea de Autonomie Sileziană condusă de Jerzy Gorzelik a câștigat 8,5% din voturile alegerilor locale.

Regiunea Istria (Croația)

Istria, regiunea care încalecă Croația și Slovenia, ale cărei granițe nu au fost bine definite de la separarea Iugoslaviei din 1991, dorește o autonomie regională mai bună.

Europa de Nord are mai puține probleme cu mișcările de independență

 

Bornholm (Danemarca)

Bornholm este o insulă mică din Marea Baltică cu o populație de 40.000 oameni, cu un partid care a promovat independența și autonomia încă din anii 90. Chiar și așa, partidul a primit rar mai puțin de câteva sute de voturi.

Insulele Faroe (Danemarca)

Pe baza diferențelor culturale și lingvistice, precum și cei 900 km care separă insulele de Danemarca, patru partide locale, care dețin 17 scaune din cele 33 din parlament, doresc independența totală.

Mișcările de independență din Europa de Sud sunt în Spania și Italia

 

Sicilia (Italia)

Mai multe mișcări autonome ale Siciliei caută să obțină autonomia și independența totală și promovează moștenirea, tradițiile, cultura și limba distincte ale insulei.

Veneto (Italia)

Această regiune dorește autonomie în fața Romei și puterea de a-și stabili propriile taxe. Chiar și așa, majoritatea locuitorilor nu doresc independența completă.

Tirolul de Sud (Italia)

Tirolul este populat predominant de vorbitori de germană și a intrat în administrația italienilor la sfârșitul primului război mondial. Regiunea a devenit independentă de Roma în anii 70, dar aproape jumătate de populație dorește reunificare cu Austria.

Lombardia (Italia)

Lombardia este una din cele mai bogate regiuni ale Italiei și găzduiește Milan. Dorește autonomie față de Roma și autoritate în privința cheltuirii banilor.

Catalonia (Spania)

La referendumul de la 1 octombrie, 90% din votanți au ales independența. Însă doar 43% din populație s-a prezentat la vot și au existat mai multe rapoarte care au arătat nereguli.

Țara Bascilor (Spania)

Naționaliștii basci și-au dorit autonomie politică încă din secolul 19. Recent însă campania pentru independență a bascilor a devenit mai puțin sângeroasă.

Corsica (Franța)

Mișcarea naționalistă din Corsica a militat pentru autonomie din anii ’60. O coaliție pro-autonomie a primit 24 de scaune din cele 51 ale Consiliului din Corsica, la alegerile regionale din 2015.

Europa de Vest e dominată de independența Marii Britanii

 

Valonia (Belgia)

Valonia se bucură deja de autonomie, iar majoritatea valonilor doresc să rămână parte din Belgia. Aceștia își protejează însă limba franceză și identitatea culturală.

Regiunea Flamandă (Belgia)

Regiunea prosperă a flamanzilor a dorit secesiunea de mult timp. Noua Alianță a Flamanzilor plănuiește să forțeze separarea regiunii de Belgia la alegerile din 2019.

Țara Galilor (Marea Britanie)

Galii au avut mișcări de independență de la mijlocul secolului 19, însă statisticile recente arată că doar 25% din ei doresc independența totală.

Scoția (Marea Britanie)

La referendumul din 2014, 44,7% din votanți au ales independența Scoției, iar 55,3% nu au fost de acord. Cel mai probabil, un alt referendum va urma.

Irlanda de Nord (Marea Britanie)

Mișcarea de a aduce independență Irlandei de Nord fără ca aceasta să devină republică a apărut în anii ’20, dar nu s-a bucurat de succes. A reapărut în anii ’80, dar și atunci a eșuat în a atrage susținători.

Bretania (Franța)

Bretania își apără identitatea culturală, care include muzică, tradiții, limbă și simboluri, mai mult ca orice. Un chestionar din 2013 a arătat că 18% din bretani doresc independența, iar 37% s-ar prezenta ca fiind bretani, spre deosebire de 44% care ar spune că sunt francezi.

Bavaria (Germania)

Naționalismul bavarez a fost puternic încă din 1871, când Bavaria a fost încorporată în Germania. Datele din 2017 arată că unul din trei bavarezi vor independența.

Toate date și infograficele au fost publicate de The Guardian, unde poți vedea și mai multe informații despre teritoriile predispuse spre autonomie. Fotografia din deschidere este via

Sursa: The Guardian

Vizualizări: 31

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

190 state (ultimul: Fiji)

Numar de steaguri: 253

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 52

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 75.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

9 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsraelGreciaElvetia , Brazilia, Suedia)

35 state au peste 100 clickuri

26 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15. GALERIILE CISMIGIU

http://www.galeriile-cismigiu.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

32. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

33. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor