altmarius

cultură şi spiritualitate

Titu Maiorescu și școala sa filosofică

 de Nicolae Scurtu

http://www.romlit.ro/titu_maiorescu_i_coala_sa_filosofic

Profesorul Titu Maiorescu (1840–1917) a manifestat un interes special, atât la Universitatea din Iași, cât și la cea din București, unde a predat, mai bine de jumătate de secol, Filosofia și Logica, să formeze o școală de tineri filosofi studioși și profund determinați de marile sisteme și orientări ale înțelepciunii omenirii.
Din primele promoții de discipoli, care s-au afirmat și impus prin lucrări și o excelentă activitate didactică, menționăm pe Const. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Ion Rădulescu-Pogoneanu, Ion Petrovici, Mihail Dragomirescu, Mircea Djuvara, G. Aslan, D.C. Nădejde și, desigur, alții.
Acești dascăli au fost trimiși la studii în școlile Apusului, de unde, aproape toți, s-au întors în țară cu doctorate, cărți, cercetări și articole, pe care le-au publicat în unele dintre cele mai însemnate centre universitare ale Europei.
Unul dintre emulii profesorului Titu Maiorescu este și jurnalistul, eseistul și filosoful Grigore Tăușan1, spirit lucid și cunoscător atent al fenomenului cultural național și european.
Încă din timpul studenției manifesta o simpatie și admirație față de profesorul și filosoful Titu Maiorescu, pe care l-a citit, l-a urmat și, firește, l-a vizitat adesea acasă, cu scopul de a i se clarifica anumite aspecte ale vieții intelectuale.
E necesar să precizez că Titu Maiorescu a introdus și a fixat terminologia filosofică în limba română.
Epistolele ce se transcriu acum, necunoscute, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante ale unui tânăr, foarte tânăr filosof, trimise magistrului său spre a susține un debut în revista „Convorbiri literare” și un Premiu al Academiei Române. 

*
[București], 26 aprilie/8 mai 1894
Onorate domnule Maiorescu,
[Î]mi permit a vă trimite alăturatul articol2, cu rugăciunea de a-l controla, și-n caz de-l veți găsi scris cuminte, să faceți a se publica în Convorbiri literare. Se impune aci și explicații și scuze.
Explicații – De felul meu iubesc singurătatea și doresc să fiu cât mai puțin expus la aprecierile altora și dacă azi sunt decis a renunța la mulțumitoarea-mi retragere, e că o lovitură externă a fost destul de intensă pentru a-mi zdruncina temperamentul firesc.
De câte ori fricosul în fața iminentului pericol nu-i un erou!
Urmăream până acum cu multă răbdare publicațiunile domnului Gherea, eram convins că, în bună parte, sunt greșite, dar această părere de-abia de îndrăzneam s-o manifest într-un cerc de prieteni intimi.
Articolul, însă, din urmă, al domniei sale, cu titlul Artiștii proletari intelectuali 3, mi-a produs o atât de dureroasă impresie, poate provocată și de faptul că se superpunea peste o întreagă serie de nemulțumiri trecute, încât m-a făcut să ies din fericita pasivitate la grozav de enervanta expansivitate.
Dar poate, și-n această bănuială stă singura mângâiere, e un bine și-n răul expansivității. Dacă nu supui și altora ce gândești tu, pe zi ce trece tocmai aceste gânduri, pe măsura repetărilor, devin tot mai palide, dacă te obișnuiești și cu o nenorocire a propriului tău suflet, desigur că atât mai iute cu eroarea altuia.
Alături, însă, cu aceste mărturii, ce pot fi foarte importante pentru mine numai, e de nevoie să adaog, și aci vin scuzele, motivele ce m-au îndemnat a vă face pe domnia voastră confesorul meu.
Din multele motive, care poate chiar pentru mine sunt de domeniul înclinației inconștiente, e unul de care-mi dau perfect de bine seama, și anume, ca profesor mi-ați arătat o deosebită solicitudine, solicitudine cu atât mai folositoare cu cât venea vârsta în care un om e foarte puțin capabil de a-și găsi reazăm numai în el; am ales, în mod fatal, și întraceastă ocazie pe profesorul meu ca prim om la care să-mi expun gândurile și cele străine, propriu-vorbind, de școală.
Am ales această revistă pe considerația personală că sunt în tovărășia câtorva prieteni și cunoscuți, și că în ea s-au publicat articole de polemică cu d[om]nu[l] Gherea, semnate de foști colegi ai mei.
După cum vedeți e o întreagă coincidență de împrejurări ce m-a silit, fapt primordial, a scrie ceva relativ la opiniile d[omnu]lui Gherea, a vă adresa manuscrisul anume dumneavoastră, și să-l public anume întraceastă revistă.
Binevoiți a primi mărturisirea sincerilor mele păreri de rău pentru timpul ce vi l-am răpit cu citirea straniei scrisori prezente, și rămân al dumneavoastră devotat.
Gr. Tăușan

*
[București], 31/13 mart[ie] 1902
Onorate domnule Maiorescu,

În ultima dată când am avut cinstea să vă vizitez, nu am putut să vă comunic mai în amănunt scopul intervenției mele întrucât privește decernarea premiilor academice, deoarece erați grăbit a pleca.
Ceea ce nu am putut face, deci, atunci, voiesc a face acum.
Ceea ce îmi dă curajul (poate sunt mai mult decât curajos!), de a persevera în această intervenție, calificată de dșumneațvoastră ca „inutilă“ este că de la obținerea acestui premiu depinde poate viața mea întreagă și în astfel de momente e greu să păstrezi scrupulele necesare.
Știu că unii din concurenții mei au incontestabil mai mult talent decât mine, și așa pusă chestiunea orice solicitare din parte-mi devine cu adevărat „inutilă“.
Dar iată câteva motive ce-ar înclina cumpăna dreptății în favorul meu.
Filosofia lui Plotin4 deși nu e încălzită de un talent literar de întâia mână, este totuși izvorâtă din o muncă conștiincioasă și grea, și este întemeiată pe cunoștința întregii filosofii grecești.
A consulta textul grec al lui Plotin, cum am făcut eu, dat fiind că limba lui Plotin e cu mult mai grea decât a lui Aristoteles chiar, este o primă greutate.
A pune în ordine și-a da într-un mod limpede (cum puteți constata răsfoind cartea) ideile lui Plotin, e o a doua greutate și nu cea mai mică.
Cu bunăvoință poate că aceste greutăți de erudiție să suplinească, cel puțin pentru nevoile momentului, talentul.
Dar mai e încă ceva. Ceilalți candidați și-au primit sancțiunea de la public, pe când un studiu ca el nu poate aspira niciodată să fie prețuit de public deoarece tratează un subiect prea de amănunt și prea de specialitate.
Apoi, neacordarea premiului, nu ar fi simțită ca o dureroasă lovitură de concurenții mei, căci unii au reputații formate de scriitori, alții au asigurată viața prin înalte poziții, toți sunt în vază și aproape toți bine asigurați materialicește.
Singur eu, dintre toți, nu am aceste fericiri, deși pentru alcătuirea scrierii acesteia am muncit trei ani și-am cheltuit câteva mii de lei.
Termin, rugându-vă a [i]erta stăruința nedelicată ce-o depun în sprijinul meu, considerând scrisoarea prezentă ca un ecou al stării foarte nesigure în care mă găsesc.
Al d[umnea]v[oastră] totdeauna devotat școlar.
Gr. Tăușan

Note 
Originalele acestor epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române.
1 Grigore Tăușan (1874-1954), profesor, jurnalist, eseist, filosof, traducător și memorialist. Membru de onoare al Academiei Române (1939). Autor al unei însemnate opere filosofice și literare. Modelul său a fost Titu Maiorescu pe care l-a evocat și, uneori, i-a recenzat anumite cărți: „Discursurile parlamentare” rostite de d[om]nul Titu Maiorescu. (Studiu sociologic) în „Convorbiri literare”, 31, nr. 5, 1 mai 1897, p. 403-419 și 32, nr. 2, 15 februarie 1896, p. 183-191 și Asupra „Discursurilor parlamentare“ ale dșomnuțlui Titu Maiorescu. (Volumul III) în „Convorbiri literare”, 33, nr. 12, 15 decembrie 1899, p. 1158-1166.
2 Grigore Tăușan, Degenerescența. Arta modernă ca simptom al acesteia în „Convorbiri literare”, 29, nr. 3, 1 martie 1895, p. 221-232.
3 Const. Dobrogeanu-Gherea, Artiștii proletari intelectuali în Literatură și știință. Tomul 2, 1894, p. 235-269. Ulterior va fi republicat cu titlul Artiștii proletari culți.
4 Grigore Tăușan, Filosofia lui Plotin. Ediția a 2-a, București, Librăria Socec, 1902, VIII + 287 pagini. E necesar să precizez că un fragment din această lucrare, Din filosofia lui Plotin, a fost publicat în „Convorbiri literare”, 33, nr. 11, 15 noiembrie 1899, p. 977-1000. 

Vizualizări: 77

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor