altmarius

cultură şi spiritualitate

Cucerita de otomani in 1552 devine unul din marile orase turcesti din Europa Centrala (si de Est). In 1716 este asediata si cucerita de trupele imperiale conduse de printul Eugeniu de Savoya si pe locul cetatii otomane se edifica o uriasa cetate stelata cu 9 bastioane si 3 randuri de fortificatii moderne. Orasul pierde treptat orice urma a stapanirii turcesti devenind un oras cu aspect baroc. Dupa 1890 cetatea este demolata. Poate niciodata in istoria urbanistica a marilor orase din Romania, un oras nu a trecut prin atatea schimbari radicale.
Dorind sa reconstitui ambele Timisoare (otomana si austriaca) m-am lovit de o lipsa cvasi-totala a bibliografiei si iconografiei. Am descoperit ca interesul istoricilor romani ( cu 2-3 exceptii ) si muzeelor pentru istoria Timisoarei era nul. Istoria otomana a Banatului si Timisoarei , asa cum apare in cronici, a fost editata abia in 2005 si o datoram istoricului Ioan Hategan. Gratie arhitectului Mihai Opris (singurul preocupat de istoria urbanistica a Timisoarei in anii 70-80, dar si acum) am putut avea acces la unele materiale inedite din arhivele Vienei. Tot datorita lui am aflat de existenta la Muzeul Militar din Bucurestia a unora dintre planurile militare ale cetatii austriece.
Am descoperit cu dezamagire ca in Timisoara nu se stia mai nimic despre cetatile Timisoarei, nici macar printre istorici. Lipsa de promovare si descurajarea studiului in “vechiul regim” a monumentelor si istoriei altor natii (maghiari, otomanii din Banat, austrieci, germani[svabi], sarbi, in acest caz) a facut ca documentarea pt aceste lucrari sa fie dificila iar rezultatul cu atat mai valoros. In acest articol am spicuit fragmente din istoria de 162 de ani a stapanirii otomane in Timisoara, o epoca extrem de putin cunoscuta, chiar si printre pasionatii de istorie, extrasa din cartea lui I. Hategan.
Cele mai multe vedute ale Timisoarei arata ca cel de mai sus, complet eronate caci sunt copiate unele dupa altele, fara a se verifica niciodata pe teren.
Incepand cu 1521 otomanii cuceresc pe rand Belgradul, Orsova, Severinul apoi intreaga Ungarie in urma bataliei de la Mohacs. Transilvania si Banatul raman neocupate de turci dar intra sub suzeranitatea acestora. Fara a mai intra in detalii politice, mentionez ca in urmatorii ani, ca reactie la implicarea armatelor imperiale austriece in Transilvania si Banat, turcii isu propun sa cucereasca Timisoara si intreg Banatul. In 1551 o armata otomana de 80.000 oameni asediaza fara succes Timisoara.
" La 22 aprilie 1552 o armată de 160000 de oameni sub comanda lui Ahmed–paşa pleacă de la Adrianopol, la 27 iunie 1552 ajunge în faţa Timişoarei iar două zile mai târziu cetatea este împresurată.
Cronicarul otoman Mustafa Gelalzade:
Cucerirea fortăreţei (Timisoara/Demeşvar)
"Timişoara este o cetate pizmuită in lumea aceasta şi avea turnuri şi ziduri foarte puternice, fiind cu neputinţă de a fi trecute. De aceea era greu să se poată pune mâna pe ea. Ea este cea mai însemnată şi cea mai putemică dintre cetăţile tării Transilvaniei. Uneltele ei de pază sunt desâvrşite, turnurile sunt înalte, iar în ceea ce priveşte rezistenţa este proverbială... La poalele fortăreşei curgea ca un torent de primava râul numit Timiş (Dimeş) şi împrejurimile lui erau acoperite cu mlaştini şi stufăriş."
Se construiesc poduri peste râu iar mlaştinile sunt acoperite cu lemn şi scânduri. În luptele ce urmează turnul de apă care făcea legătura între oraşul propriu-zis şi castel e distrus, zidurile avariate iar o mică trupă de 1000 de oameni ce vine în ajutorul asediaţilor e nimicită.
Garnizoana ce apara Timisoara e formata din 1000 calareti maghiari, 200 haiduci, 300 cehi, 250 spanioli, 150 germani, 750 husari, 100 englezi, 250 osteni ai orasului si altii.
Asediul otoman al unei cetati crestine.
Miniatura otomana din secolul al 16-lea
.In 3 iulie are loc un teribil asalt al otomanilor asupra fortificatiilor nordice, aparate de spaniolii lui Mendoza, si la cele sudice, aparate de spaniolii lui Castelluvio; ienicerii ataca peste ruinele primelor fortificatii. Dupa 4 ore de asalt, condus de Mustafa Tenbel, beiul de Nicopole, turcii se retrag. Aparatorii reocupa ruinele si incep munca de reconstructie a zidurilor prabusite (citate din "Vilayetul de Timisoara" de I. Hategan).
Dupa nenumarate astfel de atacuri, comitele Ştefan de Losoncz nu mai are altă soluţie decât să negocieze predarea cetăţii. În urma negocierilor cu Ahmed-paşa acesta promite apărătorilor că pot părăsii cetatea distrusă cu toată artileria şi averea lor. Astfel, la 30 iulie 1552 soldaţii, civilii şi răniţii ies din cetate încrezători în vorbele paşei însă acesta îşi încalcă jurământul şi toţi supravieţuitorii, în frunte cu Ştefan de Losoncz, sunt măcelăriţi de către ieniceri. Acest episod marchează începutul unei noi epoci pentru cetatea Timişoarei. Oraşul capătă nu numai un caracter oriental, ci va ocupa şi un loc important în campaniile otomanilor în Europa centrală." citat de aici
O cunoscuta veduta cat de cat corecta a Timisoarei, in care se pot recunoaste, in stanga castelul, iar in dreapta cetatea (orasul fortificat), din care se remarca casa paşei.
Timp de 162 de ani istoria acestui oras se va lega de cea a Imperiului Otoman. Aici se nasc si mor mii si mii de turci, ostasi, negustori, mestesugari, intelectuali. Banatul este teatrul a nenumarate lupte intre crestini si musulmani.
Iata cum descrie Henrik Ottendorf aspectul orasului otoman "Dimeşvar" la 1663:
„Oraşul Timişoara, care-şi are numele de la râul Timiş şi de la cuvântul var care pe ungureşte înseamnă cetate, este situat dincolo de Dunăre şi de Tisa [...] . Puţine din casele oraşului se văd de departe, doar turnurile moscheilor, fiind aşezat pe şesul întins şi, în mare parte, acoperit de pomii grădinilor din jurul oraşului.
O vedere inedita dar foarte corecta a Timisoarei, in timpul stapanirii otomane,
realizata de H. Ottendorf (click pt marire)
Orasul a fost construită înaintea accestora (otomanilor, N.N.) de către regii maghiari.
In suburbie, către răsărit şi miazănoapte, pe o milă aproape de jur împrejur, se întinde un câmp mare şi neted unde mai mulţi ani la rând şi-a făcut tabăra Ali-paşa. In dosul acestui câmp se află o pădure şi un tufăriş scund care se întinde spre Denta pe patru mile: aici sunt şi diferite poduri căci Timişul străbate aşezările fiind foarte întortocheat.
Pe bună dreptate Timişoara este împărţită în trei părţi: cetatea, oraşul şi suburbiile, care de asemenea sunt de două feluri şi o parte a lor se numeşte Insula, iar cealaltă Oraşul rascian (oraşul ortodocşilor N.N.).
Castelul (Castelul Huniazilor, N.N.), situat către miazăzi, este o clădire veche, în patru laturi cu un zid şi patru turnuri puternice, păstrate, înconjurată din toate părţile de mlaştini adânci şi de râul Timiş. Afară, în faţa castelului este un turn mare, în patru laturi care, asemenea celorlalte, este unit de castel printr-un zid şi are o poartă mare şi, în faţa acesteia, un pod peste care trebuie să treci ca să intri în cetate. După descrierea lui Ortelius a asediului Timişoarei acesta pare să fie turnul de apă care, aşezat între cetate şi oraş şi, cucerit primul de către turci, a fost una din cauzele predării căci prin aceasta, legătura dintre oraş şi castel este tăiată. In castel sălăşluieşte caimacanul paşei de Timişoara sau guvernatorul.
Detaliu din desenul meu cu castelul separat de un canal de partea cea mai veche a cetatii, separata la randul ei de restul cetatii.
Oraşul este înconjurat de un zid cu palisade puternice, înalte, din împletitură de nuiele lipită cu lut, în numeroase locuri zidit puternic în acest fel şi umplut cu pământ, astfel încât stau pe el piesele de artilerie.[...]
Sectiune prin fortificatiile cetatii Timisoara
Cea mai detailata harta a Timisoarei realizata de Perette, inginer-sef trupelor imperiale.Originalul se afla la Viena.
In mijlocul orasului este o raspantie pe capriori deasupra si acoperis de scanduri care se numeste Bazar sau piata iar aici in bolti se vand tot felul de marfuri.
Detaliu din harta de mai sus (planul Perette). Cetatea si castelul.
Desenul meu. Detalii aici
Suburbia se imparte in doua: Insula si Orasul rascian (ortodox).
In ceea ce priveste moscheile din Timisoara, sunt cu totul 8, mari, cu minarete inalte, construite dupa obiceiul lor si acoperite cu tigla, iar turnurile cu plumb.
Minaretul fostei moschei din Pecs, Ungaria
[...]A cincea moschee e in suburbie, in apropiere de poarta hanului si la santul orasului: este o moschee noua, frumoasa, se numeste Seditzametschie (moscheea lui Seidi, N.N.), cladita de catre Seidi Ahmed pasa, care a fost strangulat in urma cu 2 ani de catre Ali pasa la ordinul imparatului turc, iar mormantul sau sta in curtea bisericii, la capatai cu un stalp de piatra cu turban.
Desenele a doua pietre tombale turcesti descoperite la Timisoara si pastrate la Muzeul Banatului
Locuitorii orasului sunt toti turci. Crestinii locuiesc in suburbii.
Deoarece [...] se gaseste putina vita-de-vie, care nu produce cat este nevoie, [...] caci-desi turcilor le este interzis vinul - ei il beau pe ascuns-[...]
Ienicer
 
Tiganii, ale caror ocupatii sunt binecunoscute fiind fierari, muzicanti, geambasi, iar in unele localitati se lasa folositi in locul calaului.
In afara suburbiei[...] locuiesc niste dervisi sau calugari turci, langa mormantul unuia dintre sfintii lor. Pe unul din acesti dervisi l-am vazut la Poarta Azapilor. Cumpara paine din banii cersiti si hranea cu aceasta vrabiile, care il cunosteau si erau atat de blande incat i se asezau pe cap" (citat din "Vilayetul de Timisoara" de I. Hategan).
Mausoleul si mormantul lui Ali Gaza Pasa din Babadag, Dobrogea. Probabil ca asa arata si mormantul sfantului de la Timisoara, unde locuiau dervisii-cersetori.
Se naste in 1674 la Timisoara Ali fiul lui Mehmed, autorul Cronicii despre viata lui Djafer, beilerbei de Timisoara.
Centrul cetatii Timisoara asa cum am incercat eu sa il reconstitui, dupa planuri si descrieri. Am studiat de asemenea orasele balcanice ce s-au aflat in Imperiul Otoman si au pastrat elemente de urbanism oriental.
 
In 1683 Timisoara este atacata de austrieci care ataca cu grenade si sapa tuneluri subterane unde plaseaza mine. Munca artificierilor otomani e continua si acestia reusesc sa neutralizeze mai multe mine austriece. Asediul ramane fara rezultat.
Haiduci unguri, mercenari ai trupelor neregulate din Transilvania (cu alt sens decat lotrii, banditi sau luptatori impotriva stapanirii). Deseori trupe de haiduci se luptau cu garnizoanele otomane din Timisoara, Caransebes, Lipova etc
 
In 1689-1690 imperialii asediaza din nou Timisoara. Peste 2000 de locuitori ai cetatii ,ramasi fara mijloace de trai, mor de foame si frig in iarna lui 1689. Un lup fura o fetita din fata portilor cetatii iar Ali aga, comandantul aparatorilor de la poarta Forforosa il ucide cu flinta, salvand fetita.
In 1691comandantul creştin al cetatii Lipova îşi trimite caii la paşune iar 150 de spahii îl prind şi-i duc la Timişoara cu toată opozitia unor trupe creştine. Comandantul îi trimite o scrisoare beilerbeiului, cerându-i calul său preferat. Paşa îi trimite, iar acesta ii trimite doua carute pline cu unt, miere, orez, faina albă şi 10 ocale de cafea. Cum Timişoara se afla de peste un an incercuita — in sensul larg al termenului, de duşmani, paşa împarte aceste daruri populaţiei înfometate.
Recosntituiri ale costumelor ostasilor otomani (ieniceri in special) din veacurile 16-18 publicate in faimoasele carti editate de Osprey-Military
1695-Sultanul Mustafa al III-lea viziteaza Timisoara. Muhafâzul Topal Husein pasa si alti 9 beilerbei si notabili si impreuna cu cadiul, dascalii, predicatorii, si seicii din Timisoara, precum si agalele de osti ale vilayetului, ostasii localnici, ienicerii, armurierii, tunarii, spahii si populatia cetatii l-au salutat pe padisah.
Armura de parada a sultanului Mustafa al III-lea, pastrata la palatul Topkapi din Istanbul.
 
Edificiul unora din baile turcesti (hammam) pastrate la Budapesta, din timpul stapanirii otomane. Si la Timisoara sunt atestate 3 asemenea bai...
In 1697 dintr-o scrisoare a sultanului aflam de de insula de pe Dunare numita Sanţul Mare sau Adakaleh, care are o garnizoana de 36 ostasi si e comandata de Ibrahim pasa. Insula Adakaleh cu populatia sa turca, a ramas pana in anii 60 ai secolului 20 o enclava a epocii in care Banatul a fost al otomanilor, un fenomen sociologic si etnologic deosebit de valoros!
Casa imamului din Babadag, o arhitectura raspandita - in mod sigur - si in Timisoara acelor vremuri
 
Intre anii 1683 şi 1698 la Timişoara au funcţionat ca poefi şi caligrafi muezinul Nabi Celebi, Mustafa bei si Mehmed Celebi. Cronicarul marturiseşte că datorită asediilor, luptelor, foametei, plecărilor la alte slujbe etc., dintre timişorenii musulmani nascuţi aici, dacă mai traiesc zece. Unul dintre cei mai cunoscuţi era predicatorul Hasan efendi, despre care se spuneau multe poveşti. Cu 10 zile inainte de a muri el a decis să rostească în fiecare zi o predica intr-o alta moschee. Zis şi facut. In cea de-a zecea zi el a tinut predica in moschea cea mare şi, inainte de a incepe, a spus ascultatorilor că aceasta va fi ultima sa predică. A rostit-o, s-a dus acasă şi a murit.
Hogea
Cel mai renumit este Selim Dede, pol al gnosticilor si meşter al interpretării Coranului. Vestit este şi muftiul Ismail Efendi. Acestia şi alţii alcătuiau atunci la Timişoara un pol al culturii religioase, dar nu numai, islamice, oameni de a căror cuvânt ţineau seama şi beilebeii.
1699 - Muhafâzul (comandantul) de Timişoara îi scrie marelui vizir despre lucrările de mărire a şanţurilor din faţa cetăţii.
1701-la Timişoara, în cetate se ridică o noua geamie unde predică Ahmed Efendi cu 35 akce salariu zilnic.
1703 - cafeaua baută la Timişoara provine din Yemen şi dacă la Istanbul costă 4 piaştrii, aici costă dublu. La Timişoara trăieşte un negustor persan, Veli bey, care traduce din greacă operele antichităţii pentru beilebeiul local.
Beilerbei
1705 - Firman al sultanului către domnul muntean (Brancoveanu) sa trimita la fortificarea Timisoarei 60 de care si 600 de oameni.
1707 - Mustafa, aga tunarilor, ii cere marelui vizir sa trimita la atelierul de fabricat tunuri din cetate, lingouri de fier, vergele de pusti si alte scule de la atelierul mare din Istanbul.
Tunuri turcesti pastrate in Timisoara, ingropate cu gura in jos.
1716-la Timisoara sunt trimisi 18 ostasi hambragii-priceputi in confectionarea bombelor.
Armata imperiala care porneste asediul Timisoarei e compusa din 44.879 infanteristi, 50 tunuri de camp si 87 tunuri de asediu, 14 escadroane de cavalerie, etc. Garnizoana otomana are cca 16.000 oameni si 150 tunuri.
Planul asediului Timisoarei. Desen digital de V.Capotescu
 
august -octombrie- Incepe asediul Timisoarei. 3000 de soldati sapa transeele sub focul otoman. Otomanii ataca naoptea cu faclii intr-o mana si sabii in cealalta dar sunt respinsi. Continua lucrarile genistice iar regimentul de dragoni Schonbrun respinge al doilea atac otoman. Se instaleaza baterii de artilerie cu tunuri si mortiere care bombardeaza tot frontul. Apar sparturi in zidurile cetatii. Se amplaseaza mine pe directiile de iesire a asediatilor si se ridica poduri peste santurile palisadelor.
Planul asediului Timisoarei intr-un desen contemporan cu evenimentele
Bombardarea Timisoarei pe un plan de epoca
Cuirasa printului Eugeniu de Savoya expusa la Muzeul militar din Viena.
 
Eugeniu de Savoya pe campul de lupta
(e vorba de un alt asediu decat cel al Timisoarei)
 
Semnarea armistitiului intre conducerea otomana a Timisoarei si Eugeniu de Savoya
 
Aceeasi scena de mai sus, intr-o alta reprezentare. In spate, o prezentare a asediului...
Asediul Timisoarei
La sfarsitul lui septembrie ( pe ploaie continua) trupele lui Wurtemberg cuceresc centura exterioara a cetatii. Bombardament continuu zi si noapte.
12 Octombrie - Pe zidurile cetatii se ridica steagul alb al capitularii. In cortul printului Eugeniu de Savoya se semneaza actul de capitulare al garnizoanei otomane. Tuturor soldatilor si populatiei musulmane le este permisa parasirea cetatii cu armamentul individual si 1000 de carute pentru transportul avutului lor.
17 Octombrie otomanii pasasesc definitiv cetetea Timisoarei.
Statuia printului Eugeniu de Savoya de la Budapesta
 
Statuia printului Eugeniu de Savoya de la Viena
Pictura romantica cu reprezentarea capitularii garnizoanei otomane a Timisoarei
Planul Timisoarei si un proiect de fortificare a suburbiilor orasului
Aproape orice urma a prezentei turcilor in Timisoara va dispare o data cu construirea marii cetati stelate, de catre imperiali.
Suprapunerea planului cetatii medievale pe planul modern al orasului
va urma
Bibliografie:
Ioan Hategan - Cronologia Banatului-Vilayetul de Timisoara (Timisoara 2005)
Mihai Opris - Timisoara-Monografie urbanistica
Valentin Capotescu - Cetatea Timisoarei
Linkuri:

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

186 state (ultimul: Papua-Noua Guinee)

Numar de steaguri: 249

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 57

1 stat are peste 500,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 70.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 10.000 clickuri (Italia,Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia,  FrantaMarea Britanie, Canada, Spania)

10 state au peste 1,000 clickuri (Ungaria, Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsraelGreciaElvetia , Brazilia, Suedia)

35 state au peste 100 clickuri

25 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4 ART LIBRIS

http://www.artlibris.ro/

5. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

6. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

7 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

8. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

9. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

10. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

11. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

12. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

13. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

14. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

15. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

16. GALERIILE CISMIGIU

http://www.galeriile-cismigiu.ro/

17. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

18. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

19. TIMBREE

www.timbree.ro

20. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

21. MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

22. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

23 VIA BUCURESTI

http://viabucuresti.ro/category/articole/

24. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

25. BUCURESTII VECHI SI NOI

http://bucurestiivechisinoi.ro

26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

29. GHID VIDEO TURISTIC

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/default.as

30. ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

31. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

32. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

33. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

34. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

35. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2017   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor