altmarius

cultură şi spiritualitate

Teatrul Odeon. Fostul palat domnesc



Pe locul de azi al teatrului ODEON, exista, la începutul secolului al 19-lea, un palat locuit de domnul ţării ; de fapt era o îngrămădire de clădiri, cu stiluri amestecate şi fel de fel de podoabe interioare.

Un articol de Georgeta Filitti|13 Mai 2016

Mai de seamă au fost, desigur, coloanele de porfir şi frescele lucrate de italianul Giacometti, la porunca lui Grigore Ghica vodă. Curtea palatului, imitând moda constantinopolitană, era plină de slugi, slujbaşi, pehlivani, măscărici, negustori ambulanţi şi escroci (aceştia jucau „stos pe despuiate”, „la o para cinci” – strămoaşe ale albei-neagra de astăzi). Mulţi din aceşti pierde vară erau tatuaţi; purtau cămăşi subţiri de borangic ce lăsau să se întrevadă complicatele crestături în piele.

Atmosfera de la curtea domnească au descris-o observatorii străini. Aşa, bunăoară, contele Lagarde, secretar al consulatului francez, amintea, la 1813, de primirea ceremonioasă, conversaţia stereotipă despre vreme sau epidemia de ciumă şi apoi momentul periculos al ieşirii din audienţa de prezentare. De ce? Pentru că un obicei nescris cerea ca oaspetele să împartă bacşişuri mulţimii care îşi făcea veacul în curte. Înghesuiala straşnică, îmbrâncelile şi răcnetele îl copleşeau pe străin şi, când se vedea aruncat de cei patru zdrahoni puşi să-l apere, în trăsura de gală ce îl purtase până la curte, mulţumea lui Dumnezeu că scăpase teafăr.

Ultimul domn fanariot a fost Alexandru Suţu (1818-1821). Lupta pentru ocuparea tronurilor de la Iaşi sau Bucureşti fusese o constantă în secolul fanariot. Intrigi la Istanbul, pungi cu bani strecurate cui trebuie, făgăduieli de slujbe, încuscriri oportuniste – nimic nu era  uitat pentru a ajunge domn. Doar că statutul era nesigur şi gândul de a-ţi asigura un fiu ca succesor făcea ca grijile fanarioţilor să fie fără sfârşit. Aşa s-a întâmplat şi cu cel din urmă dintre ei. Grec din Fanar, funcţionar al Porţii, vodă Suţu a fost pus în faţa unei dileme: rămâne credincios turcilor sau se alătură Eteriei (mişcare de eliberare naţională a grecilor de sub turcocraţie vizând, într-un viitor oarecare, refacerea Bizanţului). Indecis şi dornic de tihnă, Al. Suţu refuza să se pronunţe. Furioşi, eteriştii au decis să-l elimine. Unul din ei, trimis să-l ucidă, a ezitat. Se spune că medicul lui curant, M. Christari, n-a avut atâtea scrupule.  Era iarnă, vreme cumplită şi comunicarea cu Poarta anevoioasă. Cum să ajungă Nicolae, fiul cel mare, domn în locul tatălui? În vreme ce o ştafetă trimisă de Eufrosina doamna a plecat ca fulgerul spre capitala Imperiului, traversând Dunărea într-o sanie cu pânze, vodă „mort ca o scrumbie”, cum a scris un contemporan, a fost sulemenit şi aşezat la fereastră ca şi cum şi-ar fi cercetat atent supuşii. Doar că bucureştenii au băgat de seamă un amănunt: era iarnă aspră dar din coşurile palatului nu mai ieşea fum (fireşte, ca să se conserve oarecum cadavrul domnesc). După şase zile adevărul a ieşit la iveală şi, odată cu el, se consuma, cu mare pompă, alaiul de înmormântare al ultimului domn fanariot.

Peste doar câteva săptămâni, Tudor Vladimirescu pătrundea în palat, instalându-şi acolo pandurii. Au urmat arnăuţii şi, în fine, turcii invadatori.

Peste un an lucrurile păreau că se liniştesc. După aproape o sută de ani, Poarta Otomană admitea revenirea la domniile pământene în persoana lui Grigore Ghica. Odată ajuns la Bucureşti, acesta a găsit palatul ruinat, iar printre dărămături trupurile a 17 femei ucise. De cine? Nu s-a aflat niciodată.

Se poate spune că domnia acestuia a fost de tranziţie. S-a păstrat ceremonialul fanariot, hatârul pentru funcţii, pâra la sultan, la ţar sau la împăratul austriac – cum o atestă rapoartele diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti.

Vodă va încerca să schimbe câte ceva. La început a desfiinţat obiceiul hilar al binedispunerii matinale: opt bărbaţi îmbrăcaţi în haine de gală pătrundeau în iatacul domnului şi strigau: „Frumos eşti, Măria Ta, sprâncenat eşti, Măria ta!” – ceea ce ar fi trebuit să-l îmbuneze pentru toată ziua.

Citiți în Ziarul Metropolis > http://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-odeon-fostul-palat-domnesc/

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor