Sfintii Chiril si Metodie si culturalizarea slavilor

[altmariustotal ortodox]

.

Sfintii Chiril (826–869) si Metodie (815–844) sunt praznuiti pe 11 mai. Ei sunt numiti "apostolii slavilor" pentru ca au tradus Sfanta Scriptura in limba slavona. Fratii Chiril si Metodie sunt cei care au creat alfabetul "glagolic", care vine de la slavonescul "glagol", in traducere - cuvant. Mai tarziu, alfabetul glagolitic, cu unele adaugiri ale ucenicilor, s-a dezvoltat in alfabetul chirilic.

Sfintii Chiril si Metodie, daruind slavilor un alfabet si cuvantul scris, au putut intari influenta culturala si politica a Bizantului in Balcani si Europa Centrala. Ca instrument de cultura, limba slava veche a avut o arie larga de raspandire, cuprinzand Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei si al Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croatia si Rusia veche. Ulterior, aceasta limba a fost adoptata ca limba de cultura si in tari neslave, si anume in Tarile Romane si in Lituania.

Sfintii Chiril si Metodie - Viata si lucrarea celor doi apostoli ai slavilor

Constantin (care si-a luat numele Chiril abia in ultimele luni de viata) si Metodie s-au nascut intr-o familie nobila din Tessalonic, Grecia. Fratii au invatat limba greca si probabil si limba slava, deoarece multi slavi migrasera spre sud, in Macedonia. Dupa moartea tatalui, Constantin s-a mutat la Constantinopol. Avea numai 14 ani atunci cand a calatorit spre Constantinopol impreuna cu familia unui inalt demnitar oficial. Mai tarziu a urmat cursurile universitatii imperiale beneficiind de unii dintre cei mai renumiti profesori ai vremii, printre care si Fotie, viitorul Patriarh al Constantinopolului (858-867, 877-888).

A devenit hartofilax (bibliotecar) la Sfanta Sofia iar mai tarziu profesor de filosofie la universitatea imperiala. A participat de asemenea in dezbateri teologice impreuna cu lideri bisericesti si invatati musulmani.

Metodie, intre timp, a fost numit conducator al unei regiuni in care se vorbea limba slava. Dupa cativa an in aceasta functie, s-a retras intr-o manastire greceasca din Bitinia (Asia Mica). Tot in acest asezamant monahal s-a stabilit si Constantin, in 855.

In 860, patriarhul ii va trimite intr-o misiune in randul cazarilor, o populatie care ocupa teritoriul situat in nord-estul Marii Negre. In drumul spre acest tinut, Chiril si Metodie au trecut prin localitatea Cherson, in apropierea careia o traditie spunea ca a fost omorat Sfantul Clement, papa al Romei intre anii 91 si 100. Astfel, Sfantul Chiril i-a cerut aprobarea arhiepiscopului Gheorghe al Chersonului de a cauta sfintele moaste. Acestea au fost gasite pe o insula din apropiere. La intoarceea de la cazari, Chiril a luat racla cu sfinte moaste si a dus-o la Constantinopol, iar ulterior, a daruit-o papei Adrian al II-lea, in timpul activitatii misionare in Moravia.

In 1863, Ratislav, ducele Moraviei, a trimis o cerere de ajutor imparatului bizantin, Mihail III. Poporul condus de acesta, vorbitor de limba slava, fusese evanghelizat de catre misionari veniti din Europa Occidentala. Acestia insa nu aveau o limba scrisa si nici organizare bisericeasca. Din acest motiv Ratislav a intrevazut un potential pericol in influenta politica si bisericeasca din partea triburilor germanice vecine. Spera ca ajutorul oferit de Constantinopol sa-i permita Moraviei sa ramana autonoma din punct de vedere politic si religios.

Recunoscand importanta acestei cereri, imparatul si patriarhul, Fotie, au hotarat sa-i trimita in misiune pe Metodiu si Constantin. In lunile de dinaintea calatoriei, Constantin a creat un alfabet pentru slavi. A format alfabetul din litere ebraice si grecesti (in forma sa finala, acest alfabet, chrilic, este inca folosit in rusa moderna si alte limbi slave moderne). Utilizand acest alfabet, Constantin a tradus in limba slava Evangheliile, iar ulterior Epistolele Sfantului Apostol Pavel si Psalmii lui David.

Spre sfarsitul anului 863, fratii au inceput misunea. Au navigat de-a lungul Greciei, continuand pe marea Adriatica spre Venetia, apoi au calatorit pe uscat spre Moravia, unde au fost primiti cu caldura. Activitatea lor a constat in pregatirea viitorilor clerici, predarea limbii slave scrise si traducerea cartilor liturgice.

Clerul latinizat din regiune s-a opus vehement Liturghiei Slave. Potrivit acestora numai latina, greaca si ebraica puteau fi limbi liturgice.

Pentru a castiga sprijinul papei in activitatea lor, fratii au mers la Roma in 867. Pe drum, au petrecut cateva luni la sud de Dunare, in Panonia (Ungaria de astazi), unde un alt conducator slav, Kocel (r. 861– 874) i-a primit pe frati incredintandu-le un grup de tineri pentru a-i invata.

Cand fratii au ajuns in Roma, Papa Adrian al II-lea le-a oferit sprijinul legat de activitatea lor misionara. Acesta a binecuvantat totodata Liturgia in limba slava.

Dupa cateva luni, pe cand inca se aflau in Roma, Constantin s-a imbolnavit grav. Fratii au stat intr-o manastire greceasca, Constantin imbracand haina monahala. Tot acum a primit numele Chiril. In mai putin de doua luni avea sa treaca la cele vesnice.

Avand sustinerea papei, Metodie si-a continuat activitatea in Panonia, Moravia si Nitra. Dorind sa castige jurisdictia asupra acestor teritorii, papa Adrian al II-lea a trimis scrisori prin intermediul lui Metodie, aproband Liturghia Slava. In 969 papa l-a hirotonit pe acesta Arhiepiscop al Panoniei si Moraviei, avand catedrala la Sirmium (langa Belgrad, Iugoslavia). Decizia a intampinat opozitie din partea episcopilor vecini, Hermanrich de Passau, Adalwin de Salzburg, and Anno de Fresing, toti dintre ei activand in favoarea influentei politice si religioase a francilor in regiune. In 870, cu ajutorul lui Svatopluk, conducatorul din Nitra, au reusit sa-l aresteze pe Metodie, intemnitandu-l intr-o manastire in Swabia (sud-estul Germaniei). In 873, Papa Ioan VIII a ordonat eliberarea acestuia, reinstalandu-l in functie si reafirmand suportul papal referitor la Liturghia Slava.

Activitatea lui Metodie in randul slavilor se pare ca a dat numeroase roade, in pofida opozitiei din partea clerului franc si a lui Svatopluk, noul conducator al Moraviei. Acuzat de erezie, Metodie s-a aparat cu succes si a dobandit din partea papei Ioan al VIII-lea o bula care confirma ortodoxia sa, reafirmand autonomia diocezei sale,si autorizand in mod expres Liturghia in limba slava.

In timpul ultimilor ani ai vietii sale, Metodie a continuat sa intampine opozitie. Chiar si in aceste conditii, cu ajutorul a doi ucenici, a finalizat traducerea Bibliei in slava precum si pe cea a legilor civile si bisericesti.

Dupa moartea lui Metodie in 884, ucenicii sai au fost alungati de catre oponentii franci, gasind insa refugiu in sudul Poloniei, in Bulgaria si Boemia. Prin acestia, lucrarea  Sfintilor Chiril si Metodie a continuat, contribuind in mod fundamental la dezvoltarea Bisericii Ortodoxe si a culturii crestine slavone in estul Europei.

In anul 1980, papa Ioan Paul al II-lea i-a declarat pe Sfintii Chiril si Metodie patronii Europei, alaturi de Sfantul Benedict de Nursia, cu ziua de praznuire pe 14 februarie, dupa data din calendarul catolic.

Radu Alexandru