altmarius

cultură şi spiritualitate

Românii transilvăneni își cer drepturile

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor Coroanei și armonia între naționalități, în așteptarea rezolvării marilor probleme, rămâne fără ecou. Motivația contelui Tisza e simplă retorică: n-am pierdut războiul, în sensul că nu l-am putut continua, dar l-am pierdut fiindcă proporția de forțe nu ne lasă să sperăm în victorie! Românii, adunați în număr mare la Oradea, își spun limpede punctul de vedere prin glasul deputatului lor în parlamentul de la Budapesta, dr. Alexandru Vaida Voevod. La 18 octombrie 1918 acesta argumenta astfel: situația creată de război îndreptățește pretențiile seculare ale națiunii române. Este un drept firesc ca fiecare popor să-și determine liber destinul (drept recunoscut de înșiși conducătorii Ungariei, asociați la cererea de armistițiu a monarhiei). În aceste împrejurări, românii vor să-și determine forma de organizare statală fără imixtiuni din afară. Partidul Național român nu recunoaște parlamentului și guvernului maghiar calitatea de a reprezenta națiunea română la viitorul congres de pace de la Paris. Interesele românilor vor fi de aici înainte susținute de emisarii Adunării lor naționale. Hotărârile luate de alți factori se consideră nule și ”lipsite de orice putere de constrângere”.


Declarația din parlament a fost urmată de instrucțiuni precise de acțiune, adresate în numele Partidului Național Român și a Consiliului Național Român. Ele erau difuzate prin foile românești Drapelul, Gazeta de Bucovina, Adevărul, Poporul român. Punctul central privea crearea de secții ale Consiliului la nivel comunal, ”pentru asigurarea liniștei, a siguranței vieții și averii”. Era imperios necesar să nu apară manifestări potrivnice (jafuri, omoruri, brutalități față de neromâni), în așa fel încât adversarii de ieri să ajungă din acuzați acuzatori. Abia Congresul Național Român avea să stabilească vinovățiile, să disculpe sau nu pe cei implicați în dispute.


La Praga, cehii procedaseră într-un fel asemănător. Se constituise statul cehoslovac, prin Comitetul național ceh.


Între timp, Ungaria închide granița cu Austria, are un guvern meteoric Wekerle, apoi altul condus de Karoly. La Budapesta izbucnise revoluția bolșevică. Contele Tisza e ucis și guvernul dispune explicit separarea de Viena. Mai mult, trupele maghiare depun armele pe toate fronturile; vor începe tratative cu dușmanul dar Ungaria învinsă are o ultimă pretenție: să fie ocupată de trupe anglo franceze. E o rugăminte pe care evoluția ulterioară a evenimentelor nu o va îndeplini. Oskar Jaszi, ministrul naționalităților în guvernul maghiar, face o declarație de bun simț: ”Problema naționalităților nu e exclusiv ungurească ci una general europeană și avem toate motivele să cerem rezolvarea ei în mod internațional”.


În așteptarea păcii generale, lucrurile încep să se limpezească în spațiul românesc. Guvernul Marghiloman nu se mai bucură de încrederea Regelui, fiind înlocuit de cel condus de generalul Coandă. Legislația votată până atunci e declarată caducă, armata e mobilizată din nou și misiunea militară franceză de sub conducerea generalului Berthelot revine în țară.

Optimismul începea să pună stăpânire pe români. Gh. Ghibănescu scria: ” Nu mai sunt Carpații hotar de țară, sunt ai noștri cu tot ce au ei în pântecele lor, pe crestele lor, în văile lor – vrednici fi-vom să-i păstrăm ca să fie numai ai noștri”.


Iar I.G.Duca, ministrul liberal, trăgea o concluzie valabilă și azi: ”Omenirea a ajuns în acea fază a evoluției ei în care libertatea naționalităților se impune cu aceiași superioară necesitate cu care acum un secol – aluzie la Revoluția franceză – s-a impus lumii triumful libertății individuale. Orice încercare de a sta în calea acestei evoluții este zadarnică. Ea trebuie să fie spulberată de atotputernicia cerințelor moderne”. Iar pentru ce avea să se întâmple curând, destrămarea unor imperii și constituirea statelor succesorale, el explica, lapidar, în articolul Finis Austriae: ”In vremurile noastre de intensă democratizare, statele care nu erau întemeiate pe principiul naționalităților, pe unitatea etnică a fiecărui popor erau osândite pieirii”.


În toamnă anului 1918 asemenea gânduri stăruiau în mințile mai tuturor românilor

Vizualizări: 3

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor