altmarius

cultură şi spiritualitate

Reviste romanesti de cultura: Arges (1966-1991; 2003 -la zi)

În anul 1965, observând că în ţară încep să apară reviste literare, scriitorii piteşteni au prins curaj şi s-au manifestat, îndeosebi în cadrul şedinţelor Cenaclului literar Liviu Rebreanu, dar şi în  mediul universitar, în favoarea apariţiei şi aici a unei reviste. Nimeni nu a zis nu, singura problemă fiind aceea a alegerii celor care urmau să o realizeze. Întrucât la Institutul din Piteşti profesau Gabriel Ţepelea, Augustin Z.N. Pop (Şerban Cioculescu tocmai plecase), Gh. Vrabie, Mihail Diaconescu ş.a., forurile au preferat universitarii. Deja în toamna acelui an,  revista începea să prindă contur (întâlnirile aveau loc la Piteşti, dar şi la Găeşti, în casa lui Aurel Iordache, Gabriel Ţepelea cooptându-l deja pe Baruţu Argezi). Primul număr al revistei judeţene de cultură – intitulată Meşterul Manole – a apărut în ianuarie 1966. Nu a apărut pe piaţă, la intervenţia unui vigilent: mai existase o revistă cu acest titlu la sfârşitul anilor ’30, una de orientare oarecum legionară. Şi nu care cumva să se interpreteze! Extrem de curios: revista Meşterul Manole nu avea casetă redacţională. După liniştirea spiritelor, la 1 iunie 1966, ieşea de sub tipar Argeş (şi aici au fost probleme, unii susţinând că mai există până şi un restaurant cu această denumire, Mihail Diaconescu arătând că, în aceste condiţii, numele trebuie transformat în renume!), în care au fost preluate majoritatea textelor din Meşterul Manole, ba chiar şi echipa era cam aceeaşi. Cel mai important lucru a fost acela  că revista putea să apară şi avea şi sprijinul necesar al autorităţilor (obligatoriu), acceptându-se şi subtitlul de ,,revistă politică, socială, culturală editată de către Comitetul judeţean pentru cultură şi artă Argeş. Din primul colectiv redacţional făceau parte: Baruţu Arghezi, Dan Biţică, ing. C. Budan, Al. Cerna-Rădulescu (secretar general de redacţie), Şerban Cioculescu, Mihail Diaconescu (redactor-şef), arh. V. Manu, Augustin Z.N. Pop, Gh. Stănculescu, Gabriel Ţepelea, ing. Nicolae Ţivilea. Adresa revistei – str. Justiţiei nr. 6.
După cum se va vedea mai departe, revista Argeş a avut parte, de-a lungul anilor, de o zbuciumată viaţă internă, cu numeroase mişcări tectonice, cu plecări şi reveniri ale unor redactori, cu lupte subterane între scriitorii localnici şi cei veniţi din Bucureşti, cu reclamaţii la Partid şi cu multe note informative. Într-un rând s-a ajuns şi în instanţă, pentru desfacerea abuzivă a contractului de muncă. Este vorba de prozatorul Marin Ioniţă, care l-a chemat la bară pe Gheorghe Tomozei (poate într-o zi va scrie şi despre acest episod trist). Munca unui istoric literar interesat de revista Argeş este dificilă şi din alt punct de vedere. La revistă au lucrat ca redactori şi unii scriitori care nu au figurat niciodată în caseta redacţională! Precum Ileana Mălăncioiu, Romulus Rusan, Elisabeta Novac ş.a.
    Din luna martie 1968, în redacţie mai apar: Toma Biolan, Doru Moţoc, ing. Gh. Marinescu, Ion Todor, ca şi un nou secretar de redacţie: Ion Popovici. Dispar: Augustin Z.N. Pop şi Al. Cerna-Rădulescu. Din septembrie 1968, în colectivul redacţional mai apar ing. Sava Costache, arh. Radu Răuţă; Cornel Marcu e noul secretar general de redacţie, iar Ion Popovici trece adjunct. Prezentarea grafică e realizată de Lucian Cioată.
    În vara anului 1969, Mihail Diaconescu pleacă să predea în Germania, cu o bursă, conducerea revistei fiind preluată, neoficial, de Ion Popovici. Din august, prezentarea grafică şi macheta sunt realizate de Mihai Golescu. Numărul pe luna octombrie apare fără casetă redacţională şi fără redactorul-şef Mihail Diaconescu! Au fost discuţii aprinse în interior, fiind acuzată improvizaţia. Aşa s-a ajuns la soluţia Tomozei, solicitat de Dan Rotaru. În mod neaşteptat pentru acele vremuri, pe ultima pagină a numărului din octombrie, cu litere de-o şchioapă, se anunţa ,,seria nouă’’, cu o nouă formulă grafică (realizată de Vlad Muşatescu) şi suplimentul Biblioteca de poezie Argeş – Nichita Stănescu, Cinci degete. Pe prima pagină a numărului pe noiembrie tronau numele noilor  colaboratori: Al. Paleologu, Constantin Noica, Leonid Dimov, Ion Negoiţescu, Ion Caraion ş.a. Conducerea e preluată de Gh. Tomozei. Din redacţie mai fac parte: Toma Biolan, Lucian Cioată, Dan Cristea, Vasile Ghiţescu, Marin Ioniţă, Cezar Ivănescu, Corneliu Marcu, Florin Mugur (redactor-şef adjunct), Ion Popovici (secretar general de redacţie, până în luna mai, când decedează), Dan Rotaru, Vlad Muşatescu.
    Din iunie 1970 se instituie colegiul de conducere: Gh. Tomozei (redactor-şef), Florin Mugur, Al. Cerna-Rădulescu. În februarie 1971, apar noi schimbări: Mugur este explicit redactor-şef adjunct, din colegiu mai făcând parte: ing. Gh. Constantinescu, Constantin Dinischiotu, ing. Mihai Dumitru, V. Firoiu, Constantin Ioniţă, ing. Nicolae Păunescu, Augustin Z.N. Pop, Petre Popa, ing. Sava Costache, Gh. Stănculescu, ing. Nicolae Ţivilea, Gh. I. Vrăneanţu. Din februarie 1972, mai apar în redacţie Ion Marin Iovescu, Mihai Moşandrei, ing. Eugen Rădulescu, iar în luna noiembrie dispar Florin Mugur şi Al. Cerna-Rădulescu. Din decembrie 1972, prezentarea grafică e semnată Romulus Constantinescu. Din nr. 2/1973 apare ca secretar general de redacţie Sergiu Nicolaescu. În martie 1973, Florin Mugur revine în redacţie. Din iunie 1973 şi până în august, în colegiu intră Vasile Călinescu, Florian Diţuleasa, Marius Giura, Nina Popan şi Gh. Poţincu. Dacă în nr. pe septembrie 1973, noii veniţi nu mai sunt prezenţi, în nr. pe octombrie revin surprinzător, dar dispare însuşi Gh. Tomozei. Din septembrie dispăruse şi biblioteca revistei, Literatorul. Câteva luni, revista nu precizează cine este  redactor-şef, iar numărul pe ianuarie 1974 nu are casetă redacţională! Într-un raport al cenzurii, echipa Tomozei era acuzată că nu acordă atenţie cuvântărilor lui Ceauşescu şi că nu îi publică pe scriitorii locali, preferând, în schimb, să-l promoveze pe … Nichita Stănescu (cerberul cita şi nişte versuri fără… noimă din poetul Necuvintelor!!!!). Revista ajunge să fie editată acum de către ziarul Secera şi ciocanul, dar rămâne tot sub egida Comitetului judeţean pentru cultură. Nr. 5/1974 apare abia în iulie, revista devenind trimestrială. Redactor-şef adjunct – Sergiu Nicolaescu. Din colectivul redacţional mai fac parte: Gheorghe Dumitraşcu, Dan Giurea, Corneliu Marcu, Dan Rotaru. Sub conducerea lui Sergiu I. Nicolaescu se înregistrează cea mai mare stabilitate la nivelul colectivului redacţional (în 1997, paginaţia e realizată de Georgică Din, în locul lui Gh. Dumitraşcu). În 1978, reapare Dan Biţică. În 1981 se apelează la arh. Ion Andrei pentru prezentarea artistică. În 1983, în redacţie e adusă Ioana Girardi.
Până în 1989, colectivul rămâne neschimbat: Sergiu I. Nicolescu – redactor-şef, Cornelia Alecu, Ioana Girardi, Dan Giurea, Dan Rotaru. Cel mai important eveniment din viaţa revistei se petrece în 1982: din luna mai, revista reapare lunar.
    Evenimentele din decembrie 1989 prind revista pe picior greşit. Mulţi  scriitori locali cereau o schimbare. Sergiu I. Nicolaescu face pasul înapoi şi îl propune ca redactor-şef pe Nicolae Oprea, afirmat deja ca unul dintre cei mai importanţi critici literari ai generaţiei sale. Numărul pe decembrie (periat de articolele politice) apare sub denumirea de… Meşterul Manole!, nume la care se renunţă imediat, de teama pierderii sediului şi a stocului de hârtie. Până la urmă, primul număr în libertate al revistei Argeş apare ,,sub îngrijirea unui colectiv redacţional coordonat de Nicolae Oprea’’, colectiv clarificat la nr. 2 (Miron Cordun şi Călin Vlasie). Începând cu nr. 7, revista Argeş vine cu alte noutăţi: e editată de către Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Argeş, iar responsabil de număr este Călin Vlasie.  De numărul 8 este responsabil S.I. Nicolaescu, de nr. 9 – Dan Rotaru, de nr. 10 – Al. Th. Ionescu. Revista este dată afară şi din clădirea Prefecturii Argeş, pentru un birou al… Armatei, după ce, în decembrie 1989, fusese alungată din sediul ziarului judeţean. Cu nr. 11-12 (noiembrie-decembrie 1990), revista Argeş îşi îmbogăţeşte colectivul. Alături de Nicolae Oprea (redactor-şef), Călin Vlasie (secretar responsabil de redacţie) şi Miron Cordun, apar Ştefan Găitănaru, Ion Lică Vulpeşti, Mihai Moşandrei, Vasile Novac. Dar apare şi anunţul către cititori că: începând cu nr.1/1991 noua denumire a revistei Argeş va fi Calende. În acest fel, se urmărea, ,,evitarea strictei localizări, precum şi confuzia iscată după Revoluţie între publicaţia noastră şi ziarul local rebotezat Argeşul liber’’. Colectivul redacţional îşi propunea să continue cu fermitate tradiţia valoroasă a celor două publicaţii (Kalende şi Argeş, în seriile lor cele mai bune), menţinând Calendele la acelaşi nivel de reprezentativitate naţională’’.
Jean Dumitraşcu,
Redactor-şef al revistei Argeş

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro

Cel care are un merit extraordinar în reînvierea revistelor culturale la Piteşti îl are fostul director al Centrului Cultural Piteşti, Liviu Martin, care, în anul 2001, a convins autorităţile locale, obţinând banii necesari pentru editarea unei reviste (totul se reduce la finanţe, în definitiv, restul sunt vorbe, oricât de frumoase sau patetice). Referent la Centrul Cultural şi responsabil al Săgetătorului, poetul Virgil Diaconu a organizat o amplă ,,anchetă’’ în acest sens, animând astfel pe scriitorii locali, chemaţi chiar să propună un colectiv. Dacă Virgil Diaconu şi alţi câţiva scriitori apropiaţi doreau, pur şi simplu, înfiinţarea unei reviste literare, denumită, eventual, Scrib, pe parcursul ,,anchetei’’ s-au conturat şi alte curente: unii se gândeau la Calende, alţii la Argeş, câţiva la Argeşul literar şi artistic. S-a ajuns şi la un concurs de proiecte, la dispute, nemulţumiri (asupra acestora nu insistăm aici şi acum). Până la urmă, Centrul Cultural Piteşti a decis înfiinţarea revistei Argeş, sub egida Consiliului Local şi a Primăriei Piteşti, şi sub conducerea lui Mihail Diaconescu, aceasta fiind înregistrată rapid la registrul de mărci (un lucru pe care revista trimestrială Cultura din Piteşti nu l-a făcut, ulterior apărând la Bucureşti o revistă cu aceeaşi denumire). Simultan, a reapărut şi Calende (prin grija lui Călin Vlasie). În ianuarie 2003, în sfârşit, cel care militase pentru o altfel de revistă, Virgil Diaconu, se îngrijea de apariţia Cafenelei literare (ce apare tot sub egida Centrului Cultural şi a autorităţilor piteştene).
    Nici viaţa noii serii a revistei Argeş nu a fost una liniştită. După ce revista a aniversat doi ani de la reapariţie, obţinând mesaje impresionante de solidaritate, Mihail Diaconescu şi-a depus demisia, conducerea fiind preluată de subsemnatul, din colectivul iniţial mai rămânând alături Marin Ioniţă, Simona Fusaru şi Romulus Constantinescu. Au plecat, din diverse motive,  Laura Popa şi Gabriela Matar (secretariat), Adrian Creţu (corectură), Mihaela Fulgeanu-Matei (redactor), Denisa Popescu (redactor-şef adjunct) şi Coniţa Lena. În schimb, au intrat în redacţie Dumitru Augustin Doman, Radu Aldulescu şi Dumitru Ungureanu (consilier editorial).
     În luna martie 2005, am reluat Biblioteca revistei Argeş, semnificativ, cu întemeietorul acesteia, Gheorghe Tomozei. Pentru reamintire, în ,,perioada Tomozei’’, în Biblioteca Argeş au apărut: Nichita Stănescu, Dan Rotaru, Otilia Nicolescu, Laurenţiu Ulici, Toma Biolan, Emil Brumaru, Matiana-Ligia Popescu, Floru Mihăescu, Urmuz, Leonid Dimov, Gabriela Melinescu, I. Negoiţescu, Miron Cordun, Florin Mugur, Cezar Ivănescu, Elisabeta Niţă-Novac, Adrian Păunescu, Geo Bogza, Ion Mona, Vladimir Streinu, Mihai Ursachi. Din ianuarie 12972, Biblioteca Argeş primeşte într-adaos numele de Literatorul, fiind publicat, justificativ, un eseu despre Macedonski al Danei Dumitriu. În Literatorul mai apar: Miron Radu Paraschivescu, Miron Cordun, C. Stănescu, George Ţărnea, George Buzinovski, Mircea Iorgulescu, George Alboiu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Mihai Şora, Mihai Grămescu, Maria-Luiza Cristescu, Eugen Barbu, Ion Popa Argeşanu, Marin Sorescu, Mihaela Minulescu, Barbu Brezianu. Trebuie precizat că, de-a lungul anilor, revista Argeş a avut şi alte suplimente: Meşterul Manole, Memoria Argeşului,  Biblioteca Ion Pillat, Biblioteca Liviu Rebreanu,  Biblioteca Poesis, Biblioteca Anticipaţia, Argeş Almanah, Biblioteca Cireşarii, Pagini teleormănene ş.a.
    În 2004, am reluat acordarea premiilor revistei Argeş. Trebuie precizat că după 1974, revista a reuşit cu mare greutate, şi doar din an în paşte, să mai atribuie, de regulă, câte un premiu propriu (doar exista atunci Cântarea României, se mai inventase şi festivalul Argessis), cum ar fi cele acordate lui Mihail Diaconescu şi Mariana Şenilă-Vasiliu. După 1981, situaţia s-a îmbunătăţit substanţial. Au fost, astfel, premiaţi oameni de cultură precum: Ion Bănuţă, Dan Horia Mazilu, Alexandru Balaci, Gh. Marinescu-Dinizvor, Gabriela Adameşteanu, Cornelia Pillat, Nicolae Dobrin, Dumitru Enache, Petru Mihai Gorcea, Adriana Băjan, Marin Ioniţă, Irina Petrescu, Dem Niculescu, Sorin Zavulovici, Dan Giurea, Alexandru Boiu, Ludmila Ghiţescu, Marian Petry, Marian Mecu, Ion Butnicu, Mihai Drăgan, Valentin Lipatti, Mircea Bârsilă, Nicolae Fulga, Doru Moţoc, Marian Stoica, Teodor Mavrodin, N. Georgescu, Toma Biolan, Narcis Zărnescu, Ion Lică-Vulpeşti, Nicolae Oprea, Silvestru Voinescu, Petre Popa, Paul Dicu, Mihai Moşandrei ş.a.
    În ,,perioada Tomozei’’, la care toţi raportează revista Argeş, s-au acordat următoarele premii: în 1970, lui Nicolae Balotă – Premiul de onoare, Mircea Horia Simionescu – Premiul pentru proză, Nicolae Ioana – Premiul pentru Poezie, Cezar Ivănescu – premiul pentru dramaturgie, Mihai Ungheanu, Constantin Stănescu şi Dana Dumitriu – Premiul pentru critică, Otilia Nicolescu – Premiul pentru debut; în 1971: Emil Botta – Premiul de onoare, Ileana Mălăncioiu – premiul de poezie, Dan Zamfirescu şi G. Mihăilă – premiul de istorie literară, Dan Rotaru  şi Miron Cordun – premiul de debut; în 1972: Radu Boureanu – Premiul de onoare, Mihai Moşandrei şi Ilie Purcaru – premiul de poezie, Ion Negoiţescu – Premiul de critică, Maria-Luiza Cristescu – premiul de proză, Elisabeta Novac – premiul de debut; în 1973: Nichita Stănescu – Premiul de onoare (pentru întreaga activitate), Ovidiu Hotinceanu – premiul pentru poezie, Ana Blandiana – premiul pentru poezie, Florin Mugur – premiul pentru proză, Tudor Gheorghe–premiul special.
    În fine, pentru comparaţiile (inevitabile), amintim că la 20 mai 2004, pentru activitatea desfăşurată în anul anterior, revista Argeş a acordat Premiul pentru Opera Omnia d-lui acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici; premiul pentru literatură – poetului Mircea Bârsilă; premiul pentru ştiinţă – acad. Alexandru Boboc; premiul pentru artă plastică – Gheorghe Pantelie; premiul pentru muzică – Gheorghe Gomoiu; premiul pentru teatru – Ion Focşa; premiul pentru publicistică – Mihai Golescu. În 2005, au fost acordate următoarele premii: Premiul Opera Omnia – Radu Cârneci; premiul pentru literatură – Radu Aldulescu; premiul pentru ştiinţă -  Octavian Sachelarie şi Victor Petrescu; premiul pentru artă plastică – Ion Pantilie; premiul pentru muzică – Vochiţa Stoian; premiul pentru teatru – Luminiţa Borta; premiul pentru publicistică – P.S. Calinic Argatu.
    În 2006, cu prilejul aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea revistei, au fost acordate următoarele premii: Luca Piţu – Premiul Opera Omnia; Gheorghe Izbăşescu – Premiul pentru literatură; acad. Gheorghe Păun – Premiul pentru ştiinţă; Robert Turcescu – Premiul pentru publicistică; Mircea Diaconu – Premiul pentru teatru; Moise Mitulescu – Premiul pentru muzică; Ion Aurel Gârjoabă – Premiul pentru arte plastice.
    În încheiere, aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au trudit şi trudesc la realizarea revistei, colaboratorilor (din judeţ, din ţară şi străinătate), celor care ne finanţează (Primăria şi Consiliul Local Piteşti), celor care au scris despre noi şi, nu în ultimul rând, cititorilor, fără de care revista nu ar avea nici o raţiune de a fi!
 

Jean Dumitraşcu,
Redactor-şef al revistei Argeş

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro

Vizualizări: 128

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor