Remember Gheorghe Olariu (1929-1984)

[judit ionescu]

Galeria de Artă a Uniunii Artiştilor Plastici Mureş situată la parterul Palatului Culturii găzduieşte din data de 3 iulie 2012 expoziţia retrospectivă de pictură „Valenţe estetice ale peisajului transilvănean” a artistul plastic Gheorghe Olariu.
Expoziţia cuprinde o sinteză a lucrărilor de referinţă ale picturii semnate de Gheorghe Olariu, de la a cărui trecere în nefiinţă s-au împlinit 28 de ani.
Pentru cei care numele pictorului Gheorghe Olariu spun prea puţin, voi cita o biografie găsită pe internet şi prefaţată de criticul de artă Herdean Viorica.
"Ar fi împlinit 83 de ani în 19 iulie, pentru că s-a născut pe data de 19 iulie 1929 la Târgu-Mureş, şi ne-a părăsit în 5 martie 1984. Anul acesta s-au împlinit 28 de ani de la moarte lui şi a rămas printre noi prin picturile sale răspândite în colecţii de stat, particulare, în ţară sau în străinătate. Nu degeaba arta este adeseori definită ca: „un mod de a învinge moartea".
Creaţia sa artistică s-a desfăşurat pe parcursul a 30 de ani, între 1954-1984, într-o epocă plină de frământări, în care arta era supusă unui program rigid ideologic. N-a fost un artist care a trăit într-un turn de fildeş, a fost un artist al Cetăţii, ocupând diverse funcţii. A fost la început profesor la Şcoala Populara de Arte continuând tradiţia înaintaşilor interbelici ca: Aurel Ciupe si Bordi Andras. A fost apoi profesor de istoria artelor la Liceul de Artă şi institutul de Artă Teatrală, iar în cadrul breslei artiştilor plastici, a fost preşedintele filialei UAP între anii 1968-1971 şi membru în Comitetul UAP pe ţară între anii 1968-1978.
Din 1971 a fost directorul Muzeului de Artă, muzeu unde a ştiut să preţuiască şi să conserve valori intrate definitiv în patrimoniul cultural. Iar Muzeul de Artă din Târgu-Mureş era şi este unull dintre cele mai prestigioase din Transilvania şi din ţară. El însuşi pictor, coleg la Academia Nicolae Grigorescu cu academicianul pictor Ion Sălişteanu, a stimat munca a zeci de colegi, contemporani cu el, sau intraţi în eternitate, organizând numeroase expoziţii şi manifestări culturale.

Era un om încântător, care se mişca între profunzime şi joc, între entuziasm şi depresie şi poate fi socotit un intuitiv şi în mare măsură un improvizat plin da farmec.
Cu slăbiciunile şi darurile sale a însufleţit şi a împodobit, într-o cheltuire de sine şi prin freamătul cald al sensibilităţii sale viata culturală a acestui oraş. Cine l-a cunoscut şi a avut bucuria sa se impartaseasca din darurile sale, de simpatie şăgalnică, de elan tânăr, de inteligentă clară, să-i cunoască cordialitatea fireasca, va putea întotdeauna sa-i poarte o calda aducere aminte.
A fost un om al Cetăţii, s-a născut în acest oraş, a studiat în acest oraş, marea majoritate a expoziţiilor sale au avut loc aici. I-a pictat pitorescul si ineditul fiind un adevărat pionier al farmecului sau, a creat un public iubitor de pictură prin atâtea literari oferite prietenilor. Era atat de prezent încât arareori, atunci când strabateai centrul sa ai neşansa să nu-l întâlneşti. A apărut în istoria acestui loc legând generaţia lui Aurel Ciupe, Ion Vlasiu, Bordi Andras şi genareţia de astăzi.

Gheorghe Olariu a fost un artist complet, abordand grafica in ipostazele ei diverse, gravura, acuarela sau pastelul, pictura şi arta monumentală finalizata în două lucrări în mozaic: una pe frontispiciul Arhivelor Statului Tg.Mures - Intitulată "Ideea unităţii şi continuităţii în Transilvania" - marmură policcromă, 12/5 m si "Dans popular", aceeaşi tehnică, 3/4 m. pe frontonul Căminului cultural din Silivaşul de Câmpie, judeţul Bistriţa-Nasăud.

Pictura lui Gheorghe Olariu te întâmpină cu un patos cultural şi cu apetenţa pentru cromatisme convingătoare, cu un gust al gestualismelor bruşte şi patetice. Incă din 1979, cu ocazia expozitiei de la Vatra, Ion Nicolae Pop comentand expozitia amintea că, "exista un soi de joc energetic al texturii, obţinut mai cu seamă prin ştiinţa exasperantă fauvă dar deloc fauvista a profunzimii darei sale cromatice. Acesta este raspunsul unui fel al sau de a se manifesta, dar şi a unei stari de fapt, a unor aşteptari, sau a unor nevoi, subterane, caracteristice mediului artistic din timpul vieţii sale. Ca temă apelează cu preferinta la imaginea trupului uman, existând dorinţa unui program iconografic in care sa te poţi recunoaste la nevoie rapida. Desigur descoperirea culorii în formula ei dezlănţuită revendica noţiunea autoexpresiei şi a exteriorizării nesubjugate. In perioada anilor în care Gfheorghe Olariu şi-a desfaşurat activitatea nu exista încă în arta românească contemporana modalitatea post modernista "a limbajulul fără autor", "a stilului impersonal" ce afişa eul biografic individual, real si uman. Putem spune ca exista chiar o revoltă a inimii în tentativa de axprimare directă a unui "eu" extrem de sensibil care refuză ca program estetic primordial echivalarea artei dintre actul adecvat creator şi simpla producere estetică. Face concesii doar atunci când pictează peisaje pentru prieteni oferind o bucăţică de melancolie, de aceea această expoziţie nu a fost constituita pe ideea de peisaj, idee atât de vehiculata în rîndul publicului. Apeland la trupul uman ca imagistica preferata pentru certitudinea elementara in ordinea figurativului ajunge la un realism sugestiv, la o pictura care sondeaza o vitalitate profunda marcata de trairea relatiei dintre teluri si mijloace.

Radicalizarea impactului imaginii picturale cu lumea şi cu susceptibilitatea ei este interpusă prin mijloace clasice si in acest sens îl mai cităm odată pe Ion Nicolae Pop care aminteşte "remarcabilă e forţa expresivă care se concentrează într-un tip clasic de compoziţie, prin susţinerea sa romantică în culori închise sfichiuite de tuşa vibrată de contraste bruşte cu iz folcloric, pe fondul unui iluzoriu clar-obscur". Forţa voită a desenului sau mai ales în lucrările realizate cu ocazia călătoriilor in străinătate reformulează înţelegerea noţiunii de real, a setei de real. Pictura lui nu este totusi de un realism clar, si nu se încadreaza în realismul anilor în care a trăit nu este o reprezentare plată si pasiva. Concepţia realului ca simplă "imediatete" e pusă în discutie printr-o viziune personală. Nu coboară în banalul cotidian si nu impune un stil legat de grija preponderent fotografică. Realismul său manifestă o conştiinţă culturală, o violenţă gestuală, o cromatică convingătoare, o angajare interioară care apelează la filtre biografice si la un efort de prelucrare a materialului vizual. A fost un efort masiv de adaptare şi de integrare la diversele nivele culturale cu care a fost agresat, un efort vital de orientare si de supravieţuire culturală lucidă.
Privită din perspectiva anilor de creaţie, ani ai schematismelor si formalismelor ideologice ca modele ale artei în epoca, pictorul Gheorghe Olariu se mişcă între realism şl realitate, între strigat si stil."

          

Expoziţii personale:
In tara:

l. 1958 - iunie Tg. Mures, Galeriile de Arta U.A.P, pictura.
2. 1967 - mai Tg. Mures, Galeriile de Arta U.A.P., pictura si grafica.
3. 1970 - aprilie Tg. Mures, Galeriile "Studio" Institutul de Teatru; Note de călătorie din URSS si Tarile de Democraţie populara, acuarela, desen.
4. 1970 - iunie Tg. Secuiesc, Muzeul Orăşenesc,Idem.
5. 1973 - martie Tg. Mures, Galeriile "Studio " Institutul de Teatru, pictura "Peisajul muresean”.
6. 1973 - iunie comuna Bahnea, judeţul Mureş, căminul cultural, pictura.
7. 1975 - iunie Tg. Mures, Galeriile "Uj Elet", pictura.
8. 1976 - februarie Tg.Mureş, Galeriile de Arta U.A.P. insemnari de călătorie (Ungaria, Austria, Germania Federala, Elveţia, Franţa),
pictura, grafica
9. 1976 - iunie Cluj-Napoca, Galeriile „Korunk", pictura.
10. 1979 - mai Tg. Mures, Galeriile "Vatra”, pictura.
11. 1979 - iunie Tg. Mures, Galeriile de Arta U.A.P. Insemnări de călătorie din Italia, pictura, acuarela, gravură, desen.
12. 1980 - februarie Sângeorgiu de Mureş, jud. Mureş, Staţia de cercetare zoo, pictura cu tema istorica.
13. 1981- iunie-august, Cluj-Napoca, Muzeul de Arta, pictura.
14. 1981- decembrie Tg. Mures, Galeriile „Uj Elet", peisaj acuarele.
15. 1984 - mai Tg. Mures, Galeriile de Arta U.A.P., note de călătorie din U.R.S.S, U.S.A., Canada, pictura, acuarela, peniţa.
16. 1994 - iulie Muzeul de Arta Tg. Mures, Expozitie comemorativa 10 ani de la moarte.

   

In străinătate:

17. 1982- octombrie USA Washington, Cent, Mc Lane pictura, acuarela, gravura.

 

 

Sursa: http://www.olariugheorghe.ro/natura-statica.html