altmarius

cultură şi spiritualitate

Radu Stanca - PRINTUL TRISTETII SI AL AMURGULUI

 

 

 

Radu Stanca – PRINŢUL TRISTEŢII ŞI AL 

                          AMURGULUI

Elementul unificator al textelor autorului, aparţinând unor varii domenii (eseu, teatru, lirică), este tristeţea, pe care o regăsim (generalizând afirmaţia trubadurului însuşi despre poezie) ca: atmosferă, categorie estetică (licenţă radustanciană care merită mai multă atenţie din partea teoreticienilor acestei discipline) şi subiect al meditaţiei metafizice.

Ca atmosferă, tristeţea drapează fundalul poemelor (exceptând ciclul Argonaut cosmic, similar prin comandă socială  Cântării omului din lirica argheziană); ca principiu poetizant/categorie estetică ordonează asociaţiile spre un deznodământ deschis melancoliei fără sfârşit; iar ca subiect liric apare personificată în triada Timp – Tristeţe – Moarte. Datorită acestor considerente, putem afirma categoric că Radu Stanca este Prinţl Tristeţii.

Deşi teoretizează baladescul drept potenţarea lirismului prin dramatism, motivul secret al poemelor Prinţului Tristeţii rămâne tragismul zguduitor: “Iată-ntrebarea care-mi rupe tăcerile: / Dacă mor, scap de toate durerile? // Întrebarea amară-mi tot scurmă sub tâmplă: ( Dacă mor, ce se-ntâmplă-n mormânt, ce se-ntâmplă?” (Finister).

Moartea contaminează osmotic lucrurile, sub masca lor devine unica prezenţă: “Nici nu plânge, nici nu plânge / Când rupi frunza şi vezi sânge // Când rupi creanga şi prin creangă / Moartea zice din talangă” (Cântec de toamnă).

Întrebarea directă asupra naturii imanente a extincţiei nu elucidează ci sporeşte aprehensiunea: “Ce mă-ngrozeşte e: primul minut, / primele zile, cel dintâi mileniu / Pe care-l voi petrece acolo mut / Legat la ochi de-ngrozitorul geniu” (Ce mă-nspăimântă).

Redempţiunea în faţa morţii inexorabile nu poate fi decât creaţia. “Nu suntem vinovaţi pentru că ne naştem. Suntem vinovaţi pentru că murim. Deci trebuie să luptăm cu toată puterea împotriva morţii. Chiar dacă acest efort, până la urmă şi fără excepţie, ne va ucide” – afirmă Radu Stanca într-un aforism ce rezumă specificul poeziei sale: pantomima, multiplicarea eului, într-un cuvânt fantezia debordantă care-i asigură supravieţuirea. Feţele poetului sunt oglinzi care pulverizează moartea prin reflectare, diminuându-i corozivitatea: “Căci numai când voi arde-n mii de ruguri, / Pe rugul meu aprins nu voi mai arde” (Ars doloris).

Aidoma Fetei cu vioara, care trăieşte damnată doar atâta timp cât sub mâinile ei lăuta cântă disperarea (motiv reluat în tragedia baladescă Hora domniţelor, pe care ritmul dansului le scoate din curgerea timpului), Radu Stanca lasă impresia că nu a trăit decât atâta vreme cât a încercat diverse măşti pentru arta sa. Poetul simte că a venit vai! prea devreme momentul unui vid sufletesc pricinuit de intensificarea exacerbată a ritmului creator: “Da într-o noapte de prea mult cântat / Deodată toate corzile plesniră, / Un vaiet scurt şi-un ţipăt încleştat / Sub cerul plumburiu se-ncolăciră” (Fata cu vioara).

 

                                                    *

                                                *        *

Structurile antropologice ale imaginarului, detectate în poezia lui Radu Stanca, ne permit  ca titlului de nobleţe pe care i l-am conferit să-i alăturăm şi pe cel de Prinţ al Amurgului, pe care, de altfel şi l-a descoperit singur, în Coryndon: “Sunt Prinţul penumbrelor, eu sunt amurgul”.

Situat la interferenţa Diurnului cu Nocturnul, Amurgul explică antinomiile structurale ale baladescului cultivat de autor: “Eu sunt un zeu cu două feţe / Şi-o singură înfăţişare” (Horoscop).

Amurgul face ca simbolurile diurne: cavalerismul, cultul armelor albe (sabia, lancea, arcul, pumnalul, scutul etc.), eroismul, justiţiarul, lumina, focul, scara şi alte elemente ascensionale să fie estompate şi eufemizate de simbolurile nocturne (ale intimităţii şi morţii): legănarea, apa, muzicalitatea, ciclurile, femeia, cetatea (mandala), legănarea, complexul lui Iona, seducţia extincţiei etc., fenomen redat perfect în versurile: “Ca de la sine lancea-şi pleacă vârful / Şi calmă şi-l înfige în nisip” (Un cneaz valah la porţile Sibiului).

Regimul Diurn este al sufletului, cel Nocturn al trupului învins de Moarte: “Învins, înving – dar numai trupul / Cu sufletul rămân în luptă / Nevătămat, întreg mi-e scutul, / Sabia, însă, vai! mi-e ruptă” (Horoscop).

Lactanţiu şi cavalerul din Concertul de orgă se lasă prinşi în mrejele iubirii în momentul schimbării armurilor cu haine de mătase nocturne (ca şi Kleomeda din tragedia Ostatecul), iar Cneazul valah la porţile Sibiului se lasă pradă melancoliei după ce i se rupe scutul.

Cel mai categoric se manifestă simbolurile Captivităţii Nocturne în Poemul fluviilor, în care se împletesc apa, legănarea şi moartea: “Într-un sicriu de scânduri, închis, fără lopată / Zburam de zor spre moarte în voia Dunării”.

Paleta acestor simboluri abundă, desigur, în Nocturnă: “Cu fiecare pas făcut prin sânge, / Tot mai adânc pătrund în noaptea care / Întâi de jos în sus în mâini mă strânge, / Apoi de sus în jos mă prinde-n gheare”.

Prinderea echivalează cu îngurgitarea (complexul Iona): “Stradele mă-nghit dintr-una-ntr-alta, / Iar scările mă urcă şi coboară, / De nu mai ştiu: biserica e-n balta / Cerului larg sau cer-un ea coboară”.

Melodiile cântate la clavir, flaut, vioară, harfă eufemizează timpul care, personificat în negustor, poate fi prădat: “Boierul cu palate şi herghelii în care / Trag cai de rasă ani albaştri după ei, / Un negustor de vinuri, când dulci şi când amare / Şi-un hrăpăreţ pe care nu-l pot momi femei” (Buffalo Bill).

Efortul transcendenţei Diurne este convertit de regimul Nocturn în pătrundere în cetatea locuită de iubită, moarte sau sinteza lor – iubita moartă: “Dă-mi drumu-n palat, castelane! / De veacuri aştept lângă poartă / Şi-acum şi stăpâna ta-i moartă / Şi toate aşteptările vane” (Canossa).

Deturnarea sensurilor Diurne de către magma Nocturnă se petrece pretutindeni: pasărea, simbolul zborului spre cer, devine “ O pasăre puhavă şi neagră”; Şeherazada se-ndrăgosteşte în Cea de a 1002-a noapte de viitorul ei călău, chiar şi Soarele răsare moleşit din mare. Nălucile stăpânesc tot mai impetuos universul imaginar al poetului: “O nălucă imensă pe urmele noastre / Lovea-mpleticindu-se-n cerul cu astre // Eram singuri cu ea şi-o priveam faţă în faţă: / Era cea mai frumoasă nălucă de gheaţă”.

Capitularea este aproape şi inevitabilă. Năluca morţii este asimilată cu iubita şi trubadurul se lasă definitiv legat: “O! dacă moartea ar avea ca tine / Braţele lungi şi degetele fine… / … Şi de-ar umbla: cum umbli tu, alene, / Atunci de paşii ei nu m-aş mai teme” (O! dacă moartea).

Şi Prinţul Tristeţii nu poate sfârşi decât în Amurg: “O! Cine-ar fi spus c-aşa e sfârşitul / Credeam c-o să fie cumplit, dureros, / Când colo, sfidând la amurg răsăritul / Fu cum nu se poate mai pur, mai frumos” (Elegie).

 

                                       *

                             *       *

 

Specificul poeziei lui Radu Stanca: unitatea şi autenticitatea, frumuseţea şi tristeţea, constă în împletirea suavă a simbolurilor Diurne şi Nocturne în clipa fragilului Amurg.

Misterul, fantomaticul, umbrele sunt descrise cu o transparenţă diurnă, ritmul şi rima sunt perfecte, ca de altfel întreaga tehnică regizorală a artistului. Subiectele poemelor: moartea tristeţea, tăcerea sunt nocturne; afabulaţia însă se păstrează într-o limpezime diurnă.

Energiile sufleteşti, cristaline, ce irump în poezia trubadurului sunt iscate din contactul permanent cu moartea.  În această luptă cu extincţia, poetul a reuşit cu imaginile sale diafane să prade timpul de veşnicie, privilegiul rezervat puţinilor “tâlhari de soi” ai poeziei române: “În pânza veşniciei de asta dată ruptă / Noi, dintre toţi tâlharii, vor fi cei mai bogaţi!” (Buffalo Bill).

Răpus de reverie la marginea cetăţii nemuririi, o va cucerii tocmai cu lirismul acut care i-a pricinuit moartea: “Şi, de-am căzut la porţile cetăţii, / Întins pe scut, ca mâine, intru-n ea” (Un cneaz valah la porţile Sibiului).

 

 

 

                                                                       Lucian Gruia

 

Vizualizări: 1400

Comentariu publicat de Lucian Gruia pe August 8, 2011 la 12:44pm
Frumoasa si utila initiativa publicarii integralei operei sale poetice.
Comentariu publicat de Credo - Lumina pe August 8, 2011 la 12:48pm
Voi primi in zilele urmatoare aceasta editie, aparuta la Cartea Romaneasca. O voi anunta pe doamna Ioana Lipovanu, ingrijitoarea de editie si despre acest articol al dumneavoastra.
Comentariu publicat de Lucian Gruia pe August 8, 2011 la 12:50pm
Multumesc mult.

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor