altmarius

cultură şi spiritualitate

Ca să fie eficientă, propaganda trebuie făcută permanent, în forme nu totdeauna legate de un subiect anume. Românii, plini de calități, latinii Orientului, aflați pretutindeni, de la ardelenii plecați în Lumea Nouă și unii din ei ajunși milionari, la brănenii Tișca, deveniți șocolatieri de renume în Franța, conaționalii noștri au împânzit lumea. Dar spiritul de solidaritate nu s-a făcut totdeauna simțit pe măsura nevoilor. În septembrie 1918, sfârșitul războiului era întrevăzut cu înfrigurare, cu speranță și credință în dreptatea fiecăruia. Dincolo de eliberarea teritoriilor vecine României de trupele Centralilor ori de stăvilirea curentului bolșevic, România aștepta împlinirea idealului național: în primul rând alipirea Transilvaniei și a Bucovinei. Cursul războiului, argumentele istorice, prietenia interesată a aliaților nu erau suficiente. În plus, eram singura țară fără un sistem diplomatic de propagandă, cum aveau cehii, polonezii și sârbii în țările Antantei. Lucrul acesta l-au resimțit toți românii aflați în străinătate.

Take Ionescu reușește, prin miracol, să părăsească teritoriul ocupat și, odată ajuns în capitala Franței, pune bazele Consiliului Național al Unității Române, la 6 septembrie 1918. Acest organism a cuprins 183 de persoane, originare din toate provinciile istorice. Iată câteva nume: foști miniștri, N. Titulescu, Ermil Pangrati, dr. Angelescu, Toma Stelian. Profesori universitari, Tr. Lalescu, S. Mândrescu, Tr. Vuia, Nic. Coculescu, D. Drăghicescu, Ch. Drouhet, Drag. Hurmuzescu, G.G. Mironescu, Scarlat Arion, Saba Ștefănescu, H. Hulubei, O. Tafrali. Medici: Ion Cantacuzino, Gh. Danielopolu, Toma Ionescu, Șt. Hepites, E. Romalo. Preoți, Vasile Lucaci, Vladimir Ghyka; ziariști, P. Brătășanu, C. Mille. Apoi pianistul Georges Boskoff, pictorul Th. Palady. Din partea Basarabiei, Vasile Stroescu.

Concomitent, ardelenii creează, sub conducerea lui Tr. Vuia, Comitetul național al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina. Organul de presă aferent a fost ”La Transylvanie”. Scopul principal al ardelenilor a fost înființarea Legiunii transilvane, din prizonieri aflați în statele Antantei. Președinte a fost ales, recunoscut și și de autoritățile franceze, dr. I. Cantacuzino. Din păcate, n-a putut realiza fuziunea dorită între ardeleni și regățeni. Nici V. Lucaci n-a fost permeabil la asemenea idee, socotind-o pur și simplu ”o glumă”. Take Ionescu, cu care trebuia să colaboreze, a considerat acțiunea ardelenilor ”o păcăleală”.

Coeziunea a lipsit dar inițiativele personale au fost numeroase. Între ele, cea a lui G. Moroianu; ca referent la MAE englez, el redactează, la 24 septembrie 1918 memoriul Sforțările României în războiul mondial. Cu date statistice concrete, el prezintă jertfele: 1,5 milioane de oameni și participarea ardelenilor (40 000) de partea Antantei; apoi 25 000 aflați în Vechiul Regat și Legiunea formată la Kiev. În fine, românii erau prezenți în armata cehă din Siberia, în cea americană din Franța și Italia. Este unul dintre cele mai grăitoare documente despre implicarea românilor în război. Citindu-l, prim ministrul englez Asquith n-a ezitat să declare: ”România este invincibilă”.

Tot o inițiativă singulară, dar cu o admirabilă aderare ulterioară, rămâne cea a lui S. Mândrescu, participant la congresul naționalităților asuprite din monarhia austro-ungară; el a organizat Legiunea românilor transilvăneni care a luptat pe frontul italian, cu precădere la Piave. Evenimentul s-a produs chiar la solicitarea ofițerilor români, prizonieri în Italia. Aceștia s-au adresat congresului: ”Voi care v-ați reunit la Roma eternă a rasei noastre latine, arătați lumii că suntem demni fii ai Romei și descendenții lui Traian”.

Eforturi de organizare a elementului românesc sunt sesizabile și în SUA. Din păcate, toate aceste strădanii nu și-au găsit expresia într-un proiect comun care să se impună pe scena internațională. Când războiul se apropia de sfârșit, vecinii noștri își formulaseră deja zgomotos pretențiile și lupta diplomatică acerbă purtată la Paris a dovedit că documentația noastră, difuzarea informațiilor despre legitimitatea stăpânirii noastre în unele spații de margine rămăseseră deficitare. Cele întâmplate în anii 1918-1919, că se numesc propagandă, lobby sau diplomație activă rămân un memento de felul cum o națiune trebuie să-și afirme drepturile pe plan internațional.

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

196 state 

(ultimul: Groenlanda)

Numar de steaguri: 259

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 46

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

30. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

31. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

32. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor