altmarius

cultură şi spiritualitate

Principesa Irina a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Carol I
Regina soție
   Regina Elisabeta
Copii
   Principesa Maria
Ferdinand
Regina soție
   Regina Maria
Copii
   Prințul Carol
   Prințul Nicolae
   Principesa Elisabeta
   Principesa Maria
   Principesa Ileana
   Prințul Mircea
Carol al II-lea
Regina soție
   Regina Elena
Copii
   Prințul Mihai
Mihai I
Regina soție
   Regina Ana
Copii
   Principesa Margareta
   Principesa Elena
   Principesa Irina
   Principesa Sofia
   Principesa Maria

Alteța Sa Regală Irina, Principesă a României, fostă[1] Principesă de Hohenzollern, s-a născut pe28 februarie 1953, la Lausanne, Elveția. Este fiica regelui Mihai și a Reginei Ana. Este a cincea pe linia succesiunii la șefia Casei Regale române și la tronul României (vezi și "Ordinea de succesiune la tronul României"), conform noului Statut al Casei Regale, din 30 decembrie 2007[2]. În schimb, conform ultimei Constituții regale democratice, cea din 1923, Sofia este exclusă de la succesiunea la tron. De asemenea, este a 86-a în linia de succesiune la tronul britanic. A fost căsătorită cu John Kreuger[3][4][5], de care a divorțat. Are doi copii: Michael de România Kreuger (n.1985) și Angelica de România Kreuger (n.1986) iar în 2007 s-a căsătorit cu John Walker.

Titluri, ranguri și onoruri

  • 28 februarie 1953 - 10 mai 2011Alteța Sa Regală Irina, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern
  • 10 mai 2011 - prezentAlteța Sa Regală Irina, Principesă a României

Vezi și

Note

  1. ^ Document regal, situl Familiei Regale accesat pe 11 mai 2011
  2. ^ Normele Fundamentale ale Familiei Regale a Românieisitul oficial al Familiei Regale a României la data de 12 aprilie 2008
  3. ^ "Madonna lui Raibolini la MNAR"Ziua, 20 noiembrie 2004
  4. ^ en DiverseEvenimentul Zilei, 24 martie 2005
  5. ^ "O DONATIE PRESTIGIOASA: " Madona cu Pruncul" de Francesco Raibolin..., situl Online Gallery , la data de 12 aprilie 2008

Ordinea de succesiune la tronul României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În prezent există două succesiuni la tronul României: cea după legea salică (o lege a francilor din secolul al VI-lea, ale cărei principii au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, principii respectate în general în estul creștin-ortodox [1] ) și cea după principiul preferinței pentru primogenitura de sex masculin.

Succesiunea după legea salică

Kingdom of Romania - large CoA.jpg

Conform principiului legii salice din ultima Constituție democratică, cea din 1923, ordinea de succesiune la tronul României după Regele Mihai I este următoarea:

  1. Prințul Karl Friedrich de Hohenzollern (n. 1952)
  2. Prințul Alexander de Hohenzollern [2] (n. 1987)
  3. Prințul Albrecht de Hohenzollern (n. 1954)
  4. Prințul Ferdinand de Hohenzollern (n. 1960)
  5. Prințul Aloys de Hohenzollern (n. 1999)
  6. Prințul Fidelis de Hohenzollern (n. 2001)
  7. Prințul Johann-Georg de Hohenzollern (n. 1932)
  8. Prințul Carl Christian de Hohenzollern (n. 1962)
  9. Prințul Nicolas de Hohenzollern (n. 1999)
  10. Prințul Hubertus de Hohenzollern (n. 1966)
  11. Prințul Ferfried de Hohenzollern (n. 1943)
  12. Prințul Meinrad de Hohenzollern (n. 1925)
  13. Prințul Carl Alexander de Hohenzollern (n. 1970)
  14. Prințul Carlos Patrick de Hohenzollern (n. 1978)

Acestă linie descinde din Prințul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen, care, împreună cu tatăl său, Prințul Leopold [2], a renunțat la tronul României în favoarea fratelui său mai mic, viitorul Rege Ferdinand I.[3]

După abdicarea Regelui Mihai, successiunea la tron a fost discutată într-o întâlnire dintre Mihai, unchiul său, Principele Nicolae al României, și Prințul Frederic Victor (1891-1965) [2], șeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen [4]. Imediat după această întâlnire, purtătorul de cuvânt al Regelui Carol al II-lea, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, a exprimat sprijinul puternic al lui Carol al II-lea pentru Prințul Frederic, declarând în plus că Mihai nu își va recâștiga tronul niciodată.[5] Această atitudine defetistă a lui Carol se adaugă la numeroasele abuzuri [6], de natură publică (tentativa de a acumula întreaga putere în stat de-a lungul întregii sale domnii și depășirea atribuțiilor lui constituționale [7]) sau privată (divorțul de Principesa Elena în favoarea metresei Magda Lupescu), și explică faptul că Regele Mihai a refuzat să-și mai întâlnească vreodată tatăl după plecarea acestuia din România în 1940.[8][9] De asemenea, Mihai nu a participat nici la funeraliile tatălui său din Portugalia, nici la reînhumarea acestuia în România, la Curtea de Argeș.[10] Atitudinea intransigentă, lipsită de ambiguitățile care ar fi servit doar lui Carol, a Regelui a avut, totuși, dezavantajul de a fi lăsat multe chestiuni, inclusiv pe acelea a succesiunilor constituționale și civile, nerezolvate.

În cazul dispariției tuturor reprezentanților Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen fără urmași de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situație, conform articolului 78, ultimul Rege în funcție are dreptul de a numi un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului, conform articolului 79. Parlamentului îi revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să își crească urmașii „în religia ortodoxă a Răsăritului“.

Într-un interviu din 2009, Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern, a afirmat că nu este interesat de succesiunea la tronul României [11], o atitudine cunoscută mai demult [12] și motivată în special de lipsa de dorință a familiei de Hohenzollern-Sigmaringen de a-și schimba religia.

Liderii monarhisti romani au intentionat in 1997 sa-i ceara Regelui Mihai desemnarea unui succesor la tron de sex barbatesc din ramura germana a familiei, in conformitate cu ultima Constitutie regala. Ajungand la un consens, liderii monarhistii i-au cerut Regelui sa desemneze un succesor, nu o succesoare la tron, nominalizandu-l pe Printul Nicolae. Sub influenta Reginei Ana, Regele Mihai a refuzat cererea si, la sfarsitul anului 1997, a desemnat-o pe prima sa nascuta, Principesa Margareta, succesoare in drepturi.[13]

La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar si a temerii, conforma unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române[14][15], Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în "al (a) României" și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

Succesiunea după principiul preferinței pentru primogenitura de sex masculin

Pe data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul marionetă instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena [6] cu Prințesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci copii, toate fete, un fapt care le descalifica de la succesiunea la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923.

Luând în considerare acest aspect, ca și aparenta lipsă de interes la succesiunea dinastică a restului familiei de Hohenzollern-Sigmaringen [16], pe data de 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată[17][18], Regele Mihai a promulgat noul Statut al Casei Regale[16], în care se arată: „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie.“ (Anexa I.C). Normele Fundamentale consfințesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituțional monarhic drept succesiunea după principiul preferinței pentru primogenitura de sex.... Ea constă în încoronarea unei femei atunci cănd nu are nici un frate în viață și când frații morți nu au nici un moștenitor legitim. Ea este în vigoare în SpaniaRegatul Unit,Monaco și Tailanda, și a fost în vigoare în Portugalia. Formularea ei în Constituția spaniolă [19] în vigoare este următoarea:

Coroana Spaniei va fi moștenită de urmașii lui Juan Carlos de Bourbon, moștenitorul legitim al dinastiei istorice. Ordinea de succesiune la tron va fi cea obișnuită: cei mai apropiați vor avea prioritate față de cei mai îndepărtați; în cadrul aceluiași grad de rudenie, bărbații vor avea prioritate față de femei; iar în cadrul aceluiași sex, cei mai în vârstă vor avea prioritate față de cei mai tineri.

—Constituția spaniolă, Art. 157.1

Acest act a fost considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic [20] având pe durata formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului o însemnătate eminamente simbolică[21][22], prin comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să o înlocuiască. Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și Parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea legii salice de succesiune, pentru a permite și femeilor să domnească, în acord cu legile Uniunii Europene, în special Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și cu noile valori ale societății românești. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu garantează, însă, dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, deși garantează drepturi egale femeilor și bărbaților. Mai mult, credința ortodoxă, după care, conform Introducerii la noul Statut [16], Regele Mihai pretinde că se ghidează în toate deciziile sale, interzice femeilor să domnească în calitate de monarhi [1].

Conform principiului preferinței pentru primogenitura de sex masculin din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea:

  1. ASR Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României (n. 1949)
  2. ASR Principesa Elena a României (a doua fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana) (n. 1950)
  3. ASR Principele Nicolae al României (n. 1985)
  4. Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei) (n. 1989)
  5. ASR Principesa Irina a României (a treia fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana) (n. 1953)
  6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei) (n. 1985)
  7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei) (n. 1986)
  8. ASR Principesa Sofia a României (a patra fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana) (n. 1957)
  9. Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg (fiica Sofiei) (n. 1999)
  10. ASR Principesa Maria a României (a cincea fiică Regelui Mihai și a Reginei Ana) (n. 1964).

Deoarece noul Statut prevede în mod explicit că dinaști sunt doar descendenții surorilor viitorului Șef al Casei Regale, Principesa Margareta, excluzând în mod expres, spre deosebire de Constituția din 1923, orice alți dinaști din alte case regale sau princiare străine drept potențiali succesori în cazul extincției actualei Case Regale, problema succesiunii în această situație rămâne nedecisă prin Statut.

Vezi și

Vizualizări: 200

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor