1 ianuarie 1920 - La Palatul Regal are loc o triplă ceremonie de învestire: a Mitropolitului Primat Miron Cristea, a Mitropolitului Bucovinei - Vladimir de Repta, a Episcopului Aradului – Ioan Papp. Cu această ocazie, regele Ferdinand a rostit un discurs din care redăm câteva idei: „Mare lucru a făcut Domnul cu noi. Căci mare e ziua aceasta în care frații de o credință și o limbă după veacuri de nedreptate, despărțiri își pot întinde mâinile spre veșnica unitate duhovnicească. Înalt Prea Sfinția Ta, fiind ridicat la cea mai înaltă treaptă a Bisericii române, cu vie mulțumire ți-am înmânat, după vechile datine, toiagul archiepiscopal ca să oblăduiești cu dragoste turma ce îți este încredințată. Ai frumoasa menire de a înfăptui politica religioasă a lui Mihai Viteazul, care înființase mitropolia dela Alba Iulia țintind să unească toate bisericile românești. Aceasta dă alegerii întâiului primat al României întregite o deosebită semnificație. Sunt încredințat că, chemarea Înalt Prea Sfinției Tale va fi fericită pentru organizarea temeinică și unitară a Bisericii, precum și pentru întărirea credinței isvorul nesecat al faptelor bune și înălțărei sufletești. Din tot sufletul îți urez o lungă și rodnică activitate arhipastorală”.
6 ianuarie - La București se oficiază, cu mare pompă, la Catedrala Mitropolitană, slujba de Bobotează de către noul Mitropolit Primat, Miron Cristea, și un sobor de preoți. La serviciul religios participă și regele Ferdinand.
8 ianuarie - La București se naște Mircea Grigore Carol Lambrino, primul copil rezultat din mariajul, încheiat la Odessa, în septembrie 1918, al principelui moștenitor Carol cu Ioana Valentina (Zizi) Lambrino. Prințul Carol nu asistă la nașterea fiului său, fiind surghiunit la Mănăstirea Secu - Horaița din Bistrița și supravegheat permanent de colonelul canadian Joe Boyle.
10 ianuarie - Intră în vigoare Pactul Societății Națiunilor, care număra 44 de state fondatoare, țara noastră aflându-se printre întemeietori. Sediul societății a fost stabilit la Geneva, iar scopul acesteia era să asigure pacea lumii și să prevină viitoarele conflicte, prin negociere și arbitraj.
20 ianuarie – Primul-ministru, Alexandru Vaida Voievod, își deleagă atribuțiile conducerii guvernului către Ștefan Cicio Pop și pleacă din țară, cu destinația Paris și, mai apoi, Londra, într-un turneu diplomatic pentru a convinge Marile Puteri de necesitatea semnării Tratatelor de Pace, prin care să fie reglementate frontierele României cu Iugoslavia, Ungaria și Rusia.
24 ianuarie/6 februarie - La București și în toată țara se serbează, cu o deosebită solemnitate, Ziua Unirii Principatelor din 1859. Senatul adoptă, în ședința din 5 februarie, o rezoluție prin care, începând cu anul 1921, evenimentul să fie serbat pe stilul nou, iar această zi să fie considerată sărbătoare națională a unirii tuturor românilor. La Academia Română, Nicolae Iorga susținea o interesantă comunicare intitulată „Note despre unire”, în care arăta că „atât unirea de la 1859, cât și Unirea cea mare de azi sunt rezultatul firesc al dezvoltării poporului român, iar politica de totdeauna a statului român, pe care l-a format națiunea română, s-a sprijinit pe conștiința națională și pe limba care s-a păstrat unitară în toate vremurile evoluției noastre”.
30-31 ianuarie - În capitala României Mari, sub președinția Mitropolitului Primat Miron Cristea, secondat de Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, se desfășoară Congresul Societății Ocrotirea Orfanilor de Război. Această societate era condusă de prințesa Olga Sturdza și avea ca obiect de activitate destinele celor 360.725 de orfani aflați în întreaga Românie și, în plus, gestiona 102 orfelinate, unde erau îngrijiți peste 10.000 de copii loviți greu de soartă. La congres s-a subliniat faptul că „activitatea societății nu era numai de a-i aduna și întreține pe orfani, apărându-i de vicisitudinile vieții, ci de a-i ocroti atât materialicește, cât și moralicește, dându-le o educație și o instrucție practică și sănătoasă, pregătind astfel pentru societate și neam tineri, bine înzestrați, care să fie un câștig, și nu o pierdere pentru țară”. După cum informa ziarul „Universul”, lucrările congresului au fost închise de către Mitropolitul Primat Miron Cristea, care exprima în discursul de închidere a evenimentului bucuria că activitatea societății avea să se desfășoare sub bune auspicii, în anul 1920, dar și faptul că Biserica Ortodoxă își reînnoia sprijinul și atașamentul față de cauza aceasta națională și creștină.
31 ianuarie - Inaugurarea oficială, într-un cadru ceremonial fastuos, a Universității din Cluj, deschisă de către Consiliul Dirigent al Ardealului, în prezența suveranilor României Mari, Ferdinand și Maria.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius