altmarius

cultură şi spiritualitate

Presa culturală din România în ultimii treizeci de ani

Pentru intelectualitatea românească, ca și pentru întreaga societate, momentul istoric 1989 a coincis (dincolo de evoluțiile politice în sine), cu debutul unor așteptări entuziaste, aproape naive, deși în mare parte justificate, legate de o transformare rapidă și mai ales de substanță a contextului cultural, în concordanță cu noul cadru – democratic, spre care țintea, măcar declarativ, establishment-ul politic postdecembrist. În termeni concreți, acest lucru însemna, în primul rând, abandonarea restricțiilor de conținut specifice cenzurii din deceniile comuniste și implicit o deplină libertate de exprimare, în sfera culturală și în cea artistică.

De-a lungul deceniilor postdecembriste, presa culturală a urmat, în mare măsură – și de altfel, nici nu se putea altfel –, traiectul extrem de sinuos al societății românești, reflectând mai întâi entuziasmul inițial și uriașul orizont de așteptare, ce a urmat descătușării dogmatice/ideologice de după 1989, apoi temerile și angoasele specifice unor evenimente istorice dramatice care au tarat traiectul României postdecembriste, cu profunde implicații (precum mineriadele și conflictele interetnice de la Târgu Mureș), pozițiile partizane ale celor angrenați, constrângerile de ordin economic și nu în ultimul rând, apetența va­ria­bilă a publicului, a societății româ­nești în ansamblu, pentru fenomenul cultural în sine și față de manifestările aces­tuia.

Exuberanței inițiale și noului context publicistic de după 1989 le-au corespuns apariția unor noi periodice și o relansare a celor existente, presa cul­turală înregistrând tiraje uriașe în primii ani (de zeci de mii de exemplare), pentru ca apoi, la fel ca alte domenii ale presei scrise, să înregistreze prăbușiri dramatice, sau chiar apariția și diseminarea în mediul online, în vreme ce multe din revistele culturale și-au putut continua apariția doar grație subvențiilor și alocațiilor bugetare. Desigur că fenomenul, în sine, nu este unul nou și nici condamnabil. Este absolut firesc și frecvent întâlnit, inclusiv sau mai ales în societățile occidentale, ca statul să susțină financiar apariția revistelor culturale, cu atât mai mult cu cât tirajul acestora a continuat să scadă, concomitent și chiar mai alert decât restul presei scrise în ansamblu. Pe de altă parte, nu mai puțin importantă este însă și conturarea unor strategii editoriale care să reducă dependența de finanțarea bugetară. De altfel, tirajul în sine nu reprezintă sau nu ar trebui să reprezinte un etalon atunci când este vorba de reviste culturale. O călătorie în timp, către momentele de aur ale istoriei presei culturale românești, nu face decât să reconfirme teza potrivit căreia în cazul revistelor de cultură, tirajul este departe de fi cel mai important element. Bunăoară, revista „Convorbiri literare” înregistra, în 1867, un tiraj de 200 de exemplare, un număr care poate părea azi aproape derizoriu, contrastând vădit cu rolul acestei reviste pentru literatura română. De altfel, nici măcar în secolul XX, „Sburătorul” păstorit de Eugen Lovinescu nu a atins un tiraj de 1000 de exemplare, fără ca acest lucru să îi diminueze în vreun fel importanța, cu atât mai mult cu cât, dincolo de numărul redus de exemplare vândute efectiv, multe dintre acestea erau distribuite școlilor și facultăților sau diferitelor instituții și entități de cultură din epocă.

Revenind la evoluțiile presei culturale post-decembriste, probabil că tirajele cele mai consistente au fost atinse de reviste precum „Idei în Dialog” (tiraj atestat BRAT de 8100 de exemplare în anul 2006) și „Dilema Veche” (tiraj atestat BRAT de 20583 în decembrie 2018). Desigur că dincolo de principalele publicații, precum România literară(cea mai reprezentativă revistă literară din România, editată de Uniunea Scriitorilor, „Dilema” (apoi „Dilema Veche”), „Revista 22”, „Con­vorbiri literare” (seria nouă apărea în ianuarie 1996, la Iași), „Apostrof”, „Orizont”, „Viața Româ­nească”, „Observatorul Cultural”, au existat, iar în unele cazuri continuă să mai existe, publicații de nișă. Fie că este vorba de reviste de artă, de teatru (o dată cu încetarea apariției, în octombrie 1989, a revistei „Teatrul”, după 33 de ani de activitate, avea să urmeze un vid publicistic în acest domeniu, înlăturat abia în anul 2000, odată cu apariția revistei „Teatrul azi”, ale cărei numere sunt cofinanțate de instituții sau organisme culturale, precum UNITER, AFCN sau Institutul Cervantes; începând din 2006, debuta o altă revistă dedicată teatrului românesc, anume „Scena.ro”, al cărei prim număr propunea o dezbatere legată chiar de starea teatrului românesc), sau reviste istorice („Magazin istoric” revista de istorie lansată în 1967, ce și-a continuat existența în perioada post-decembristă, „Dosarele Istoriei” (1996), „Istorie și Civilizație” – al cărei prim număr apărea în octombrie 2009, „Historia” – apărută în 2001 și relansată în 2009, după preluarea de către trustul „Ade­vărul”), toate cu tiraj & grade de dise­minare diferite și cu existență mai mult sau mai puțin efemeră.

Revistele is­torice amintite, dar mai ales „Do­sarele Istoriei” (1996-2007), bene­ficiind de un board editorial cu prestigiu științific internațional (Pierre du Bois, Dennis Deletant, Robert Levy, Vladimir Tismăneanu, pentru a-i menționa doar pe câțiva) au putut aborda, în paginile lor, teme de cercetare și arii de interes multă vreme tabu, de la investigarea subteranelor comunismului românesc la mecanismele represiunii regimului comunist în România și în celelalte state ale lagărului comunist sau crizele fierbinți ale Războiului Rece.

Desigur că nici presa culturală nu a fost scutită de polemici și nici de momente de tensiune, cu atât mai puțin de emergența unor viziuni și puncte de vedere vădit diferite, în rândul redacțiilor și contributorilor, iar un exemplu în acest sens este cel al revistei „Dilema”, cu demisia și plecarea în masă a ziariștilor și contributorilor (urmare a presiunilor politice resimțite) și coagularea în ianuarie 2004 a „Dilemei Vechi”, editată în regim privat.

Concluzionând, se poate afirma că odată cu virajul ideologic din 1989, așteptările cele mai mari – în spațiul cultural, au fost legate de înlăturarea totală a mecanismelor cenzorial-ideologice de control și modelare a domeniului cultural-artistic, a încorsetărilor specifice dogmatismului comunist și implicit de o emulație tematică. Cele trei decenii care au urmat aveau să contureze însă un amalgam de speranțe parțial împlinite, abdicări, compromisuri sau reconsiderări și/sau repoziționări.

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor