Sala Unirii, clădirea care a găzduit şedinţa Marii Adunări Naţionale ce a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, va intra în reabilitare la sfârşitul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie, urmând să fie redeschisă la 1 Decembrie 2018, atunci când se va sărbători Centenarul Unirii.
La sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie vor începe lucrările de reabilitare, în aşa fel încât la 1 Decembrie 2018 Sala Unirii să poată găzdui manifestările dedicate Centenarului. „De la început am programat ca deschiderea oficială a Sălii să fie în data de 1 Decembrie 2018”, a declarat, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu.
El a menţionat că există un buget de 10 milioane de lei pentru reabilitare, bani alocaţi de Guvernul României în urmă cu aproape doi ani. De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Alba, Ion Dumitrel, a spus că reabilitarea lucrării va începe cu o întârziere majoră faţă de planurile iniţiale şi faţă de momentul alocării finanţării pentru acest obiectiv. În 2016, autorităţile din Alba sperau să înceapă restaurarea în primăvara acestui an, conform Agerpres.
Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesită o amplă restaurare.
La începutul anului trecut, consilierii judeţeni din Alba au aprobat Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi cota de cofinanţare la obiectivul „Refuncţionalizare şi reabilitare Muzeul Naţional al Unirii şi Sala Unirii Alba Iulia - SALA UNIRII”. Imobilul are nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, de lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuirea tâmplăriei şi de refacere a interiorului. De asemenea, se are în vedere şi reconstituirea picturii originale realizate, pe o pânză pe suport de lemn, de pictorul francez Pierre Bellet, conform Agerpres.
Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937. Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia. Sala Unirii adăposteşte o expoziţie permanentă consacrată momentului 1918, piesele expuse fiiind de o valoare deosebită.
Cea mai spaţioasă clădire la 1918
Sala a fost construită în 1900, a servit drept casină militară, locul de festivităţi şi recepţii al armatei austro-ungare. La 1 decembrie 1918 a fost aleasă ca loc de desfăşurare al lucrărilor Marii Adunări Naţionale pentru că era cea mai spaţioasă clădire din oraş, singura ce putea să adune sub acoperişul său pe cei 1228 de delegaţi ai naţiunii române, conform Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.
Câţiva ani mai târziu, cu prilejul încoronării, a fost amplu înfrumuseţată şi i s-au adăugat bolta şi un portal monumental în dreptul intrării, în forma unui arc de triumf. Sub arcadă tronează o inscripţie în limba latină ce comemorează evenimentul de la 1 decembrie: „Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiterna sit”. Clădirea a fost organizată ca spaţiu expoziţional în 1968, cu prilejul celebrării semicentenarului Unirii, conform prezentării făcute pe site-ul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Sala centrală adăposteşte o expoziţie consacrată momentului 1918. Biroul avocatului Aurel Lazăr aminteşte de redactarea Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Declaraţia avea să fie citită la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voevod în parlamentul budapestan şi să marcheze direcţia pe care se angajau românii transilvăneni în perioada ce urma, desfacerea totală de Ungaria şi pregătirea demersurilor pentru realizarea unirii cu România.
În cadrul expoziţiei mai pot fi văzute diferite însemne ale participanţilor la Unire, steaguri, medalii, credenţionale (mandate de împuternicire) ale reprezentanţilor oficiali ai naţiunii române, planuri de apărare a oraşului.
Aparatul de fotografiat cu care au fost realizate cele cinci poze ale unirii se află de asemenea în expoziţie. Fotograful neoficial al acelei zile a fost Samoilă Mârza, veteran de război venit împreună cu delegaţia din satul Galtiu. Întâmplarea a făcut ca Samoilă Mârza să fie singurul posesor de aparat de fotografiat din toţi cei 100.000 de oameni participanţi la unire. Fotograful oficial al oraşului, care ar fi urmat să realizeze un set de poze în această zi, a lipsit în condiţii suspecte, astfel încât cadrele luate de Samoilă Mârza sunt singurele mărturii de acest fel ale zilei de 1 decembrie. Aceste fotografii pot fi văzute şi în expoziţia Sălii Unirii, atestând participarea unei mulţimi nesfârşite de oameni la eveniment. Din păcate, Samoilă Mârza nu a participat şi la lucrările ţinute în clădirea ce avea să primească numele de „Sala Unirii”, ci a stat cu mulţimea, pe Câmpul lui Horea, în afara zidurilor cetăţii, conform Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Pe pereţii interiori ai sălii sunt gravate documentele de căpătâi ale realizării de la 1 decembrie, cea mai importantă fiind Rezoluţia Unirii, actul fundamental citit de Vasile Goldiş la ora 12 în ziua de 1 decembrie, în plenul Adunării şi votat în unanimitate de către cei prezenţi. La punctul 1, cel mai important, stă scris că „Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Altfel, actul este unul democratic, chiar avangardist din această perspectivă, însumând principiile după care se realiza unirea, conform prezentării făcute de site-ul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
În spaţiile laterale ale Sălii Unirii şi la subsol este organizată o expoziţie etnografică. Cele mai multe dintre exponate ilustrează obiceiurile şi tradiţiile din zona Munţilor Apuseni. Este reconstituit un târg tradiţional şi sunt prezentate o gamă foarte largă de obiecte moţeşti, ţinând de munca la câmp, de lucrul cu animalele, de confecţionare de haine sau de bucătăria tradiţională. Sălile sunt organizate tematic: consacrate târgului, muncii, vieţii religioase, copilăriei, nunţii, şezătorii. Un set spectaculos de fotografii însoţeşte exponatele, cu imagini preluate începând cu anii 20 ai secolului al XX-lea, într-o perioadă în care aceste tradiţii erau încă intacte.
În faţa şi în spatele Sălii se află o galerie de busturi ale fruntaşilor de la 1918, oameni politici, oameni de arme şi de cultură şi reprezentanţi ai clerului, conform Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius