altmarius

cultură şi spiritualitate

Popasurile voievodului Mihai Viteazul la Brașov

Transilvania
Popasurile voievodului Mihai Viteazul la Brașov

„La anul 1599 - se scrie în cronica anonimã din Şchei - s-au sculat Mihai Vod(ă) domn(ul) Ţării Munteneşti, trecând muntele într-această Ţară... pentru aceia s-au sculat judeţul de aici, anume Ţerviş şi cu alţi domni de ai Sfatului şi cu prot(opopul) Mihai şi mergând cu multe daruri, rugându-l ca să apere acest oraş şi ţinut al Bârsei, să nu facă stricăciune şi aşa au făcut bună linişte”.
Este primul popas al marelui voievod în ţinutul Bârsei, la 20 octombrie 1599, venind prin pasul de pe Valea Buzşului cu scopul de a lupta cu secuii nemulţumiţi de politica batoreştilor. Este întâmpinat de fonogul cetăţii „Ţervis”, cum îl numeşte cronica pe fostul jude Greising Kirilus, devenit fonog, căci judele braşovean Valentin Hirscher, speriat de renumele voievodului muntean plecase la Sibiu (după cum afirmă și documentele oficiale ale Braşovului).

Cu acest prilej, Mihai Viteazul este întâmpinat şi de protopopul bisericii din Şchei, popa Mihai (1577-1605) căruia documentele oficiale ale Braşovului îi confirmă numeroasele popasuri oficiale la curtea domnilor de peste munţi. Protopopul Mihai însoţeşte pe doctorul braşovean Paulus Kir la curtea voievodului pentru a-l trata pe acesta după un nefericit incident de vânătoare. Protopopul Mihai, în calitate de delegat al Şcheienilor, fusese de mai multe ori la curtea lui Nicolae Pătraşcu (tatăl lui Mihai), a lui Petru Cercel (fratele voievodului Mihai) obţinând danii pentru biserica din Şchei: „Iară către anii 1593 -  se scrie în «Hronologia» din Catastiful copiat în Şchei de Dimitrie Cepescu - orânduind Dumnezeu la această sfântă biserică aceşti preoţi harnici, anume Iane şi altul Mihai, aceştia încă s-au dus la Valahia şi au făcut rugăciune cătră oblăduitul de atunci al Valahiei, anume Petru ce se zice şi Cercel, feciorul lui Pătraşcu Vodă şi fratele lui Mihai Vodă Viteazul, îndemnându-i să să milostivească a-i ajutora de a se putea săvârși şi împodobi sfânta biserică”.

Catastifele bisericii confirmă numeroasele daruri ale lui Petru Cercel şi ale lui Nicolae Pătraşcu, din timpul lor datând şi pictura exterioară a bisericii.

Acum, în contextul primului popas al lui Mihai Viteazul în Ţara Bârsei, i se oferă voievodului daruri. Vizitând Braşovul, voievodul este surprins de lipsa crucilor de pe bisericile luterane: „Numai au zis saşilor de aici - spune cronica în continuare - dacă să numesc că sânt creştini, de ce nu au cruci la bisericile lor? Și aşa le-au poruncit de au pus cruci la biserici, precum să văd şi în vremile de acum”. De atunci datează, probabil, şi crucea de pe Biserica Neagră şi de pe toate bisericile luterane din Ţara Bârsei.

Tot cu acest prilej este prezent la slujba din Biserica „Sfântul Nicolae” din Şchei, ctitorită şi de tatăl său, Nicolae Pătraşcu, şi fratele său, Petru Cercel, prilej cu care oferă un „antipendium” (învelitoare din catifea roşie), pe care - după moartea voievodului - l-au preluat saşii la Biserica Neagră, după cum afirmă cronica oficială a Braşovului. Astăzi „antipendiumul” încă se mai păstrează în colecţia de covoare de la Biserica Neagră din Braşov.

Catastiful de danii al bisericii menţionează şi „un stihar de zarpa viarde cu sârmă și la gură şi la mâini de la Doamna Stanca a lui Mihai Voievod”.

Cronicarul braşovean Julius Teutsch apreciază că Mihai a folosit ca loc de fortificare pentru tabăra sa Pietrile lui Solomon, apreciere firească, ştiindu-se avantajul oferit de această aşezare montană cu posibilităţi strategice de comunicare atât spre Rucăr-Bran, cât şi Ţara Bârsei.

Al doilea popas al Voievodului Mihai Viteazul la Brașov are loc între 1 şi 15 martie 1600, după strălucitele victorii de la Şelimbăr (unde la 18 și 28 octombrie 1599 învinsese oştile lui Andrei Bathory) şi după triumfala intrare în Alba Iulia. Acum Mihai este primit cu mare cinste de oficialităţile Braşovului, în frunte cu judele braşovean Valentin Hirscher.

Emite o serie de acte de danie şi privilegii, între care şi privilegiul din 10 ianuarie 1600 oferit braşovenilor, privind dreptul de a percepe „vicesima” (vama de târg) pentru negustorii aflaţi în popas la Braşov. La 9 martie 1600 întâmpină solia turcească, care-i aduce însemnele de recunoaştere a domniei. Tot aici, între 12 şi 15 martie 1600, convoacă în Casa Sfatului (în prezent Muzeul Judeţean) dieta Transilvaniei.

După fulgerătoarea „călătorie” în Moldova, dovedindu-şi „pohta ce-a pohtit”, adică „domn al Ţării Romaneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”, revine la Braşov pentru cinci zile, începând cu 17 iunie 1600, fiind de asemenea bine primit.

Nu acelaşi lucru se petrece după înfrângerea suferită de Mihai la 18 septembrie 1600, când încearcă să se refugieze în Ţara Bârsei pentru a-şi reface oştile cu muntenii lui Sava şi Radu Buzescu şi cu sârbii lui Deli-Marcu şi Baba Novac, căci patriciatul săsesc trece de partea lui Basta.

Braşovul este atacat de Mihai Viteazul (acţiune la care au luat parte şi români din Şchei) și la 1 octombrie 1600, trecând pe la Timiş şi pe la moara de hârtie, îşi stabilește din nou tabără la Prejmer (circa 16.000 ostaşi). Nemulţumit de comportamentul șcheienilor, judele braşovean porunceşte să se scrie pe „Poarta Valahă” (cunoscuta Poartă a Ecaterinei) ruşinoasa inscripţie: „Barbara progenies dum nos vicina Valachus”.

Au urmat apoi evenimentele istorice cunoscute, care au culminat cu moartea voievodului pe Câmpia Turzii, la 9 august 1601.
 
Piesă de teatru despre moartea lui Mihai

În Șcheii Brașovului se află piesa de teatru „Moartea lui Mihai Viteazul la Torda” - dramã istoricã în trei acte și șase tablouri, compusã de Constantin Halepliu și editatã la București în tipografia Colegiului Na­țional, în anul 1854, fiind prima piesã cu subiect românesc, scrisã de un român, jucatã prima datã la București în 1854, apoi datã uitãrii, fiind una din primele piese romanești cu temã istoricã, între cele 16 piese istorice din perioada anilor 1850-1860.  

Conceputã în trei acte („Imfamia - Virtutea în exil”; „Patriotizmul – Triumful – Eroizmul” și „Trãdarea – Mârșăvia - Moartea prin trãdare”), piesa prezintã întâmplãri din ultimul an al vieții lui Mihai Viteazul, insistând atât asupra personajului, dar și asupra a ceea ce se întâmplã cu familia voievodului, aflatã la Făgăraș, unde Mihai o lãsase zãlog al înțelegerii sale cu generalul Basta. Tematic și scenic, piesa se încadreazã în categoria celor realizate dupã o jumãtate de secol de Barbu Ștefãnescu Delavrancea. Rã­masã încã în ediția princeps din 1854 în Șcheii Brașovului, piesa a fãcut obiectul unei ediții critice.

Mihai Viteazul și Muntele Baiul

Împrejurãri fericite fac sã se gãseascã cu câteva decenii în urmã mai multe documente emise de voievozii și marii boieri munteni privind muntele Baiul din zona Predealului, munte aparținând secole de-a rândul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Râșnov (pe atunci filie a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului).

Dania este fãcutã de pãrinții cunoscuților boieri munteni Toma Postelnicul și Banul Udriște. La 5 februarie 1598, înainte de a face primul popas brașovean, Mihai Viteazul, în calitatea sa de „Domn a toatã Țara Ardealului”, emite hrisov de danie pentru locuitorii din Râșnov „ca sã stãpâneascã acest munte cum l-au stãpânit și mai nainte vreme”, pentru cã „l-au cumpãrat acel munte de la Udriște Banul și de la Toma Postelnicul”, subliniind adevã­rul cã „am vãzut însumi Domnia Mea și cartea lor, cum au vândut acești boieri mai sus ziși acest munte Baiul orașului Domniei Mele, Râjnovenilor, ca sã-l aibe ei de moșie”.  

Popa Neagoslav, trimis al lui Mihai în Șchei

În anul „1595 au fost adus popa Neagoslav din Țara Româ­neascã, din Târgul de Floci, pe care l-a ales popa Mihai lângã sine... dar când au aflat cinstitu Sfat necuviința și trufia acestui preot venit din Țara Româ­neascã, i-au poruncit sã plece de unde a venit...” (din Cronica popei Vasile, publicată de Radu Tempea).

În plinã perioadã de ascensiune a lui Mihai Viteazul, în Șcheii Brașovului este adus preotul Neagoslav, într-un moment în care toatã familia voievodului se îndrepta prin Brașov cãtre Sibiu pentru a-și asigura liniștea, în condițiile în care Mihai pregãtea evenimentele de la Cãlugãreni. Faptul cã Neagosav este adus tocmai din locul de baștinã al voievodului (Târgul de Floci) și tocmai de protopopul Mihai, care se afla de mult timp în legãturã cu voievodul și predecesorii sãi (Nicolae Pãtrașcu și Petru Cercel) ne face sã înțelegem cã acest preot Neagoslav era folosit de Mihai Viteazul pentru cunoaș­terea reali­tãților din Ardeal. Nu întâm­plãtor, hrisovul de danie al urmașilor lui Mihai (fiul Nicolae Pãtrașcu, fiica Florica și soția Stanca) este semnat, înainte de protopopul Mihai, de același popã Neagoslav în Șchei la 1602. Tot el sem­neazã și actul de danie a mamei lui Mihai Viteazul, doamna Tudora, deve­nitã prin cãlugãrie monahia Teofana, pentru mãnãstirea Cozia, ea însãși fiind una din donatoarele bisericii din Șchei, numele ei apãrând și în cel mai vechi pomelnic al bisericii descoperit recent.

Deși alungat din Șchei, în condițiile în care autoritãțile brașovene nu puteau ierta șcheienilor loialitatea fațã de voievod, popa Neagoslav revine în Șchei cu voievodul Radu Șerban, fostul paharnic al lui Mihai Viteazul, acum domn. În anul 1606, dupã ce autoritãțile brașovene nu mai aveau nevoie nici de Radu Șerban, „cinsitul Sfat - cum spune cronica - i-au poruncit sã plece de unde au venit”. Nu știm ce s-a întâmplat în continuare cu acest preot, dar aceste dovezi confirmã calitatea popei Neagoslav de trimis  al lui Mihai Viteazul în Șcheii Brașovului.

Preda Buzescu la Brașov

Legendara luptã a unuia din frații Buzești cu nepotul hanului tãtarilor pe Valea Teleajenului a dat naștere unei ade­vãrate literaturi, având ca punct de plecare consemnãrile cronicarilor. Ne surprinde faptul cã istoriografia de astãzi atribuie aceastã faptã lui Stroie Buzescu, bazându-se probabil, în exclusivitate, pe piatra de mormânt a acestuia, pusã de soția sa, Sima Buzescu, pe mormântul eroului. Pornind de la însemnarea ineditã a cunoscutului cronicar șcheian, protopopul Vasile, însemnare con­tem­poranã evenimentelor, și verificând și adnotãrile lui Nicolae Bãlcescu, fãcute operei lui Mihail Kogãlniceanu, atât de bine informat pentru epoca lui Mihai Viteazul, considerãm fãrã gre­șealã afirmația cã, dupã luptele din Valea Teleajenului, Preda Buzescu a fost adus la Brașov, în oficina din Ciocrac (în prezent „Casa Petcuț”), unde putea fi tratat de același doctor Paulus Kir (Kersius), care, cu câțiva ani înainte îl tratase pe Mihai Viteazul la Târgoviște. Nu întâmplãtor însemnarea este fãcutã pe un „Apostol” pe care protopopul Vasile (fiul protopopului Mihai, cel care-l întâmpinase pe Mihai Viteazul la Brașov) îl folosea pentru slujba de maslu. Nu excludem posibilitatea ca protopopul Vasile sã fi cunoscut pe frații Buzești în timpul popasurilor repetate ale acestora în Ardeal, înainte de lupta de pe Valea Teleajenului.

Galerie foto:
   

Vizualizări: 73

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor