Poate fi injurat diavolul ?

[altmariustotal ortodox]

Cand se imputineaza credinta, dragostea si rugaciunea, se inmultesc injuraturile. Doar un om care crede in Dumnezeu, care-si iubeste aproapele si care se roaga nu poate injura vreodata pe cineva sau vreun lucru oarecare. Este evident, deci, de ce se inmultesc injuraturile, intr-o vreme in care “dragostea multora s-a racit”, dar nu este tot atat de evident faptul ca un singur lucru ramane, totusi, imposibil de injurat. Acesta este diavolul.

O injuratura imposibila

Dumnezeu, sfintii, oamenii, animalele, pamantul, masina, aglomeratia, ploaia sau frigul, toate pot fi injurate cu aceeasi ura de omul care se lasa prada gandurilor viclene.

Injuraturile cel mai des intalnite in popor fac referire la urmatoarele notiuni: diavolul (dracul), biserica, focul, boala, mama, neamul, mortii, crucea, Pastele, grijania (Sfanta Impartasanie), cristelnita, Hristos, sfintii si, ca o categorie aparte, organele genital. Aceste notiuni, prin combinatii dintre cele mai variate, pot fi adresate in mod jignitor persoanelor, obiectelor si chiar unor stari si situatii cotidiene.

Toate lucrurile din lumea vazuta pot fi injurate, de la oameni si animale, pana la lucruri, necazuri si situatii de viata. Tot asa, pot fi injurate si toate cele din lumea nevazuta, de la ingeri si sfinti, pana la Dumnezeu. Un singur lucru ramane, totusi, imposibil de injurat, si anume parintele tuturor injuraturilor, adica diavolul.

Cand omul injura un anumit lucru, fie ca e vorba de o persoana, fie ca e vorba de un obiect material, el se aprinde cu ura impotriva aceluia, caruia ii doreste un anumit rau. Daca e vorba de un om, cel care injura cheama asupra aceluia o boala, un necaz sau chiar pe diavolul, acesta din urma fiind chemat cel mai adesea si asupra lucrurilor materiale.

Ei bine, daca injuratura implica punerea lucrului injurat sub inraurirea unui anumit rau, diavolul nu poate fi injurat, caci el nu poate fi intrecut de nimic in rautate. Diavolul este tatal tuturor rautatilor si al injuraturilor si cel care intuneca mintea omului, spre a-l face pe acesta din urma sa-i inchine cat mai multe lucruri si fiinte vii, adica sa dracuie si sa injure tot ce ii iese in cale.

Faptul ca diavolul este singurul lucru din toate cate exista care nu poate fi injurat ar trebuie sa-i sperie si sa le dea de gandit celor care inca ii mai pomenesc numele (dracuie) sau care au obiceiul de a injura in fel si chip. Totodata, acest lucru poate fi socotit si ca un argument de baza in dovedirea existentei lui.

Cum poate fi "injurat" diavolul ?

Si, totusi, diavolul poate fi pus la chinuri, dar nu oricum si nu de catre oricine. El poate fi doar blestemat, de catre preotii Bisericii, in numele lui Iisus Hristos, care l-a biruit o data pentru totdeauna, pe Golgota. Exista o serie de molitfe, alcatuite de Sfantul Vasile cel Mare, de Sfantul Ioan Gura de Aur, de Sfantul Ciprian etc, care, in mod metaforic, pot fi socotite “injuraturi” adresate diavolului, sub forma unor blesteme si trimiteri in pustie, spre a nu mai face rau cuiva. Doar atunci sufera diavolul cu adevarat, cand Dumnezeu ii ia puterea si il alunga departe de faptura Sa.

Noi, mirenii, nu il putem "injura" pe diavol, nici blestema, caci cu diavolul nu avem voie sa vorbim, nici sa-i adresam vreun cuvant. Tot ce putem face noi e sa ne curatim de pacate, prin Spovedanie, si sa smulgem din noi patimile, prin osteneli duhovnicesti de toata vremea. Mai ales dragostea, iertarea si smerenia il alunga pe diavol si il chinuie grozav, caci pe acestea nu le poate suporta catusi de putin.

*

Despre obieceiul unora de a injura, Simion Mehedinti spune: “Aceasta molima a sufletelor se lecuieste mai greu decat toate bolile trupului”. Dupa cum cea mai eficienta metoda de tratare a unei boli este prevenirea ei, tot asa, pentru a nu ajunge inrobit de duhul necurat al injuraturilor, se cuvine ca inca din copilarie omul sa se pazeasca de “vorbe de rusine, de vorbe nebunesti si de glume care nu se cuvin” (Efeseni 5, 4).

Teodor Danalache