Planeta Radio - Izvoare de filosofie cu Constantin Aslam

[altmarius]

Planeta Radio - Izvoare de filosofie cu Constantin Aslam

Modernizare, democratizare, europenizare 
Sâmbătă, 2 Februarie 2013 , ora 17.00

Modernizare, democratizare, europenizare. Modele românești de filosofie

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneț

În ciuda faptului că „a filosofa” reprezintă un act născut din nevoi de echilibru interior, mai ales în rândurile acelor oameni înclinați către singurătate și meditație, filosofia, în schimb, a fost continuu prezentă „în văzul lumii”, metaforă ce desemnează „spațiul public”, adică locul în care ne întâlnim și locuim împreună.

Despre această locuire împreună, cunoscutul editor, filosof și sociolog al culturii, d-l prof. univ. dr. Constantin Schifirneț, ne invită să medităm pe marginea celei mai recente lucrări semnate de către domnia sa, Filozofie românească în spațiul public. Modernitate și  europenizare, lucrare ce readuce în prim plan teorii filosofice originale: organicismul şi teoria formei fără fond, seria istorică, personalismul energetic, etnologismul şi ontologia naţiunii, recesivitatea, filosofia ca armonie, prin care este relevat sensul implicării filosofiei în constituirea identităţii moderne românești, din chiar momentul în care românii aveau îndreptate privirile către Vestul Europei.

Filosofia este, cum argumentează riguros lucrarea citată, nu doar forma cea mai rafinată a conștiinței de sine, individuală și colectivă, ci și un instrumentul eficace de analiză critică a faptelor instituționale, politice și statale, manifestate, de-a lungul epocii moderne, în spațiul public.

Ei bine, plecând de la această tradiție de critică instituționala, pusă în lumină către d-l Constantin Schifirneț, în care filosofia este, deopotrivă, un mod de cunoaștere, dar și de îndemn la o acțiune socială fundată pe principii de raționalitate și moralitate, vă invit să facem în această sâmbătă o dezbatere radiofonică comparativă: tradiție vs. actualitate.

Credeți că tradiția intelectuală românească modernă, în care filosofia se exercita în spațiul public ca instrument de critică instituțională și socială, mai este de actualitate?

Mai pot formula filosofii „expertize” sociale și instituționale, în condițiile în care analiza spațiului public este dominată de cercetări științifice, ori de opinii formulate de „comentatorii” politici?

Dacă vă simțiți  provocați de subiectul emisiunii și de întrebările ce se pot naște în legătură cu acesta, atunci vă aștept comentariile pe blog sau, prin intermediul telefoanelor RRC, direct în emisiune.

http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/2013/01/editia-din-2-febr...

Constantin Aslam

[altmarius]

Tudor Paroiu29 ianuarie 2013, 21:01

Un romîn reconfigurează filozofia lumii
Filozofia neconvenţională

Filozofia cu siguranţă a ajuns în impas şi nu datorită ei ca filozofie ci neputinţei noastre convenţionale, a venit momentul să ieşim din aceste convenţii. Pînă acum oamenii au spus “forme de organizare”, acum trebuie să redefinim structurile Universului în Sine şi categoriile lui filozofice în entităţi/univers. Nu cred că poate spune cineva că orice entitate nu este şi un univers simultan. Nu cred că este cineva care să spună că orice univers nu este o entitate sau că formula “forme de organizare” nu este depăşită. În acest context trebuie să ne redefinim şi noi dar şi realitatea pe care noi o susţinem. Nu mai gîndiţi nimic ca realitate atîta timp cît orice realitate ajuge la noi şi spiritul nostru doar prin intermediari cum sînt simţurile şi care la rîndul lor au alţi intermediari atomii şi moleculele şi nu numai. Realitatea noastră şi ceea ce reflectăm noi din realitate este doar o iluzie/realitate şi nimic mai mult. Să uităm materia lui Marx şi idea lui Hegel pentru moment ca şi transcedentalul lui Kant sau fenomenologia lui Husserl. Să reţinem esenţa acestei lumi, realităţi sau iluzie/realitate cum îi spun eu. Esenţa ei este simultaneitatea materie/energie sau în particular materie/idée. Nimic nu este fenomen fără energia din spatele lui şi nimic nu este energie fără materia din spatele energiei. Restul sînt cazuri particulare ale acestor simultaneităţi.