altmarius

cultură şi spiritualitate

Parsifal si criza problemelor esentiale ale existentei

Momentul ales de Alexandru Surdu pentru a oferi publicului cartea sa, Comentarii la rostirea filosofică, este oportun, desigur, întrucât anul acesta, în iulie, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Constantin Noica. Însă, îndrăznesc să acord încă o semnificaţie gestului de a celebra printr-o carte strălucită învăţătura unuia dintre cei mai profunzi gânditori români.

Prin întreaga sa operă - în care sunt cultivate, aşa cum spunea Constantin Aslam, mai multe domenii deodată: logică, ontologie, istoria filosofiei, filosofia ştiinţei, filosofia culturii, etică şi estetică, filosofie politică, filosofia istoriei şi istoriografie, lingvistică şi folclor - cu o „deschidere intelectuală enciclopedică”, Alexandru Surdu îşi asumă rolul unui Parsifal, chiar pentru comunitatea academică pe care o reprezintă, ea însăşi măcinată, uneori, de dispute sterile, dar şi mai important, pentru societatea noastră în totalitatea ei.

Această sarcină este îndeplinită, referindu-ne la Comentarii, prin desluşirea marilor teme ce au stat la baza Rostirii filosofice româneşti, unde autorul, pe linia lui Noica, clarifică şi rostuieşte prin logos, pune lucrurile în ordinea lor iniţială şi reface, simbolic, prin cuvântul viu, structura originară a întregii fiinţe româneşti. Aşa cum Parsifal provoacă şocul eliberator, punându-i Regelui Pescar întrebarea justă, iar regele se înzdrăveneşte şi întinereşte, aducerea înaintea conştiinţei publicului român a problematicii limbii, de care depinde însăşi identitatea noastră culturală şi spirituală, poate tălmăci şi prin aceasta însănătoşi şi elibera potenţialităţile creatoare ale acestei naţii. Cum precizează Alexandru Surdu, „Rostirea filosofică românească, la a cărei elucidare au purces marii noştri cărturari, este adevărata păstrătoare a rânduielii noastre şi, cunoscută la timp, ar putea să devină cartea noastră de învăţătură în momentele acestea în care soarta noastră şade, cum zicea Constantin Noica, în cumpătul vremii”.



Alexandru Surdu ne face cunoscut faptul că Noica a configurat sistemul rostirii filosofice româneşti pornind de la lucrările lui Mircea Vulcănescu Existenţa concretă în metafizica românească şi Dimensiunea românească a existenţei, unde acesta urmărea o analiză a „capodoperelor de gând pe care s-au croit cuvintele”, adică a acelui fond al limbii române anterior intervenţiei gânditorilor, fie ei filosofi, poeţi sau prozatori.

Autorul Comentariilor ţine să accentueze faptul că, într-adevăr, „există anumite concepţii populare despre lume care preced orice gândire sistematică, filosofică sau artistică, ele nefiind concepţii izolate, zonale, [...] căci ţin de fondul principal de cuvinte şi sunt caracteristice pentru configuraţia unei limbi [...], dar nu ca limbă străină, învăţată, ci ca limbă înţeleasă, prin cunoaşterea semnificaţiilor pe care le exprimă cuvintele, ca simboluri expresive”. Pierzând, sau neluând în seamă, bogăţia de înţelesuri a acestui fond arhaic de cuvinte, cultura românească, şi aşa înstrăinată de propria ei tradiţie în perioada comunistă, nu îşi va putea păstra identitatea, iar filosofia poate pierde tocmai conţinutul viu care îi conferă specificitate.

Secolul 20 a fost dominat de rigoarea paradigmei analizei logice a limbajului, conform căreia limitele limbajului logico-matematic sunt, de fapt, limitele lumii noastre, sau, cu alte cuvinte, despre ceea nu se poate vorbi în termeni logico-matematici ar trebui mai degrabă să se tacă. De asemenea, Whitehead, în a sa grandioasă lucrare Process and Reality, referindu-se la incapacitatea limbajului natural de a exprima fidel realitatea, spunea că filosofii nu pot accede la acele formulări care să exprime principiile metafizice ultime, pe de-o parte din pricina slăbiciunii capacităţii de înţelegere, iar pe de altă parte din cauza sărăciei limbajului folosit. Desigur, această concepţie a fost explicit formulată şi în sistemul filosofic bergsonian, unde se afirmă că simbolurile lingvistice nu îndeplinesc decât un rol social, ele neavând plasticitatea necesară pentru a exprima existenţa ca atare; astfel, limbajul nu ar trebui folosit decât în forma sa poetică, deoarece, doar prin subtilitatea metaforei, a fineţii nuanţelor, ne putem apropia de durată, de timpul interior care scapă limbajului comun. Noica demonstrează că metafizica este posibilă, pentru că limbajul poate fi adecvat înspre a prinde conceptual şi a exprima fidel realitatea.

În filosofia lui Noica, adevărata putere de expresie a cuvântului, plasticitatea care îi conferă şansa de a pătrunde în miezul existenţei şi de a o putea exprima, se poate găsi în patrimoniul arhaic de cuvinte care se află, aşa cum spunea Haşdeu, „în cătune, în colibe, în bordeie”. Continuând această idee, Noica afirma: „dacă în ştiinţele naturii omul superior şi raţiunea au făcut totul, paradoxul face că în ştiinţele omului nu conştiinţa superior trează a acestuia vine să dea măsura. Undeva, umilii istoriei îşi fac dreptate în faţa puternicilor ei şi a fruntaşilor spiritului”.

Revenind la destinul parsifalian al autorului Comentariilor, trebuie să remarc, pentru o justă încheiere, faptul că Noica ne-a mai lăsat ceva alături de filosofia sa care fructifică genial „tezaurul limbii române”: a împărtăşit celor care i-au stat în preajmă, şi numai puţini au sporit talantul oferit, harul de a pune întrebarea justă şi, prin aceasta, de a trezi la viaţă, la fel ca în legenda lui Parsifal, întreaga fire.

Această responsabilitate revine astăzi celor care şi-au asumat rolul de picadori în filosofia românească, unul dintre aceştia fiind chiar autorul Comentariilor, pentru a cărui trudă cărturărească şi strădanie întru „pentadă” îndrăznesc să închin un pasaj edificator din opera lui Mircea Eliade: „Prin pătimirea acestor câţiva aleşi fructifică şi izbândeşte cultura fiecărei naţiuni şi îşi face drum, în timp, Istoria. Nu numai că oamenii pot trăi sănătoşi prin întrebările pe care şi le pun aceşti câţiva aleşi, care, asemenea lui Parsifal, pătimesc pentru lenea noastră spirituală; ci întreaga noastră fire s-ar părăgini şi s-ar steriliza din cauza lipsei noastre de inteligenţă, generozitate şi curaj.

Îmi place să cred, cum lasă a se înţelege Parsifal, că am deveni deodată, peste noapte, sterpi şi bolnavi - ca întreaga viaţă din castelul Regelui Pescar - dacă n-ar exista, în fiecare ţară, în fiecare moment istoric, anumiţi oameni dârji şi luminaţi, care să-şi pună întrebarea justă…”.

Andrei Carpeneanu este cercetător asociat al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
http://www.artlitera.ro/2242/2009/10/discipoli/parsifal-si-criza-pr...

Vizualizări: 51

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor