Oameni & Fapte - 5 ianuarie

[altmarius]

https://www.radiomures.ro/stiri/oameni-fapte-5-ianuarie-4.html

 Este cea de-a 5-a zi a lui 2021. Au mai rămas 360 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:49.

– Regele englez Eduard Confesorul a murit fără moștenitori, la 5 ianuarie 1066, ceea ce a determinat o criză de succesiune, care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.

– Pe 5 ianuarie 1393 s-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, și sultanul Baiazid I, document ce prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile legi, iar domnitorul să aibă dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei, având drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.

– La data de 5 ianuarie 1463 pedeapsa cu moartea împotriva poetului francez François Villon a fost modificată în exil, timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon a rămas necunoscută. Ducele Carol Temerarul al Burgundiei a fost ucis pe 5 ianuarie 1477, în Bătălia de la Nancy, astfel că Burgundia devenea parte a Franței.

– Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, a refuzat să plătească tribut turcilor la 5 ianuarie 1499, iar în 1716 Nicolae Mavrocordat a fost numit domnitor al Țării Românești, astfel că, în ziua de 5 ianuarie a acelui an, s-a instaurat regimul fanariot în Muntenia, regim care a durat până la 18 ianuarie 1821, când a murit Alexandru Şuţu, ultimul domnitor fanariot din Muntenia.

– În 5 ianuarie 1828 s-au deschis cursurile „Școlii de românește și latinește” la mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, iar în anul 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domnitor, pe colonelul Al. Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor. Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria a avut loc în 1896 prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african, iar în 1919 s-a creat Partidul Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Național-Socialist German, adică partidul nazist.

– În 1924 industriaşul american Walter P. Chrysler a lansat, la New York, primul său automobil, „Chrysler Six”, iar în 1944 „London Daily Mail” a devenit primul ziar ce avea ediții pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic.

– În anul 1961 s-a inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti, cu piesa „Celebrul 702” semnată de Alexandru Mirodan, secretar literar al teatrului, iar în 1968 Alexander Dubček a preluat puterea în Cehoslovacia, începând o perioadă de liberalizare politică, denumită „Primăvara de la Praga”. În 1970 a avut loc premiera filmului românesc „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, interzis ulterior spre difuzare de cenzura comunistă. Din distribuţie au făcut parte George Constantin, Ernest Maftei, George Mihăiţă, Emil Botta şi Vladimir Găitan.

– În 1977 a început recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România, încheiat la 12 ianuarie. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. La 5 ianuarie 1990 s-a dat publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România şi tot atunci apărea Decretul-lege nr. 4/5 ianuarie 1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. În anul 2005 planeta Eris, cea mai mare planetă pitică din sistemul nostru solar, a fost descoperită de americani, care au folosit imagini luate, în 21 octombrie 2003, la Observatorul Palomar.

– În 5 ianuarie s-au născut: filozoful german Rudolf Eucken, laureat Nobel (1846); matematicianul şi fizicianul rus Nikolai Jukovski, „părintele” aviaţiei ruse (1847); americanul King Camp Gillette, inventatorul lamei de bărbierit (1855); regizorul, actorul şi teoreticianul rus de teatru Konstantin Stanislavski (1863); medicul american Joseph Erlanger, laureat Nobel (1874); cancelarul german Konrad Adenauer (1876); prozatorul, jurnalistul, regizorul, scenaristul de film și traducătorul român Emil Gârleanu (1878); matematicianul francez Arnaud Denjoy (1884); compozitorul român şi dirijorulul de cor Ioan D. Chirescu (1889); actorul român George Calboreanu (1896); pictorul francez Yves Tanguy (1900); poetul, publicistul și avocatul român Bazil Gruia (1909); scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (1921); Marele Duce Jean al Luxembourgului, fost șef al statului și tatăl actualului Mare Duce Henri (1921); pianistul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel (1931); actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (1931); criticul literar și prozatorul italian Umberto Eco (1932); inginera feroviară rusă Raisa Gorbaciova, soția fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (1932); producătorul american de muzică, inginerul de sunet, violonistul şi compozitorul Phil [Philip] Ramone, pionier al înregistrărilor digitale, distins cu 14 Premii Grammy (1934); actorul britanic David Ryall (1935); pictorul român Toma Hirth (1937); Juan Carlos I de Bourbon, fost rege al Spaniei (1938); pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini (1942); muzicologul și compozitorul român de jazz Florian Lungu, realizator de emisiuni de radio şi televiziune (1943); poetul român Teofil Răchiţeanu (1943); actrița americană de film, regizoarea și producătoarea Diane Keaton (1946); poetul, criticul şi istoricul literar, traducătorul şi eseistul Leo Butnaru din Republica Moldova (1949); eseistul și prozatorul român Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor (1950); omul politic și președintele german Frank-Walter Steinmeier, fost ministru și vicecancelar (1956); actorul britanic de film Vinnie Jones, fost fotbalist (1965); istoricul, jurnalistul, eseistul, profesorul, omul politic liberal și diplomatul român Adrian Cioroianu, fost ministru (1967); solistul american de rock Marilyn Manson (1969); actorul american de film Bradley Cooper (1975); actrița și scriitoarea americană Jessica Chaffin (1982) și actriţa indiană Deepika Padukone (1986).

– La 5 ianuarie au murit: Carol Temerarul, Duce de Burgundia (1477); Caterina de Medici, regină a Franței (1589); împărăteasa Elisabeta a Rusiei (1762); fizicianul şi matematicianul german Max Born, laureat Nobel (1970); poetul român George Dan (1972); pianistul rus Lev Oborin (1974); poetul şi prozatorul român de limbă maghiară Horváth István (1977); poetul și gazetarul român D.[umitru] Ciurezu (1978); traducătoarea română Laura Dragomirescu (1981); compozitorul francez de origine bască Francis López (1995); compozitoarea și pianista română Aurora Ienei (1997); compozitorul american Burton Lane (1997); jurnalistul şi istoricul francez de origine sârbă Branko Lazitch (1998); jurnalistul şi dramaturgul belgian Jean Sigrid (1998); regizoarea daneză de film Astrid Henning-Jensen, supranumită „cineasta copiilor” (2002); actorul italian de film Massimo Girotti (2003); actorul român Toni Tecuceanu (2010); regizorul român de teatru Biţu Fălticineanu (2012); actriţa americană Martha Greenhouse (2013); actorul canadian Claude Préfontaine (2013); fostul fotbalist portughez Eusébio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului mondial (2014); pictorul român de etnie maghiară Kristófi János (2014); poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Kinde Annamária (2014); actorul român de etnie maghiară Senkálszky Endre (2014); cântărețul și muzicianul american Nicholas Caldwell, cofondator al grupului vocal de R & B și funk „The Whispers” (2016); compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul francez Pierre Boulez (2016); compozitorul român Tiberiu Fatyol (2017); actorul slovac Marian Labuda (2018); astronautul, ofițerul de marină, aviatorul naval, pilotul de încercare și inginerul aeronautic american John Watts Young, pionier al programului spațial (2018) și poetul român Emil Brumaru, de profesie medic (2019).

Septimiu Cioloboc