Oameni & Fapte - 16 mai

[altmarius]

Este cea de-a 136-a zi a lui 2019. Au rămas 229 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:47 şi va apune la ora 20:50.

- Astăzi este „Ziua Internaţională Pentru Convieţuirea Paşnică”, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017, cu scopul de a promova pacea, toleranţa, incluziunea, înţelegerea şi solidaritatea.

- Între 16-17 mai se sărbătorește „Ziua Maritimă Europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai. Ziua este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere. De asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării. În 2019 manifestările vor avea loc la Lisabona.

- La 16 mai 1204 era menţionată populaţia ortodoxă în dioceza Oradea, când Papa Inocenţiu al III-lea a cerut episcopului de Oradea să supună direct Scaunului Apostolic această populaţie (probabil români). În 1527 Florența a devenit republică, iar în 1770 Maria Antoaneta (în vârstă de 14 ani) s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea (de 15 ani), viitorul rege al Franței.

- În 1792 a fost inaugurat Marele Teatru La Fenice („Teatrul Fenix”) din Veneția, cu o operă de Giovanni Paisiello, iar la 16 mai 1812 s-a semnat „Pacea de la Bucureşti” (care încheia Războiul Ruso-Turc din 1806-1812), pace în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (Basarabia) a fost anexat de Rusia. În 16 mai 1836 poetul american Edgar Allan Poe s-a însurat cu verișoara sa de numai 13 ani, Virginia, iar în anul 1881 compania germană „Siemens & Halske” a pus în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume.

- La 16 mai 1892 conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, au ajuns la Viena pentru a prezenta împăratului „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul” guvernului maghiar de la Budapesta.

- În 1916 guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, „Acordul Sykes-Picot”, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu în zone controlate de britanici şi francezi. În anul 1920 Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o, la Roma, pe revoluţionara franceză Ioana d’Arc, care a căpătat statutul de sfântă. În 1929, la Hotel „Hollywood Roosevelt” din Los Angeles, avea loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film – cunoscute sub numele de Premiile Oscar – iar în 16 mai 1953 apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”.

- La 16 mai 1956 România şi Islanda stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie, iar în 1960 fizicianul american Theodore Maiman a produs primul laser din lume, în laboratoarele de cercetare „Hughes” din Malibu, statul California. În 1972 a avut loc inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a sistemului energetic şi de navigaţie de la „Porţile de Fier-1”, cu o putere de 1050 MW în partea românească și tot atâta în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964.

- La 16 mai 1975 alpinista japoneză Junko Tabei a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest din Munţii Himalaya, iar în 1990 a luat fiinţă Compania de Mecanică Fină Bucureşti, prima societate pe acţiuni din România după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. Tot atunci s-a înfiinţat Serviciul de Protecție și Pază din ţara noastră, iar în 2002, după zece ani de la moartea actriței Marlene Dietrich, autoritățile berlineze i-au acordat divei titlul de cetățean de onoare al orașului german Berlin.

- În 16 mai s-au născut: matematiciana italiană Maria Gaetana Agnesi (1718); chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin, care a descoperit cromul şi beriliul (1763); poetul, translatorul şi orientalistul german Friedrich Rückert (1788); matematicianul rus Pafnuti Lvovici Cebîșev (1821); filosoful şi lingvistul german Heyman Steinthal (1823); fizicianul, inventatorul şi muzicianul american de origine britanică David Edward Hughes (1831); zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, laureat Nobel (1845); medicul român Ştefan Stâncă (1865); pictorulul român Petru Remus Troteanu (1885); cântăreața română de operă Florica Cristoforeanu (1886); poetul rus Igor Severyanin (1887); pianista română Aurelia Cionca (1888); tenorul austriac Richard Tauber (1891); pictorița poloneză Tamara de Lempicka (1898); inginerul chimist român Theodor D. Ionescu (1898); regizorul şi scenaristul japonez Kenji Mizoguchi (1898); pictorul român Aurel Ciupe (1900); tenorul polonez Jan Kiepura (1902); actorul american de film Henry Fonda (1905); scriitorul venezuelean Arturo Uslar Pietri (1906); scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli (1915);

chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir (1916); actorul american George Gaynes (1917); poeta, prozatoarea şi eseista română Mira Simian-Baciu (1920); actriţa americană Mildred Joanne Smith (1921); economistul şi publicistul Şerban Orescu, redactor la Radio Europa Liberă (1925); regizorul român de film de animație Bob Călinescu (1926); compozitorul şi dirijorul austriac Paul Angerer (1927); prozatorul, dramaturgul, scenaristul şi publicistul român Titus Popovici (1930); muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (1930); inginerul silvic şi profesorul român Victor Giurgiu (1930); poetul, scriitorul, ziaristul, editorul și profesorul român Florin Costinescu (1938); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Constantin Cubleșan (1939); pianistul francez Jean-Paul Pennetier (1942); fizicianul, profesorul şi inginerul american de origine română Dan Gabriel Cacuci (1948); fizicianul german [Johannes] Georg Bednorz, laureat al Premiului Nobel (1950); designerul vestimantar francez Christian Lacroix (1951); actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan (1953); criticul literar, poetul, eseistul şi dramaturgul român Marian Odangiu (1954); actriţa americană de film Debra Winger (1955); cântărețul rus Yuri Şevciuk (1957); traducătorul român Corneliu M. Popescu (1958); cântăreaţa, textiera, actriţa, dansatoarea şi compozitoarea americană Janet Jackson (1966); jucătoarea argentiniană de tenis de câmp Gabriela Sabatini (1970); actrița americană Tori Spelling (1973); cântăreața italiană Laura Pausini (1974); fotbalistul român Marius Niculae (1981); hocheistul canadian Corey Perry (1985) şi actrița americană Megan Fox (1986).

- La 16 mai au murit: povestitorul şi dramaturgul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (1703); matematicianul, fizicianul și filosoful francez Jean Fourier (1830); juristul, filosoful, esteticianul, istoricul şi omul politic român Simion Bărnuţiu, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania (1864); politicianul român Ion C. Brătianu (1891); episcopul, cărturarul şi istoricul român Melchisedec Ștefănescu (1892); Mehmed al VI-lea, ultimul sultan otoman (1926); poetul şi publicistul român Aurel Marin (1944); biochimistul și fiziologul englez Sir Frederick Gowland Hopkins, laureat Nobel (1947); prințul român Vladimir Ghica, deținut politic (1954); dirijorul austriac Clemens Krauss (1954); poetul, dramaturgul, prozatorul şi traducătorul român George Silviu (1971); scriitorul român Marin Preda (1980); istoricul literar român Iosif Pervain (1982); dramaturgul, scenaristul, romancierul şi autorul american de povestiri Irwin Shaw (1984); actorul şi cineastul american Jim Henson, autor al serialului cu păpuşi Muppets (1990); dansatorul, cântăreţul şi entertainerul american Sammy Davis Jr. (1990); actorul român Puiu Călinescu (1997); regizorul italian de film Giuseppe de Santis (1997); regizorul şi animatorul român de teatru Gheorghe Marinescu (2000);

preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei (2002); jurnalistul sportiv român Nicolae Soare, comentator radio şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (2010); vocalistul american şi compozitorul de heavy metal Ronnie James Dio (2010); compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown (2012); soprana Maria Bieșu din Republica Moldova (2012); fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat Nobel (2013) și regizorul de teatru, operă și film, scenaristul, producătorul și actorul român Lucian Pintilie (2018).

Septimiu Cioloboc