Oameni & Fapte - 14 ianuarie

[altmarius]

 Este cea de-a 14-a zi a lui 2021. Au mai rămas 351 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:02 şi va apune la ora 17:00.

– Astăzi este „Ziua Internațională a Logicii”, stabilită de UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, și marcată din 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica. Data a fost aleasă în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski.

– La 14 ianuarie a murit regele András al III-lea al Ungariei, faptă care a dus la stingerea Dinastiei Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea. În 1506, pe 14 ianuarie, s-a descoperit, într-o podgorie apropiată de bazilica „Santa Maria Maggiore” din Roma, grupul statuar grec „Laocoon și fiii săi”, cu o înălțime de 2,42 de metri și executat din marmură albă, aparținând perioadei elenistice. În 1539 Spania a anexat Cuba, iar în 1547 Ivan al IV-lea Cel Groaznic şi-a luat titlul de țar al Rusiei. La 14 ianuarie 1557 apărea, la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi, care va desfăşura, până în 1583, o foarte bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română: nouă cărţi româneşti sau cu text paralel slavon şi român.

– La 14 ianuarie 1595 în lupta de la Putineiu (azi comună în judeţul Giurgiu), frații Buzești și Radu Calomfirescu, aflaţi în fruntea unor detașamente ale oștii româneşti, au înfrânt tătarii care invadaseră țara. În anul 1876 a avut loc brevetarea telefonului, întrucât la data de 14 ianuarie inventatorii americani Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru Brevete din New York, primul la ora locala 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferență s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Graham Bell invenția în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

– În 14 ianuarie 1900, la Teatro „Costanzi” (astăzi Opera di Roma), avea loc premiera mondială a operei „Tosca” de Giacomo Puccini, rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”).

– În 1950 s-a publicat, în România, decretul de trimitere în lagărele de muncă a condamnaţilor care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiţi de către autorităţile comuniste suficient de „reeducaţi”. În 1954, la San Francisco (SUA), a avut loc căsătoria dintre celebra actriţă americană Marilyn Monroe și renumitul jucător de baseball Joe DiMaggio, iar în 1972 Margrethe a II-a a devenit regină a Danemarcei, după moartea regelui Frederick al IX-lea.

– În 1990 s-a constituit Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, asociaţie cu caracter social, cultural şi umanitar, iar în 1993 a apărut revista „Dilema”, publicație editată de Fundația Culturală Română și condusă de filosoful Andrei Pleșu. În anul 1999 peste 10.000 de mineri din Valea Jiului şi-au dat acordul, în scris, pentru a veni la București, astfel că greva ortacilor s-a transformat în cea de-A Cincea Mineriadă. La 14 ianuarie 2004 steagul cu cinci cruci a redevenit drapelul național al Georgiei, după circa 500 de ani.

– În 14 ianuarie 2006 a avut loc unul dintre cele mai grave accidente de muncă din România contemporană: o explozie cauzată de acumularea de gaze la mina din Anina, judeţul Caraş-Severin, a ucis șapte ortaci, rănindu-i grav pe alţi cinci. În anul 2011 preşedintele tunisian Zine el Abidine Ben Ali a fost alungat de la putere în urma Revoluţiei Iasomiei, care a deschis seria revoluţiilor arabe reunite sub numele de „Primăvara arabă”.

– La 14 ianuarie s-au născut: muzicologul austriac Ludwig Ritter von Köchel (1800); poetul român Dimitrie Bolintineanu (1819); criticul muzical şi de artă, esteticianul, istoricul de artă şi arheologul rus Vladimir Stasov (1824); pictorița franceză Berthe Morisot (1841); scriitorul francez Pierre Loti (1850); medicul şi gânditorul umanist francez Albert Schweitzer, laureat Nobel (1875); producătorul, regizorul şi scenaristul american de film Hal Roach, realizatorul celebrului cuplu „Stan şi Bran” (1892); prozatorul, dramaturgul diplomatul român Teodor Scorţescu (1893); sublocotenentul român Ecaterina Teodoroiu, supranumită „Eroina de la Jiu”, voluntară în Primul Război Mondial (1894); dramaturgul şi poetul american de origine portugheză John Roderigo Dos Passos (1896); logicianul și matematicianul polonez-american Alfred Tarski, filosof al limbajului (1901); regizorul britanic de film Joseph Losey (1909); istoricul literar, lexicograful şi filologul român Mihai Isbăşescu (1915); jurnalistul și scriitorul francez André Frossard (1915); istoricul literar şi traducătorul român Ion Roman (1917); trompetistul american de jazz Charles Williams Butterfield (1917); politicianul italian Giulio Andreotti, premier al Italiei (1919); jurnalistul american Andy [Andrew Aitken] Rooney, prezentatorul popularului program de analiză politică „60 Minutes” al postului american de televiziune CBS (1919); dirijorul român de cor Vasile Pântea (1921); prozatorul, dramaturgul şi activistul politic japonez Yukio Mishima (1925); prozatorul, traducătorul şi criticul literar român Vlad Sorianu (1931); cântăreaţa, dansatoarea şi actriţa italo-germană Caterina Valente (1931); actorul britanic Richard [David] Briers (1934); pianistul, muzicianul, compozitorul şi producătorul american Allen Toussaint, legendă a genului R&B din New Orleans (1938); cântăreața de muzică indiană și dansatoarea română Maria Amarghioalei, cunoscută sub numele de scenă Naarghita (1939); actrița americană de film Faye Dunaway (1941); biologul şi imunologul canadian Ralph Marvin Steinman, laureat Nobel (1943); pictorul bisericesc, restauratorul și profesorul român Tudor Emanuel Popescu (1951); politicianul român Călin Popescu Tăriceanu, fost premier (1952); cântărețul, compozitorul, chitaristul, realizatorul, prezentatorul de televiziune şi omul politic român Victor Socaciu (1953); scriitorul francez Hubert Mingarelli (1956); sticlarul român Ioan Nemțoi (1964); bassistul şi vocalistul finlandez Marco Hietala, membru al formației heavy metal „Nightwish” (1966); actorul american Jason Bateman (1969) şi cântărețul şi compozitorul român Costi Ioniță (1978).

– În 14 ianuarie au murit: domnitorul moldovean Ștefăniță Vodă cel Tânăr, nepot al lui Ștefan cel Mare (1527); compozitorul italian Francesco Cavalli (1676); astronomul englez Edmond Halley, care a observat cometa ce-i va purta numele (1742); episcopul şi filosoful irlandez George Berkeley (1753); pictorul francez Jean Auguste Dominique Ingres (1867); pictorul austriac Friedrich von Amerling (1887); scriitorul și matematicianul englez Lewis Carroll (1898); fizicianul german Ernst Karl Abbe (1905); medicul și bacteriologul român Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală (1934); chimistul francez Paul Vieille, inventator al prafului de pușcă ce nu produce fum (1934); compozitorul, pianistul şi profesorul spaniol Joaquin Turina (1949); actorul american de film Humphrey Bogart (1957); actorul britanic de film Peter Finch (1977); matematicianul, logicianul şi filosoful american de origine austriacă Kurt Gödel (1978); teoreticianul şi criticul literar român Vasile Florescu (1982); poetul şi publicistul român Niculae Stoian (1990); istoricul american Barbara Jelavich (1995); regizorul și pedagogul polonez Jerzy Grotowski (1999); scriitorul francez Alphonse Boudard (2000); mezzosoprana română Mihaela Agachi (2007); istoricul, criticul de artă, poetul şi traducătorul român Barbu Brezianu (2008); regizorul de film şi scenaristul român Alexandru Boiangiu (2008); instrumentistul şi cântăreţul român de etnie maghiară Kamocsa Béla „Kamo”, membru fondator al formaţiei rock „Phoenix” (2010); politicianul ţărănist român Mircea Ciumara, fost ministru de finanțe (2012); actriţa franceză de origine poloneză Mila Parély (2012); actorul american Conrad Bain (2013); poetul argentinian Juan Gelman (2014); geofizicianul, scriitorul și antreprenorul român Valentin Nicolau (2015); actorul britanic Alan Rickman (2016); halterofilul ucrainean Leonid Ivanovich Zhabotinsky, dublu campion olimpic și care a stabilit 19 recorduri mondiale (2016); economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (2017); pilotul american de automobilism Formula 1 Dan Sexton Gurney (2018); regizorul de film, scenaristul și profesorul american Hugh Wilson (2018) și chirurgul, cardiologul, profesorul și generalul român de armată Vasile Cândea, fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România (2020).

Septimiu Cioloboc