altmarius

cultură şi spiritualitate

Sursa foto; sansanews.ro

 Este prima zi a lui 2019. Au mai rămas 364 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:45.

- Astăzi este Anul Nou, Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului. Ortodocşii şi greco-catolicii îi sărbătoresc pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei şi pe Sfânta Emilia, mama sa, în timp ce romano-catolicii o sărbătoresc pe Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Este „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, în cinstea faptei de la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în Uniuniea Europeană, „Ziua Mondială a Păcii”, când Suveranul Pontif se adresează credincioşilor, „Ziua Revoluţiei Palestiniene”, Ziua Naţională a Cubei şi a Republicii Haiti, Sărbătoarea Naţională a Slovaciei şi a Republicii Sudan.

- Astăzi începe „Anul cărţii” în România, de promovare a lecturii printre tineri şi care prilejuiește organizarea de evenimente culturale. Ca activitate principală se propune lansarea programului naţional „România citeşte”, care prevede susținerea lecturii în şcoli prin întâlniri cu scriitori, personalităţi publice și voluntari care să le citească elevilor fragmente din operele literare.

- La 1 ianuarie 1757 domnitorul Moldovei, Constantin Racoviţă-Cehan, şi mitropolitul Iacob Putneanul au decis înfiinţarea unui spital la Mănăstirea „Sfântul Spiridon” din Iaşi, cel mai mare spital din Moldova şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti (demolat de Ceauşescu în martie 1984) și care îşi continuă activitatea şi azi, sub numele de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sfântul Spiridon Iaşi”. În anul 1785 apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1 ianuarie 1788, avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice.

- În 1832 s-au înfiinţat, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei), iar în 1855 poetul român Vasile Alecsandri a editat, la Iaşi, săptămânalul „România literară”, continuator al programului „Daciei literare” şi al „Propăşirii”. La 1 ianuarie 1861 a început, la Sibiu, Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, care a adoptat două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române, egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană.

- În 1866 a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric în România, iar în 1867 a apărut, la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. La 1 ianuarie 1875 s-a înfiinţat „Societatea Studenţilor Medicinişti” din Bucureşti și apărea, la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, condusă de Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor. În anul 1894 a apărut, la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”), condusă de Ioan Slavici, George Coşbuc și Ion Luca Caragiale, revistă a cărei tipărire a fost reluată în 1971, la Tîrgu-Mureş, sub conducerea scriitorului Romulus Guga.

- În 1904 apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi şi octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava), iar la 1 ianuarie 1907 a apărut, la Bucureşti, revista „Floarea darurilor”, condusă de Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine.

- La 1 ianuarie 1912 China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), iar în 1927 România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice – completată şi revizuită în mai multe rânduri. În 1939 a apărut, la Iaşi, „Jurnalul literar”, al cărui director a fost George Călinescu, iar în 1945, în cel de-Al Doilea Război Mondial, trupele române conduse de generalul Nicolae Şova au intrat în Budapesta. La data de 1 ianuarie 1949 au luat fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu şi Institutul de Lingvistică din Bucureşti, care în 1994 a devenit Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, după numele primului său director.

- În 1958 intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), iar în 1966 a apărut, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”, organul de presă al cenaclului „Junimea”. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între 1966-1968, când la conducere s-au aflat Ion Băieşu, Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu.

- În 1967 s-a creat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) – România fiind membră încă de atunci, iar în 1977 a început în Cehoslovacia mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. Din anul 1981 Grecia devenea membră a Comunităţii Economice Europene (Uniunea Europeană de astăzi), iar în 1986 i-au urmat exemplul Spania şi Portugalia. În 1990 țara noastră a devenit, pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991).

- În 1989 a intrat în vigoare Protocolul de la Montreal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon, tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. La 1 ianuarie 1995 intra în vigoare acordul privin formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american (MERCOSUR), care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, fără îngrădiri vamale, iar în anul 1996 și-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). De la 1 ianuarie 1998 s-au liberalizat serviciile de telecomunicaţii la nivel mondial.

- În 1999 a început să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România, iar în 2001 România a preluat, de la Austria, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). De la data de 1 ianuarie 2002 („Ziua E”), euro a devenit moneda oficială în cele 12 state ale Uniunii Economice şi Monetare, iar în 2004 România a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani.

- La 1 ianuarie 2007 s-au petrecut mai multe fapte demne de subliniat: Sibiul a devenit pentru un an, alături de Luxemburg, Capitală Culturală Europeană; Slovenia a aderat la Zona Euro, adoptând moneda europeană; Bulgaria a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar sud-coreeanul Ban Ki-moon era desemnat secretar general al Organizației Naţiunilor Unite, în locul ganezului Kofi Annan.

- În 2012 a intrat în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune” în România, iar la 1 ianuarie 2014 a început „Deceniul Energiei Sustenabile pentru Toţi (2014-2024)”, lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică. Tot în 2014 România a liberalizat piața funciară, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, faptă ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară. De la 1 ianuarie 2014, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din zece state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după șapte ani de la aderare. Este vorba despre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania. Din 2014 Letonia a devenit ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia.

- La 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan; Lituania a devenit membră a Uniunii Europene, adoptând moneda euro; oraşul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului” pentru acel an; Institutul Cultural Român de la Bruxelles a preluat președinția rețelei EUNIC a institutelor culturale europene prezente în Belgia, iar țara noastră a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

- De la 1 ianuarie 2017 portughezul Antonio Guterres, fost premier al ţării şi înalt comisar al ONU pentru refugiaţi, a fost desemnat secretar general al Naţiunilor Unite, în locul sud-coreeanului Ban Ki-moon.

- La 1 ianuarie 2018 România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene.

- De la 1 ianuarie 2019 România preia, de la Austria, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE), iar orașul Sibiu deține titlul de Regiune Gastronomică Europeană în acest an, împreună cu Regiunea Egeea de Sud, din Grecia. Franța preia, de la Canada, preşedinţia anuală a G7, în vreme ce Slovacia preia, de la Italia, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

- Astăzi, 1 ianuarie 2019, încep „Anul Internaţional al Limbilor Indigene”, „Anul Internaţional al Tabelului Periodic al Elementelor Chimice” și „Anul Internațional al Moderării”.

- În acest an, 2019, oraşele Matera (din Italia) și Plovdiv (din Bulgaria) sunt „Capitale europene ale culturii”; urbea maghiară Budapesta a devenit „Capitală europeană a sportului”; oraşul sârb Novi Sad este numit „Capitală europeană a tineretului”, iar orașul norvegian Oslo este proclamat „Capitală verde a Europei”.

- În Republica Moldova, anul 2019 este declarat „Anul Familiei”, pentru a consolida programul de susţinere a familiei drept bază a viitorului statului.

- La 1 ianuarie s-au născut: poetul şi filosoful italian Lorenzo de Medici (1449); savantul olandez Arnold Drakenborch (1684); scriitorul englez Soame Jenyns (1704); zoologul francez André Marie Constant Duméril (1774); poetul maghiar Petöfi Sándor (1823); juristul, publicistul şi omul politic liberal român Vasile Boerescu (1830); scriitoarea engleză Ouida – pseudonimul Mariei Louise Ramé (1839); generalul român Alexandru Candiano-Popescu, conducătorul mişcării antidinastice din august 1870 (1841); arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani (1847); antropologul britanic Sir James George Frazer (1854); medicul român George Assaky, unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne (1855); filosoful, istoricul şi sociologul francez Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice moderne (1863); prozatoarea, publicista, autoarea dramatică şi traducătoarea română Mărgărita Miller-Verghy (1865); scriitorul român I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti (1868); scriitorul, traducătorul şi istoricul român George Murnu (1868); inventatorul american de origine germană Gustave Whitehead (1874); economistul francez Charles Rist (1874); romancierul englez Edward Morgan Forster (1879); diplomatul, publicistul, analistul politic și scriitorul român Vasile Stoica (1889); fizicianul bengalez Satyendra Nath Bose, care a pus bazele statisticii Bose-Einstein și după care a fost denumit bosonul (1894); doctorița română Ana Aslan, pionieră a gerontologiei mondiale și inițiatoare a tratamentelor cu „Gerovital” (1897); scriitorul rus Anatoli Rîbakov (1911); inginerul constructor român Ştefan Bălan (1913); scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger, autor al romanului „De veghe în lanul de secară” (1919); inginerul electromecanic român Toma Dordea (1921); sculptorul francez César Baldaccini (1921); poetul şi prozatorul român Mihail Crama (1923); istoricul francez Jacques Le Goff, promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (1924); coregraful şi regizorul francez Maurice Béjart (1927); poetul, traducătorul şi actorul român Teodor Pâcă (1928); boxerul român Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc (1929); prozatorul român Nicolae Ţic (1929); interpretul român de muzică populară Tudor Pană,

Gheorghe Dinică

Gheorghe Dinică

violonist şi şef de orchestră (1930); actorul român Gheorghe Dinică (1934); colonelul român în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist, dirijor și fost şef al Muzicii Militare din Sibiu (1934); sculptorul român Wilhelm Demeter (1936); artista decoratoare şi ceramista română Ioana Șetran (1936); compozitorul, muzicologul şi folcloristul român Corneliu Dan Georgescu (1938); poetul și medicul român Emil Brumaru (1939); pictorul român Vasile Chinschi (1939); actorul român Ovidiu Iuliu Moldovan (1942); etnomuzicologul, folcloristul şi dirijorul român Gheorghe Oprea (1942); pictorul şi graficianul român Vasile Crăiţă-Mândra (1945); graficianul şi pictorul român Teodor Hrib (1946); prozatorul, dramaturgul, publicistul, traducătorul şi regizorul român de teatru Radu Ţuculescu (1949); cântăreţul român Gheorghe Gheorghiu (1954); eseistul, criticul literar şi publicistul român Mircea Mihăieș (1954); istoricul și profesorul român Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj și președinte al Academiei Române (1955); avocata franceză Christine Lagarde, fost director general al Fondului Monetar Internaţional (1956); jurnalistul și scriitorul român Vasile Șelaru (1958); generalul în rezervă şi omul politic român Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru şi ministru de mai multe ori (1961); actorul britanic Mark Wingett (1961); graficiana română Maria Balea (1962); fotbalistul croat Davor Šuker (1968); cântărețul japonez Koichi Domoto, fondatorul formației de muzică ușoară „Kinki Kids” (1979); fotbalistul român Vasile Maftei (1981); pilotul maghiar de mașini de curse Báumgártner Zsolt, concurent în Formula 1 (1981); tenismanul argentinian David Nalbandian (1982); fotbalistul bosniac Vojislav Vranjković (1983) și fotbalistul perúan José Paolo Guerrero (1984).

- În 1 ianuarie au murit: domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1432); cronicarul român Macarie, egumen al Mănăstirii Neamţ şi episcop de Roman (1558); compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (1782); pictorul italian Francesco Guardi (1793); fizicianul german Heinrich Hertz, care a demonstrat experimental existenţa undelor electromagnetice, hertziene (1894); istoricul, publicistul şi scriitorul francez Paul-Theodore Bataillard (1894); pictorul şi desenatorul român Sabin Popp (1928); publicistul şi politicianul român Valeriu Branişte (1928); şansonetistul francez Maurice Chevalier (1972); interpretul şi compozitorul britanic de jazz Alexis Korner (1984); scriitorul şi muzicologul român Harry Negrin (1995); scriitorul român Victor Emil Galan (1995); publicistul român Dumitru Tinu, fost director al ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (2003); cântăreaţa americană de origine mexicană Lhasa [Lhasa de Sela] (2010); compozitorul şi dirijorul român Marin Constantin, care a pus bazele Corului Naţional de Cameră „Madrigal” (2011); scrimerul, coregraful, actorul şi cascadorul britanic Bob Anderson (2012); preşedintele macedonean Kiro Gligorov (2012); actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (2013); cântăreaţa americană Patti Page (2013); poetul român Traian T. Coşovei (2014); pictoriţa română Coca [Elena-Venera-Ecaterina] Meţianu (2014); sociologul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (2015); actriţa americană Donna Douglas (2015); cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov (2015); actorul român George Alexandru (2016); regizorul de imagine american de origine maghiară Vilmos Zsigmond, laureat al Premiului Oscar (2016); muzicologul, compozitorul şi publicistul român Gheorghe Firca (2016); cineastul canadian Bill [William] Marshall, co-fondatorul Festivalului internaţional de film de la Toronto (2017) și sculptorul italian Mauro Staccioli (2018).

Septimiu Cioloboc

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor