Nicolae Ionescu s-a nascut la 1 noiembrie 1903, in Bucuresti, in cartierul Garii Filaret. A fost elev la scoala "Enachita Vacarescu" aflata langa Piata Unirii. Privatiunile Primului Razboi Mondial il fac sa inrerupa studiile si sa se angajeze la tipografiile Cultura Nationala si la Minerva, ca zetar, sub indrumarea lui Dimitrie Demetrian pe care si-l reaminteste: "
Ma lua la el acasa duminicile si, cu o bunavointa de parinte, imi punea la dispozitie colectii de ani intregi din reviste de specialitate germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a constituit baza, pe care am adunat apoi toate celelalte cunostinte tehnice ale mele".
 |
| 1925 Podul Rahova |
La editura Cultura Nationala ii cunoaste pe: Vasile Parvan, I.G. Duca, Eugen Lovinescu, care il conving sa-si continue studiile. Dupa razboi, se inscrie la liceul Sfantul Sava si obtine bacalaureatul. Lucreza in continaure ca tipograf.
In 1927 este incadrat in Serviciul Fotografic al Armatei Regale si incepe sa fotografieze atat in Bucuresti dar si in tara. Incepe sa studieze limbile germana si engleza, pentru a putea avea acces direct la ultimele lucrari aparute in domeniul fotografic. Nicolae Ionescu arata: "
din anul 1927, in fiecare vara, am colindat tara pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative colturi, adunand clisee pentru organizarea unui muzeu de fotografii". Lipsa fondurilor insa au intarziat materializarea proiectului sau.
Se casatoreste in 1928 si, din banii sotiei, isi cumpara aparate moderne pentru laboratorul foto.
In 1930 pleaca in Franta si lucreaza cateva luni la Uzinele Lumiere (Lyon) si alte cateva luni la Paris la Pathe Nathan. Mai tarziu marturiseste: "
vazind acalmia care domnea in studio, m-am hotarat sa ma inapoiez in tara si sa ma consacru muzeului, al carui gand ma muncea tot mai mult".
Revine in tara si se angajeaza la Imprimeria Nationala, cu un contract in care era stipulata clauza ca era liber pentru a putea sa fotografieze 2 luni in fiecare vara.
In 1937 Eugen Lovinescu ii propune functia de director tehnic la ziarul Adevarul, unde il cunoaste pe Iosif Bergman. Lucreaza intens, atat pentru proiectul sau, dar si pentru diversi clienti din Bucuresti, deseori 20 ore zilnic!
In noiembrie 1940 este retrogradat de regimul legionar, pe motiv ca ar fi "sluga jidanilor si a tradatorilor". In acelasi timp, se opune tentativei unor subalterni evrei care intentionau sa incendieze Palatul Adevarul.
Dupa venirea comunistilor este dat afara din slujba, deoarece, in 1940 refuzase sa permita "comunistilor ilegalisti" sa incendieze Palatul Adevarul.
In 1945 infiinteaza editura "Enciclopedia fotografica" care se bucura de oarecare succes comercial pana in 1947, cand o lichideaza.
In 1948 i se propune postul de profesor la Scoala tehnica de arte grafice, dar este imediat clasificat ca indezirabil sub pretextul ca a fost "mare mancator de evrei" la ziarul Adevarul!
In anii urmatori traieste foarte greu, mai mult din mila colegilor fotografi care-l accepta ca asistent, vinde unele dintre fotografiile sale, colaboreaza ocazional la revista Flacara.
In perioada 1956 - 1962 este sustinut de prof. George Oprescu si este angajat ca fotograf al Institutului de Istorie a Artei, de unde va fi pensionat.
Dupa pensionare se va ingriji sa transfere o parte din materialul fotografic adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romaniei", la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se pastreaza si in prezent.
Lucrarile lui Nicolae Ionescu au obtinut premiul II la Expozitia de fotografie ONT din 1936 si placheta de bronz a Expozitiei Internationale de Fotografie de la Bordeaux in 1957.
Se stinge din viata in 1974.
Sotia sa, Constanta, lipsita de mijloace de intretinere, va vinde o buna parte din negativele artistului si, in final va vinde intreaga colectie Librariei municipale "M Sadoveanu" si Academiei Romane.
* * *
Nicolae Ionescu a fotografiat atat instantanee - in opinia lui, singurele capabile sa dovedeasca talentului unui fotograf, dar si peisaje urbane. In fotografiile sale a incercat sa surprinda oamenii obisnuiti, preocupati de treburile zilnice. Nu a fost interesat atat de reflectarea framantarilor caracterelor sale, cat mai ales, de identificarea si reliefarea trasaturilor generale ale grupului social din care acestea faceau parte. De exemplu, vanzatorii ambulanti apar invariabil alaturi de marfa lor. In peisajele urbane fotografiate punea deseori accentul pe contrastul dintre vechi si nou. Dar aproape toate fotografiile sale clocotesc de viata, de oameni ocupati cu treburile zilei.
Si-a dorit sa fie un foto-cronicar al vremurilor. Isi grupa fotografiile pe serii tematice pe care le completa permanent. A fotografiat in Bucuresti monumente (Monumentul Eroilor, Statiua lui Mihai Viteazul, Monumentul Soldatilor Francezi, bustului lui Golescu, etc), biserici, manastiri, hoteluri, muzee, piete, targuri, bulevarde, strazi, cladiri publice (Ateneul Roman, Biblioteca Academiei, Conservatorul, Institutul Cantacuzino, Palatul de Justitie, Institutul Medico-Legal, Palatul Universul, etc), mjloace de transport (tramvaiul cu cai, tramvaiul electric, carute cu cai, trasuri, biciclisti, etc), procesiuni religioase, obiceiuri de Sarbatori, ca parti pentru doritul sau muzeu al fotografiei. Alegerea punctului de statie, a unghiului de cuprindere si a cadraturii erau minutios studiate, fapt dovedit si de notitele insotitoare ale fotografiilor sale. Revenea si fotografia din nou in unele locatii, asa incat unele dintre seriile sale dobandeau un ritm aproape cinematografic, probabil o remniniscenta din perioada petrecuta la studiourile Lumieres.
Articol preluat partial de la foto-magazin.ro
 |
| 1922 Halele Centrale |
 |
| 1922 Imobilele de pe Calea Victoriei în faţa Ateneului |
 |
| 1922 Şoseaua Cotrocen |
 |
| 1923 Restaurantul de pe insula din Parcul Carol |
 |
| 1924 Banca Naţională a României şi statuia lui Eugeniu Carada |
 |
| 1924 Bulevardul Elisabeta |
 |
| 1924 Podul Halelor] şi aşezămintele brâncoveneşti |
 |
| 1925 Calea Griviţei colţ cu str. Buzeşti |
 |
| 1925 Colţul Sf. Gheorghe |
 |
| 1925 Limonagii în piaţă |
 |
| 1925 Moscheea din Parcul Carol |
 |
| 1925 Palatul Automobil Clubului Român |
 |
| 1925 Pensionar pe malul Herăstrăului |
 |
| 1925 Podul Rahova |
 |
| 1925 Prefectura poliţiei [Capitalei] în timpul reparaţiei din 1925 |
 |
| 1925 Vânzător de salep în piaţă |
 |
| 1925 Ţigani din zona Abator din Bucureşti |
 |
| 1925 Ţigani din zona Abator din Bucureşti |
 |
| 1925. Bulevardul Brătianu cu grădinile pe locurile cărora avea să se construiască mai târziu actualele blocuri |
 |
| 1926 Dâmboviţa în faţa Halelor Centrale.Se văd Halele de carne şi peşte iar pe partea dreaptă primele autobuze din Bucureşti |
 |
| 1926 Pe malul Herăstrăului în iunie |
 |
| 1926 Piaţa Universităţii văzută din Piaţa I. C.Brătianu |
 |
| 1926 Podul peste Dâmboviţa la Calea Rahovei |
 |
| 1927 Aleea restaurantului [din] Parcul Carol |
 |
| 1927 Bulevardul Elisabeta |
 |
| 1927 Consumatori fantezişti la restaurantul din Parcul Carol.Iulie |
 |
| 1927 Hala de carne din Piaţa Mare înainte de reamenajarea cursului Dâmboviţei |
 |
| 1927 Moda la curse, hipodromul Băneasa |
 |
| 1927 Moda la curse, hipodromul Băneasa |
 |
| 1927 Moscheea din Parcul Carol |
 |
| 1927 Muzeul Militar din Parcul [Carol] |
 |
| 1927 Podul Grant |
 |
| 1928 Alee din Parcul Carol în spatele moscheei |
 |
| 1928 Alee în Parcul Carol. |
 |
| 1928 Alee principală în Cişmigiu în iarna lui 1928, înaintea transformării parcului |
|
 |
| 1928 Aleea principală din Parcul Carol în iarna |
 |
| 1928 Arta pe cheiul Dîmboviţei |
 |
| 1928 Bazar de vechituri în cal Văcăreşti.jpg1928 Bazar de vechituri în cal Văcăreşti |
 |
| 1928 Birturile din Piaţa Mare din Bucureşti |
 |
| 1928 Biserica Mânăstirii Văcăreşti |
 |
| 1928 Blocul Aro-Bucureşti, arh. Horia Creangă |
 |
| 1928 Bragagiu în Piaţa Mare |
 |
| 1928 Bulevardul Academiei în 1928.In stânga restaurantul Carpaţi. |
 |
| 1928 Calea Victoriei în faţa Cercului Militar, în fund casa Frascatti mai târziu dărâmată |
 |
| 1928 Calea Victoriei, de pe casa Frascatti |
 |
| 1928 Castelul lui Vlad Ţepeş din Parcul Expoziţiei în iarna |
 |
| 1928 Colţ din Parcul Carol |
 |
| 1928 Cârciumã pe şosseaua Jianu spre Herăstrău (iarna 1928) |
 |
| 1928 Fotograf ambulant în Cişmigiu |
 |
| 1928 În Piaţa Mare |
 |
| 1928 Moscheea din Parcul Carol în iarna |
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius