Newton - Philosophiae Naturalis Principia Mathematica

[altmariusideea]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru lucrarea axiomatică matematică a lui Whitehead și Russell, vedeți Principia Mathematica.

Exemplarul personal a lui Newton a lucrării primei ediții a Principia, ce are corecturile aduse de Newton însuși pentru ediția a doua.

Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, "Principiile matematice ale filozofiei naturale"), adesea numită doarPrincipia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687. Conține formularea legilor de mișcare a corpurilor (cunoscute frecvent și ca Legile lui Newton) ce constituie fundamentul mecanicii clasice, precum și Legea atracției universale. Tot înPrincipia, Newton explică atât matematic cât și fizic legile mișcărilor planetare, cunoscute sub numele de Legile lui Kepler, pentru că au fost deduse empiric de către Johannes Kepler pe baza observațiilor astronomice personale ale acestuia.

Prezentare generală

În formularea teoriilor sale fizice, Newton a dezvoltat un întreg câmp al matematicii cunoscut sub numele de calcul diferențial și integral, pe care, în realitate, fizicianul englez Isaac Newton și matematicianul german Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646 - 1716) l-au inventat practic simultan și independent unul de altul, Newton din perspectiva fizicii, iar Leibnitz din cea a matematicii.

Ca atare, din cauza noutății absolute a calculului diferențial și integral, Newton a preferat să scrie Principia folosind puține elemente din limbajul matematic al acestuia. În schimb, Newton a adus argumente de tip geometric în sprijinul celor mai multe din punctele teoriei sale dezvoltate în Principia Mathematica.

Tot în Principia, Newton a folosit expresia devenită apoi celebră, Hypotheses non fingo, adică Nu pretind [a avea] nici o ipoteză.

Ediția a treia

A treia ediție a fost publicată pe 26 martie 1726 sub îngrijirea lui Henry Pemberton, despre care Newton avusese numai cuvinte elogioase. Caracterizarea lui Pemberton, făcută de Newton însuși în prefața acestei ediții, Henry Pemberton, M.D., a man of the greatest skill in these matters ... (în spiritul limbii române, Henry Pemberton, un om extrem de cunoscător al acestor chestiuni ...) l-a mulțumit profund pe Pemberton, care a declarat mai târziu că vorbele lui Newton au valorat pentru el mai mult decât cele 200 de guinee (care, oricum, reprezenta o sumă considerabilă la timpul respectiv) cu care acesta îl recompensase generos pentru munca de editare și supervizare. ⁵

Vezi și

• Isaac Newton, Galileo, Descartes, Robert Hooke and Christian Huygens
• Scrieri anterioare ale lui Newton includ și Quaestiones quadem philosophicae, De motu corporum in gyrum
• Lista celor mai influente 100 cărți din istoria omenirii

Note

• Note 1: p. 699, Richard S. Westfall. Never at Rest: A Biography of Isaac Newton. Cambridge U. Press. 1980 ISBN 0-521-27435
• Note 2: Westfall, pp. 712–716
• Note 3: Westfall, pp. 751–760
• Note 4: Westfall, p. 750
• Note 5: Westfall, p. 802
• Note 6: J. W. Herivel, The background to Newton's "Principia", Oxford University Press, 1965.

Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Philosophiae Naturalis Principia Mathematica

• Burndy Library online Latin editions
• 1846 Edition of Motte's 1729 English Translation - online facsimile with full text search