Newsletter Agentia de carte - 30 septembrie 2019

[altmariusbook]

“„Cineva care a aflat ce e dragostea nu mai dă interviuri”” plus 3 ...

---

• „Cineva care a aflat ce e dragostea nu mai dă interviuri”
• Invitați de renume internațional la ediția 2019 a Bucharest Photofe...
• Lionel Duroy – autorul romanului ”Eugenia”, o ambițioasă frescă a R...
• Turneul ”Cartea de Identitate” a fost lansat la Craiova

„Cineva care a aflat ce e dragostea nu mai dă interviuri” Posted: 29 Sep 2019 07:12 AM PDT Adrian Suciu (n. 21 decembrie 1970, Năsăud) se descrie ca fiind „haimana culturală, vagabond întru spirit, golan literar. Atît de mirat că are o biografie încît a uitat-o. A scris prea multe lucruri pentru cineva care visează să scrie tăcerea. Dacă n-ar fi publicat cărți și n-ar fi primit diplome, un pîlc de arbori ar mai fi trăit și în ziua de azi. Membru al Asociației Colecționarilor de Cenușă și al Uniunii Compozitorilor de Muzică pentru Surzi. Îndrăgostit fără speranță de Poezie, pe care nu a atins-o vreodată și nu a înșelat-o, nici cu femeile nici cu vinul.” Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Adrian Suciu,  poet și prozator român. Septembrie 2019 și, contrar previziunilor, se pare că poezia rezistă! Spune-mi, te rog, cum a debutat Adrian Suciu și ce-i sfătuiește pe cei mai tineri care se dedică scrisului? În toamna lui 1990, proaspăt student la Literele din Cluj, mi-am bătut eu frumos la mașina de scris un tenculeț de poezii și am decis să bat la porțile afirmării sub forma ușii de intrare a redacției revistei Tribuna. Idolul tinereții mele poetice, recte poetul Ion Mureșan, oficia procedurile de debut la onorabila redacție. M-am dus la secretariat, că era singura ușă deschisă și mi-a spus o doamnă simpatică unde are birou Poetul. Am bătut la ușă și Muri a strigat, gros și răspicat: Intrăăăă! Am deschis ușa și am văzut așa: o cameră mare, cu un birou. La birou, stătea așezat însuși Poetul. De fapt, Poetul abia se zărea de după niște teancuri de manuscrise. -Ce vrei?, a întrebat Poetul, ridicîndu-și privirile spre mine din dosul ochelarilor și a teancurilor colosale de coli A4. -Știți, scriu și eu poezii…, am îndrăznit a murmura, genunchii fiindu-mi înmuiați de emoție. -Ai adus ceva? I-am prezentat, cu mîinile tremurînde, ofranda mea lirică, sub forma a încă unui tenculeț de coli A4. -Pune-le aici!, a zis Poetul, indicîndu-mi unul dintre teancuri. Am pus foile pe teanc și abia am reușit să mulțumesc, cu gura uscată. Dădeam să ies din birou cînd aud vocea Poetului: -Ia, stai un pic! Și au urmat vreo zece minute foarte lungi. Poetul a luat tenculețul meu și a început să citească. Avea un pix în mînă și tot fircălea pe foi. Fața i se tot schimba. Strîngea din fălci și mustăcea. Zîmbea și bodogănea. Pe mine mă treceau sudorile. În fine, termină, se oprește, se uită la mine, zîmbește și zice: -Mă, tu ești bun! Apari în numărul viitor! Hai,fugi că mai vorbim, că trebuie să dăm revista la tipar! Așa am debutat eu, în toamna lui 1990, în revista Tribuna și, la ora cinci dimineața, în ziua apariției revistei, eram în tipografia Ardealul, am cumpărat cîteva exemplare din revistă direct de la zețari, care s-au bucurat și ei de bucuria mea, deși ei erau sătui de mirosul de cerneală tipografică proaspătă, care pentru mine, în dimineața aia, era cel mai îmbătător miros din lume. Mă enervează inclusiv ideea că cineva ar putea să creadă că aș putea să dau cuiva vreun sfat bun, dar pe cei tineri îi îndemn să-și găsească fiecare drumul lui, în viață și literatură și să-și vadă de el! În 2013 ai înființat Asociația Culturală Direcția 9, dar ești implicat într-o serie de proiecte noi printre care și Observatorul TV. Cum a apărut Observatorul TV, ce se întâmplă acolo și încotro se îndreaptă? N-am înființat eu nimic! Direcția 9 și toate celelalte proiecte și inițiative sînt rodul muncii unor echipe de oameni pasionați în chip autentic de poezie. Ele toate se vor îndrepta, așadar, în direcția în care vor reuși să le îndrepte cei care le fac. Pentru că eu personal, am spus asta și o să o mai spun, nu-mi asum, în această privință, alt rol decît acela de catalizator, adesea stîngaci și neinspirat al unor energii. Nu mai suport cultura organizațională de tip românesc, în care instituția se confundă cu liderul formal! Instituțiile în care totul se învîrte în jurul șefului, sînt instituții fără viitor! Un lider autentic este acela care construiește o echipă capabilă să funcționeze în absența lui! Oamenii mai și mor și mai și dispar! Se știe că sînt pline cimitirele de oameni indispensabili! Nici Observatorul TV nu este un proiect înființat de mine, ci de Tic Petroșel și Doamna sa, Justina. La acest proiect, în urma unei lungi serii de discuții și dezbateri, cu mine însumi și cu alții, doar am achiesat, realizînd, deja de ceva vreme, o emisiune numită InfoArt, în care am libertatea absolută de a face orice doresc. Construiesc o emisiune dedicată fenomenului cultural și artistic neoficial, o tribună a boemei, un spațiu al comunicării poetice, artistice și culturale neîncrăvățite, un salon al refuzaților, un fel de Curte a Miracolelor spirituală. Audiența emisiunii crește constant și unele dintre ediții sînt preluate și difuzate și de alte canale media. Nu am niciun fel de ambiții de natură socială cu acest proiect, nu aștept de la el altceva decît să fac, în deplină libertate, lucruri care-mi plac și în care cred. O să deschidem, din toamna asta, proiectul Observatorul TV și înspre zona  unui alt fel de divertisment, așa că mă așteaptă o provocare nouă și inedită.  Și, avînd în vedere că refuz categoric să mă maturizez, sînt convins că vor mai fi și altele! Un alt eveniment ce va avea loc în curând (16 octombrie 2019),  sub egida Direcției 9,  poartă numele „Premiile Ciprian Chirvasiu pentru poezie cu cântec”. Care este cea mai frumoasă amintire care îți vine în minte atunci când spui Ciprian Chirvasiu? Și de ce  „poezie cu cu cântec”? ”Poezie cu cîntec” e un concept pe care l-a ”inventat” chiar Ciprian Chirvasiu, într-o lungă noapte de discuții despre muzică și poezie, doi termeni inseparabili, după părerea lui și după părerea mea. Poezia e muzicalitate chiar și atunci cînd folosește versul alb. Dacă muzică nu e, nimic nu e. Într-o lume în care se cîntă pe texte atît de proaste încît te dor dinții, încercăm să scoatem la lumină, după puterile noastre, un adevăr fundamental: nu există muzică bună decît acolo unde și poezia e bună. Și viceversa. Dar nu sînt dispus să împărtășesc cu publicul amintirile mele fabuloase cu Ciprian Chirvasiu sau cu oricare altul dintre prietenii mei apropiați. Astea rămîn, acum și pe viitor, deliciul discuțiilor cu convivi pe care-i aleg eu. Pot doar spune că mulțumesc lui Dumnezeu pentru anii pe care i-am petrecut alături de Ciprian Chirvasiu și că mă rog să pot contribui la onorarea moștenirii sale spirituale. Îmi permit să rămân în intimitatea ta și te rog să povestești, pentru cititorii AgențiadeCarte.ro, despre ”Adrian Suciu – Omul Pădurii”. Cum a apărut pasiunea pentru munte și care este cea mai strașnică întâmplare a ”Omului Pădurii”? Eu am copilărit în munte și, deși m-am adaptat, n-am devenit niciodată un personaj cu adevărat urban. Pasiunea pentru munte, pentru natură, e, așadar, simultană cu apariția conștiinței mele de sine. ”Omul pădurii” este un proiect de maturitate, apărut din dorința de a împărtăși această dragoste pentru natură, dar și o sumedenie de cunoștințe, de la ierburi de leac pînă la tehnici de supraviețuire. Eu cred, știu și spun că omul lipsit de comuniunea cu natura este demn de compătimit precum unul orfan de mamă. Sînt niște ani de zile de cînd proiectul ăsta funcționează: poveștile strașnice legate de el sînt multe. Să nu uităm că tot Omul pădurii te-a dus și pe tine în cel mai înalt punct al existenței tale pe propriile picioare, adică pe Vîrful Ciucaș. În rest, cum nu am avea spațiu pentru toate poveștile astea, una dintre cele mai mari bucurii le am din faptul că am dus mulți copii pentru prima dată în viața lor pe munte. Începînd de pe la frumoasa vîrstă de cinci ani. A lor, nu a mea. Aproape toți copiii ăștia s-au îndrăgostit de munte și mai vor. Am încredințarea că toți copiii ăștia vor deveni oameni mai buni. Revenind la poezie, te-am auzit de multe ori, în plina desfășurare a unor recitaluri, rugându-i pe participanți să citească „ceva de dragoste”. Ei bine, în încheiere, ce este dragostea? Nu știu. Încă studiez subiectul. Promit să revin cu răspunsurile după ce le aflu. Oricum, e termenul cel mai încărcat de confuzii și neînțelegere din viețile noastre. Dacă aflu ce e dragostea, le-am aflat pe toate. Cred, însă, că cineva care a aflat ce e dragostea nu mai dă interviuri.   Număr de vizualizări :7http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/QFhtuQFXJ6w?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Invitați de renume internațional la ediția 2019 a Bucharest Photofe... Posted: 29 Sep 2019 04:35 AM PDT Din 1 octombrie 2019, Bucureștiul va fi mai vizual decât oricând. Începe Bucharest Photofest, cel mai amplu festival de fotografie din România! Deschiderea oficială a ediției de anul acesta va avea loc pe 1 octombrie, ora 19:00, la Cărturești Carusel. Invitați speciali și un super concert acustic susținut de Marú. Tema centrală evidențiază tema Conservării / Preserving, în sensul larg al cuvântului. Proiectul central, constituit din trei expoziții colective (Preserving), fiecare grupată în jurul temei acestei ediții și cu specificitatea temei secundare (Preserving. Nature / Preserving. Culture / Preserving. Humanity), reunesc o serie de mai mulți artiști recunoscuți internațional, români și străini. De la natură la cultură via intențiile, realizările, eșecurile și speranțele omului, cele trei dimensiuni compun astfel un program mai amplu de educație prin cunoaștere, de responsabilizare prin punerea în context și de semnalare civic-culturală a problemelor. Cele aproape 35 de evenimente – expoziții, proiecții de filme, dezbateri și discuții, workshopuri și prezentări de portofoliu, dar și masterclass sau portfolio review – vor crea un program bine argumentat pe o durată de două săptămâni în mai mult de 10 spații din centrul Capitalei. Invitați speciali, speakeri și artiști, nume cu rezonanță internațională vor ajunge la București sau vor expune în cadrul ediției în curs: Michael Carroll (SUA), Miguel Angel Sanchez (Spania), Sebastian Suki Belaustegui (Argentina), Emanuil Treyman (Bulgaria), Jeanette Hägglund (Suedia), Nicholas JR White (Marea Britanie) și Iago Corazza (Italia). „Prin coagularea conceptuală a unor expoziții individuale și colective, festivalul international de fotografie Bucharest Photofest, pe de-o parte se raportează la standardele internaționale ale marilor expoziții și festivaluri de fotografie din lume, iar pe de altă parte încearcă să se impună ca standard profesional și artistic în contextul realităților cultural-sociale din România.”, a declarat Ionuț Trandafirescu, directorul Festivalului Internațional de fotografie Bucharest Photofest.   Bucharest Photofest, ajuns în 2019 la a patra ediție, este un festival-platformă care și-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale și relevante repere din fotografia autohtonă și internațională.  Dincolo de faptul că este un proiect cultural prezentat într-un concept coerent articulat, fotografia devine în contextul Bucharest Photofest și pretext pentru dezbaterea unor teme importante ale actualității socio-politice și cultural-umane, astfel, fotografia devenind un instrument de educație vizuală.   Biletele se găsesc pe Eventbook   Organizator: Grupul Filos   Despre Grupul Filos GRUPUL FILOS a fost fondat în 2010 din pasiune pentru cultură și din dorința de a asigura un cadru profesionist pentru activitățile culturale organizate. Cu o experiență bogată în elaborarea și promovarea de proiecte inedite, de-a lungul timpului a reușit să organizeze numeroase evenimente culturale (expoziții, festivaluri, dezbateri, conferințe, școli de vară, workshopuri, editarea de carte în format tipărit sau digital etc). Domeniile principale de activitate sunt editarea de carte, organizarea de evenimente, creație grafică și design sau expedițiile de fotografie.   Programul complet pe: www.bucharestphotofest.com sau www.fb.com/bucharestphotofest   Număr de vizualizări :41http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/tdVmCeD_HZ8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Lionel Duroy – autorul romanului ”Eugenia”, o ambițioasă frescă a R... Posted: 29 Sep 2019 04:29 AM PDT În perioada 1–5 octombrie 2019, scriitorul francez Lionel Duroy, autorul romanului ”Eugenia”, o ambițioasă frescă a României anilor 1930–1940 inspirată de ”Jurnalul” lui Mihail Sebastian, va fi prezent la București și la Iași, invitat de Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT Iași), de Institutul Francez din România și de Editura Humanitas Fiction. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor. București – marți, 1 octombrie, ora 19.00 Lansarea romanului Eugenia, urmată de o sesiune de autografe Librăria Humanitas de la Cișmigiu, bd. Regina Elisabeta nr. 38 Acces gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook* Invitați: Lionel Duroy, Mihaela Dedeoglu, Adina Dinițoiu Moderator: Denisa Comănescu București – miercuri, 2 octombrie, ora 19.00 Lionel Duroy în dialog cu cititorii și înregistrare în cadrul programului radio Le son des mots, realizat de Librăria Kyralina și Radio România Internaţional în parteneriat cu Institutul Francez din România Librăria Kyralina, str. Biserica Amzei nr. 10 Iași, FILIT – joi, 3 octombrie, ora 14.30 Întâlnirile „Alecart“ Amfiteatrul Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa”, str. Gheorghe Săulescu nr. 4 Invitați: Lionel Duroy, Herman Koch, Andreea Răsuceanu Moderatori: Emil Munteanu, Nicoleta Munteanu Iași, FILIT – vineri, 4 octombrie, ora 16.00 Scriitori în Centru Casa FILIT, Piața Unirii Invitați: Lionel Duroy, Dan Miron, Faruk Šehić Moderator: Călin Ciobotari Iași, FILIT – sâmbătă, 5 octombrie, ora 16.00 Lionel Duroy în dialog cu Simona Modreanu pornind de la romanul Eugenia Institutul Francez din Iași, Sala „Benjamin Fondane”, bd. Carol I Nr. 26 • • Romanul Eugenia a apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Simonei Modreanu. În 2019, cartea a fost distinsă cu Premiul Anaïs Nin. La mijlocul anilor 1930, după ce-l cunoaște la Iași în condiții dramatice, tânăra Eugenia Rădulescu se îndrăgostește de Mihail Sebastian, pe care-l va reîntâlni la București după terminarea studiilor. Povestea lor, peste care plutește mereu umbra actriței Leni Caler și a deziluziilor lui Sebastian, echivalează cu o trezire a conștiinței: din spectatoare indiferentă la antisemitismul crescând din țară, Eugenia va deveni un martor plin de revoltă al pogromului de la Iași și al zguduitoarelor schimbări politice din România, hotărâtă fiind să-l protejeze cu orice preț pe bărbatul iubit. Nu reușește să-l apere însă de destinul implacabil, căci pe 29 mai 1945 scriitorul este lovit de un camion. Pentru a-și desluși rădăcinile răului, după moartea lui Sebastian, Eugenia scrie atât istoria legăturii lor, cât și cronica unei lumi dezlănțuite. „În ultimele pagini ale Jurnalului său, Mihail Sebastian nota că și-ar fi dorit să scrie o carte despre cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum îl trăise el. A murit înainte de a putea face acest lucru, strivit de un camion sovietic. […] Prin apariția frumosului roman Eugenia, Lionel Duroy pare să fi dat propria versiune a cărții nescrise, tocmai ca să repare o nedreptate, să umple un gol, să-i împlinească visul celui dispărut la 38 de ani. Cu această carte, peste decenii, Duroy îi oferă un dar fratern lui Mihail Sebastian, pe care singurătatea l-a făcut să sufere atât.“ – Raphaëlle Leyris, Le Mondes des Livres LIONEL DUROY, pe numele său complet Lionel Duroy de Suduiraut, scriitor și jurnalist, s-a născut în 1949 la Bizerte, în Tunisia. A făcut diverse meserii înainte de a fi cunoscut ca reporter pentru Libération și L’Evénement du jeudi. După apariția primului său roman, Priez pour nous (1990), și ecranizarea cu succes a acestuia, s-a consacrat exclusiv scrisului. De-a lungul timpului, a colaborat la scrierea a numeroase biografii ale unor personalități artistice franceze, semnând alături de acestea (Nicolas Vanier, Sylvie Vartan, Mireille Darc etc). Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără Comme des héros (1996), Des hommes éblouissants (1997), Trois couples en quête d’orages (2000) – de asemenea adaptat pentru marele ecran –, Le Cahier de Turin (2003), Écrire (2005), Le Chagrin (2010), pentru care i-a fost acordat Prix Marcel Pagnol în același an, L’Hiver des hommes (2012), pentru care a primit Prix Renaudot des lycéens în 2012 și Prix Joseph Kessel în 2013. Publicat în 2018, Eugenia (Humanitas Fiction, 2019) este cel de-al 17-lea său roman. În 2019, Lionel Duroy publică romanul Nous étions nés pour être heureux. • • LIONEL DUROY, EUGENIA Editura Humanitas Fiction, 2019 ISBN 978-606-779-563-9 format 13×20 cm, 476 pagini, 45 lei   Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/8VngSukwwPw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Turneul ”Cartea de Identitate” a fost lansat la Craiova Posted: 29 Sep 2019 12:11 AM PDT Vineri, 27 septembrie 2019, ora 12:00, la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” (str. Mihail Kogălniceanu nr.9) din Craiova, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”,  s-a lansat Turneul ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Invitați au fost prof.univ.dr. Silviu Angelescu și prof.univ.dr. Nicolae Panea, iar moderatorii evenimentului: scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER, și Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”. ”Cartea de Identitate este un program care vine de la București. Le suntem recunoscători partenerilor. Nota 10 pentru acest proiect. Domnul academician Basarab Nicolescu m-a întrebat de unde vine ideea acestui proiect pentru că i se pare o idee senzațională și nu ar trebui implementată numai în România, ci și în alte țări. În sală sunt mai mult copii, cărțile pe care le vor prezenta partenerii noștri de la București sunt ușor superioare nivelului lor de înțelegere, însă cărțile nu sunt un lucru rău. Fiului meu îi spun că o carte este un tweet mai lung sau o postare de pe facebook care se repetă pentru că sunt tăguite diferite personaje în acea carte care cumva îți fac viața mai frumoasă și te ajută să te dezvolți. Le mulțumesc invitaților care sunt aici, în principal pentru a promova cărțile din această colecție, dar și pentru a promova lectura în rândul copiilor și tinerilor. Pentru anumite instituții din țară este un chin să procure carte nouă, iar această caravană vine să umple acele goluri de pe rafturile instituțiilor pentru că nu există bani.  Domeniul cultural este un domeniu care în general suferă de o lipsă acută a finanțărilor, însă punctual sunt și instituții fericite. La noi bugetul de achiziții din acest an depășește 600 de mii de lei, este o sumă imensă în comparație cu a altor  instituții din țară. Nu am o statistică clară, dar aproximativ o treime din buget se varsă către cărțile dedicate copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani. ”, a spus Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”. Prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe aleTurneului ”Cartea de identitate” – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Satu Mare și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Partenerul turneului este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro . ”O seară fastuoasă vă spune Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER. Sunt foarte bucuros că lansăm acest proiect, Cartea de Identitate, la Craiova. Nu este o întâmplare sau precum spunea Caragiale: întâmplarea, fiica vitregă a destinului. Anul trecut, în 2018, APLER premia Biblioteca Anului- Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, președintele juriului fiind domnul profesor Silviu Angelescu. Pentru noi este un gest simbolic, dăruim peste 200 de titluri pentru cea mai bună bibliotecă a anului trecut. Am gândit acest proiect împreună cu Ioan Cristescu, directorul MNLR, președintele APLER, și în colaborare cu Fundația Națională pentru Știință și Artă condusă de domnul academician Eugen Simion, membru APLER, cu editura Tracus Arte și cu celelalte edituri membre APLER. Veți vedea că sunt titluri semnate de autori din generații și geografii literare diferite. Este foarte important pentru noi să existe un acces democratic la resurse culturale de calitate, cu alte cuvinte generațiile de la elevi până la doctoranzi să aibă la dispoziție cât mai multe titluri ale unor autori din cultura vie, autori care aici ar trebui să își găsească întâlnirea cu cititorii. Îmi aduc aminte de învățătorul Creangă care îi întreba pe copii dacă o carte este suflet sau obiect. I-am invitat aici pe cei mai importanți profesori de antropologie și folclor, prof.univ.dr. Silviu Angelescu și prof.univ.dr. Nicolae Panea. Pentru noi este important să citiți, fie că citiți pe format de hârtie, fie că citiți pe format electronic, important e să citiți conținutul cărților. Pentru mine e important să citesc cartea ca obiect așa cum este ea, pentru că dincolo de ceea ce ne oferă tehnologia, cartea ne oferă un alt tip de percepție a textului. Tehnologiilor le lipsește ceva foarte important, sinestezia, adică relația pe care o ai direct cu obiectul, cu omul, față către față, chip către chip, cum ar fi spus Traian T Coșovei.”- Dan Mircea Cipariu Prof.univ.dr. Silviu Angelescu: ” Este vorba despre o donație de carte, Colecția inițiată de Eugen Simion după modelul francez, cuprinzând toți marii autori de limbă română. Identitatea unei culturi este în primul rând lingvistică, limba îi conferă identitate, în ce ne privește limba noastră are o istorie extrem de interesantă, uneori literatura o mai reține, am în vedere vechile cronici, dar și literatura religioasă care păstrează influența culturilor vecine sau a celor îndepărtate.”       Prof.univ.dr. Nicolae Panea: ”Donația de carte de astăzi este un semn de prețuire pentru orașul nostru, pentru lumea intelectuală de aici și mai ales o încredere în viitorul celor care gândesc și creează în Craiova și în spațiul Olteniei. Colecția pe care Eugen Simion a gândit-o și care copiază Colecția Pleiade, este o colecție unică în cultura noastră, donația de astăzi este un semn de bogăție. Faptul că Academia Română s-a gândit să înceapă acest traseu al donațiilor culturale cu Craiova, este un semn de mândrie și încântare pentru noi.”   ***     Prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Satu Mare și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe și recitaluri publice. *** CARTEA DE IDENTITATE turneu de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România Sponsor: Compania Națională Loteria Română www.loto.ro   Simona IONIȚĂ