altmarius

cultură şi spiritualitate

Newsletter Agentia de carte - 25 ianuarie 2020

“Muzeul Național al Țăranului Român – 30 de ani” plus 2 more


Muzeul Național al Țăranului Român – 30 de ani

Posted: 24 Jan 2020 04:30 AM PST

În ziua de luni, 5 februarie 1990, se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților. De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi. Miercuri, 5 februarie 2020, la împlinirea a 30 de ani de la re-fondare, prietenii Muzeului  sunt așteptați cu expoziții, lansări de carte și proiecții. Intrarea este liberă. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor.

Lansarea numărului 24/2019 al revistei MARTOR
„Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, la fosta Sală Irina Nicolau, de la ora 17.00.

Sunteți așteptați la lansarea volumului 24/2019 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român, care va avea loc la muzeu, în fosta Sală Irina Nicolau, începând cu orele 17.00.

Sunteți invitați la o discuție cu coordonatorii numărului 24/2019 al revistei MARTOR, Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, care, sub titlul „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material” (Politici ale memoriei: colecționare, depozitare, proprietate și dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă), reunește o colecție de studii originale și material vizual ce reflectă, mai ales, două tipuri de fenomene. Pe de-o parte, sunt prezentate studii de caz despre arhive deja consacrate, ce nu aveau, în principiu, vocaţia deschiderii către publicul larg, dar care îşi flexibilizează şi îşi redefinesc frontierele, prin crearea de platforme digitate, ori prin introducerea noilor tehnici de înregistrare digitală. Pe de altă parte, aflăm cum se constituie arhive noi, ce pornesc de la stocarea sau colecţionarea de materiale, însă fără vocaţia iniţială a arhivării. În această situație se regăsesc arhive cu un statut ambiguu, cum ar fi arhivele unor instituții care nu mai există (fabrici sau uzine desființate), ori arhive private ale unor personalități, a căror interogare, păstrare sau accesare, devine, din această cauză, dificilă. Este o situație ce pare să caracterizeze societăţile Europei de Est şi, în general, cele ieşite din regimuri totalitare. Emergența acestei diversități de arhive este un fenomen ce obligă la redefinirea dreptului de proprietate asupra memoriei individuale ca arhivă (și, în consecință instituționalizarea sa), şi la redefinirea eticii de constituire, accesare, păstrare, utilizare şi valorificare a memoriei arhivate.
În partea a doua a întâlnirii va avea loc o incursiune prin diferite tipuri de materiale documentare din colecțiile Arhivei de Imagine (MNȚR).

MăiestrIA. Povestea cusută a iei
Expoziție itinerantă și lansarea albumului omonim, la Sala Acvariu, de la ora 18.00.
În parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România

Ambasada Republicii Moldova în România vă așteaptă la lansarea albumului „MăiestrIA – povestea cusută a iei”, un album unic în spațiul românesc, dedicat iei autentice tradiționale, a cărui autoare este basarabeanca Stela Moldovanu.

Evenimentul este o bună ocazie de a ne reaminti despre simbolistica și originalitatea portului popular al neamului românesc și, totodată, de a celebra frumoasa aniversare de 30 de ani de la refondarea Muzeului Național al Țăranului Român.

Cartea cuprinde 448 de pagini bogat colorate, cu peste 500 de fotografii și ilustrații originale, în 9 capitole, în care se vorbește despre istoria și personalitățile care au promovat ia, creațiile noi, fotografiate detaliat realizate în ultimii ani, ii de colecție, oameni valoroși, precum și sfaturi necesare pentru cei care vor să înceapă a coase corect și informat. De asemenea cartea mai cuprinde capitole dedicate simbolurilor de pe ie și descifrarea lor, cele mai frecvente tehnici de cusut, precum și un glosar cu termeni din domeniul portului popular.

Lansarea va fi însoțită de o superbă expoziție de ii autentice, cusute manual, în cadrul proiectului „Măiestria”, desfășurat la Chișinău. Expoziția va putea fi vizitată până pe 16 februarie, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Proiecții de filme etnologice, la Cinema Muzeul Țăranului, de la orele 19.00

Din 2005 și până în prezent, Ministerul Culturii a reușit să obțină înscrierea a șapte elemente din România în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Miercuri, 5 februarie, veți avea ocazia de a viziona cele șapte filme de prezentare a acestor elemente vii de patrimoniu cultural imaterial: Ritualul Călușului, Doina, Ceramica tradițională de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc din România, Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova, Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie.

Parteneri ai evenimentului: Ambasada Republicii Moldova în România, VideoArt
Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVRIgloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

Număr de vizualizări :5http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/iZQQ-mtBRdM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Marea actriță Irina Petrescu, evocată de personalități din lumea cu...

Posted: 24 Jan 2020 04:08 AM PST

Numeroase personalități din lumea culturală, artiști, cineaști, critici de film și teatru, au participat, joi, 23 ianuarie 2020, la lansarea volumului „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, realizat de criticul Magda Mihăilescu, care a fost prezentat în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR). Evenimentul a fost prezentat de Mirel Taloș, președintele interimar al ICR, care i-a avut alături pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu, actorul Dan Nuțu, criticul de film Angelo Mitchievici și pe regizorul Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România (UCIN).

Tora Vasilescu, Margareta Pâslaru, Irina Margareta Nistor, Valerian Sava, Dana Duma, Ștefan Velniciuc, Ana Maria Sandu, Corina Șuteu, Mihai Chirilov, Mihai Fulger, Bujor T. Rîpeanu, Doina Papp, Razvan Popa, Emil Banea, Carmen Zamfirescu au onorat cu prezența evocarea Irinei Petrescu, organizată de ICR și UCIN. „Institutul Cultural Român încearcă să țină vie cinematografia românească, atât prin filme de patrimoniu, cât și prin filme ale noilor generații de cineaști. Programul de film din Europalia-România – festival european far pentru imaginea României în străinătate – conține 24 de filme din Arhiva Natională de Filme, printre care Manasse (regia Jean Mihail), La moara cu noroc (regia Victor Iliu), Nu vreau să mă însor (regia Manole Marcus), Meandre (regia Mircea Saucan), Filip cel Bun (regia Dan Pița), Proba de microfon (regia Mircea Daneliuc) sau De ce trag clopotele, Mitică? (regia Lucian Pintilie). Irina Petrescu este reprezentată prin filmul Nu vreau să mă însor (r. Manole Marcus, 1961), unde realizează cel de-al doilea rol din cariera sa, după debutul în lungmetraj oferit de Liviu Ciulei în Valurile Dunării (1960). Se poate spune că filmul este o prima încercare în a dezvolta musicalul românesc, printr-o comedie de erori și întâlniri amoroase încrucișate“, a spus Mirel Taloș, președintele interimar ICR.

„Irina Petrescu joacă un rol deosebit de viu și senin, ce sclipește alături de culorile vivante ale imaginii făcute de faimosul director de imagine, Alexandru Întorsureanu. De asemenea, prezentăm, în EUROPALIA, și Erupția (regia Liviu Ciulei, 1957), un film rar văzut și discutat, debutul în lungmetraj al regizorului, care precede Valurile Dunării“,  a adăugat Mirel Taloș.

La întâlnirea de la ICR, actorul Dan Nuțu a remarcat că Irina Petrescu avea o alură și o eleganță care veneau de departe, „nu neapărat din educație, ci probabil din gene“. „Era o tânără doamnă, iar în carte i-am spus gazelă, când de fapt am vrut să spun căprioară“, a spus actorul. „Marea frumusețe a Irinei au fost sufletul și talentul ei. Și sufletul a ales un chip pe potrivă, nu se putea altfel, un chip care a înnobilat scena și ecranul“, a punctat Laurențiu Damian, președintele UCIN.

Magda Mihăilescu  menționat, cu regret, că de această carte s-a apucat târziu, deși a întâlnit-o prima data pe marea actriță Irina Petrescu, în iunie 1964. „La cinci ani de la plecarea ei, 2013, m-am încumetat acel ceva care să se poată numi o carte. Cu o strângere de inimă, cu sfială, neștiind dacă de acolo din cerul ei mai mic mă mustră că am hotărât să duc de una singură până la capăt, o asemenea intenție, sau îmi spune fie din delicatețe“, a precizat autoarea monografiei despre marea artistă.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a povestit că a cunoscut-o pe Irina Petrescu în anul 2000. „Modul în care a intrat prima dată în încăpere rămâne de neșters în memoria mea: pentru că sculpta aerul în jurul ei. Era o combinație între a fi impunătoare fără a fi arogantă, de a fi caldă fiind în aceeași timp sobră. Nu știu cum reușea acest lucru“, a spus jurnalistul și criticul de film. „Nu era nevoie să spună nimic, era suficient că Irina Petrescu să apară și se umplea de semnificație și cel mai prost film în care juca. Avea o capacitate formidabilă de a călca replica, simțea, avea un organ interior, care funcționa ca un cod detector și corector de eroare. A avut de rostit replici inepte în viața ei mai multe decât replici memorabile și a reușit de fiecare data – era de necrezut! – să modifice ceva în acea replică, prin atitudinea ei, prin expresia feței, cât s-o crezi“, a subliniat Cristian Tudor Popescu.

„Sora mea din Australia” este o carte-album, monografie, care cuprinde diverse convorbiri, scrisori și confesiuni ale actriței. Albumul adună mărturii semnate de personalități care au marcat cariera Irinei Petrescu: Liviu Ciulei, Mihai Măniuțiu, Dan Nuțu, Virgil Ogășanu. De asemenea, sunt publicate portrete ale actriței scrise de regizorul Laurențiu Damian și de criticii Cristina Corciovescu, Eva Sîrbu, Doina Papp, Marina Spalas.

Volumul de 223 de pagini include fotografii inedite din viața și cariera Irinei Petrescu. Este publicat de Editura Uniunii Cineaștilor din România, în condiții grafice excepționale, coperți cartonate, plastifiate, hârtie de album. Într-un interviu fluviu din „Adevărul Literar&Artistic”, de la începutul acestui album, actrița amintește anii copilăriei şi adolescenţei, formarea ei într-o familie de intelectuali şi întâmplarea care a adus-o pe marele ecran şi, mai apoi, pe scenă. Actrița povestește despre dificultatea de a înfrunta o „meserie de vitrină”, pentru un om iubitor de discreţie. Prin interviuri realizate în etape diferite ale vieţii şi creaţiei Irinei Petrescu, Magda Mihăilescu reuşeşte să obţină de la aceasta multe cugetări despre arta pe care a îmbrăţişat-o cu o mare conştiinţă de sine.

****

Irina Petrescu s-a născut la Bucureşti, la 19 iunie 1941. Talentată, elegantă şi misterioasă, Irina Petrescu a marcat cinematografia românească şi a atras atenţia regizorilor din străinătate. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (1963). A debutat la Bulandra cu piesa „Noaptea e un sfetnic bun” (1964) de Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Penciulescu, unde a jucat alături Octavian Cotescu, Ştefan Ciubotăraşu, Victor Rebengiuc. A desfăşurat o prestigioasă activitate artistică în cadrul Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti. Activitatea teatrală a fost dublată de o bogată filmografie, din care amintim: „Valurile Dunării” (1959), „Nu vreau să mă însor” (1960), „Poveste sentimentală” (1961), „Paşi spre lună” (1963), „Străinul” (1964), „Concert din muzică de Bach” (1975), „Trei zile şi trei nopţi” (1976), „Acţiunea autobuzul” (1977), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Imposibila iubire”, „Singur de cart” (1983), „Încrederea”, „Cei care plătesc cu viaţa” (1991), „Hotel de lux” (1992), „Domnişoara Cristina” (1996). A făcut parte din distribuţia filmului documentar „Despre Iulian Mihu aşa cum a fost; Despre Noi, aşa cum suntem”, în regia lui Laurenţiu Damian (2009). În februarie 2011, a avut loc premiera în România a coproducţiei româno-israeliene „Misiunea Directorului de Resurse Umane”, regia Eran Riklis, film în care Irina Petrescu face un rol memorabil. S-a remarcat în numeroase roluri în spectacole de teatru, precum: „Leonce şi Lena” de Georg Buchner (1970), „Anunţul la mica publicitate” de N. Gingsburg, „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare (1973), „Mizantropul” de Moliere (1989), „Teatrul comic” de Carlo Goldoni (1992), „Caligula” de Albert Camus (1996), „Thomas a Becket” de Jean Anouilh (1999), „Hamlet” de William Shakespeare (2000), „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov (2001), „Oblomov” după I.A. Goncearov (2003), „Căsătoria” de Gogol (2003), „Elizaveta Bam” de Daniil Harms (2006), „Sfârşit de partidă” de Samuel Beckett (2009). În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României. Irina Petrescu a murit pe 19 martie 2013.

 

 

 

 

Număr de vizualizări :25http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/3RX77uZdCSw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Sesiunea de comunicări științifice ”Impactul încălzirii globale asu...

Posted: 24 Jan 2020 02:10 AM PST

Academia Română, prin Secția de Științe Geonomice și Institutul de Geografie, organizează marți, 28 ianuarie 2020, sesiunea de comunicări științifice Impactul încălzirii globale asupra mediului și societății. Sesiunea va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, la ora 10. Cuvântul de deschidere va fi rostit de acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române.  Printre invitați se numără dr. Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, și dr. Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie. Prezentările vor fi moderate de acad. Dan Bălteanu, directorul Institutului de Geografie al Academiei Române.

Sesiunea de comunicări face parte dintr-un ciclu de dezbateri asupra schimbărilor climatice, inițiat și coordonat de Academia Română. Prima sesiune a avut loc în data de 25 noiembrie 2019, având ca temă „Schimbările climatice în istoria Pământului – modificări actuale în spațiul continental și marin-oceanic“. Următoarea sesiune de comunicări, cu tema „Cercetarea științifică internațională și românească privind atenuarea schimbărilor climatice“ este programată în luna februarie.

 

Concluziile acestor dezbateri vor face obiectul unui manifest al Academiei Române, ce va fi adus la cunoștința forurilor decizionale de la nivel statal și a publicului interesat.

 

Reprezentanții presei au acces liber la întregul ciclu de dezbateri.

Vizualizări: 2

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor