altmarius

cultură şi spiritualitate

Newsletter Agentia de carte - 14 februarie 2020

“Romanul „Orașul promis”, de Valentina Șcerbani, lansat la Chișinău...


Romanul „Orașul promis”, de Valentina Șcerbani, lansat la Chișinău

Posted: 13 Feb 2020 06:53 AM PST

Marți, 18 februarie 2020, ora 18:15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare nr. 126, Chișinău), va avea loc lansarea romanului Orașul promis, de Valentina Șcerbani, Editura Tracus Arte. Alături de autoare vor participa: Maria Pilchin, Dumitru Crudu, Irina Nechit. Moderator: Emilian Galaicu-Păun.

Preț promoțional în ziua lansării.
Sesiune de autografe.
Șampanie: Purcari.

„Un debut care-ți taie răsuflarea: Orașul promis, de Valentina Șcerbani. O carte puternică, fragilă, fluidă, încremenită. O carte despre neputință. O elegie disperată pentru Mamă. De o frumusețe sfâșietoare.” (Ralucă Dună, critic literar)

Oraşul promis este o narațiune a unei buzzatiene aşteptări, a unei expectative istovitoare, lacerante; Ileana, o adolescentă preluată de mătuşile sale, încearcă să se clarifice dacă o va mai vedea vie pe mama sa, ori aceasta a murit cu adevărat, cum i s-a arătat în vis, anunțată printr-o telegramă. Femeile se stabilesc în Toltre – un ținut cu „un aer uimitor de salin”, unde plouă aproape fără încetare, de la care, constați, se trage sfârşitul lumii şi finalul rațiunii; Valentina Șcerbani debutează puternic, uluitor de matur, cu o viguroasă temă a senectuții, cred: când anume nu mai suntem copii? când ne mor părinții sau când încetăm să avem vreo comunicare cu ei, şi cu noi înşine, deopotrivă. Căci, singurătatea interioară ne face să înțelegem cât de neînsemnați suntem, iar pentru asta căutăm dovezi să amânăm acest adevăr iute, dur, usturător.” (Vladimir Bulat, critic de artă)

Valentina Șcerbani s-a născut pe 11 ianuarie 1988. A studiat filologie franceză la Universitatea „Alecu Russo” din Republica Moldova; a obținut o bursă de masterat în mediere culturală inter-mediteraneană la Universitatea Ca`Foscari din Veneția, Universitatea Autonomă din Barcelona, Paul Valéry din Montpellier și Moulay Ismaïl din Meknès. A lucrat mai mulți ani în presa scrisă, radio și TV.

https://edituratracusarte.ro/2020/02/13/romanul-orasul-promis-de-va...

Număr de vizualizări :13http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DdnXSlP1fg0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Finisajul expoziției „Carte Obiect și Desene” a profesorului univer...

Posted: 13 Feb 2020 06:48 AM PST

Marți, 18 februarie 2020, de la ora 13.00, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la finisajul expoziției „Carte Obiect și Desene” a profesorului universitar dr. Ion STENDL. În deschiderea evenimentului, care va avea loc în Sala „Iosif Naghiu” (Calea Griviței 64-66), vor lua cuvântul Prof. univ. dr. Mircea Martin – membru corespondent al Academiei Române, Prof. univ. dr. Ion Stendl și Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române.

Finisajul expoziției coincide cu ziua de naștere a artistului, care s-a născut pe data de 8 februarie 1939, la Reșița.  Este pictor și gravor, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte București, doctor în Arte Vizuale cu o lucrare despre „Estetica, materialele și suporturile desenului, o paralelă între Renaștere și secolul XX”  și personalitate de prim rang a artei plastice românești.
Între 1957-1963 studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, avându-i ca profesori pe Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. După absolvirea studiilor este repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, iar în 1966 devine asistent, apoi, în 1973, lector, iar din 1990 este numit profesor la Catedra de Artă Murală, la Academia de Artă din București. Din acest an participă la majoritatea expozițiilor naționale de artă românească. În perioada 1971-1972 bursă DAAD la Academia de Stat din Düsseldorf, la profesor Rolf Sackenheim. Din 1993, anual, profesor invitat la Academia Internațională de vară din Beratzhausen – Bavaria. Din anul 2005 este conducător de doctorat la Universitatea Națională de Arte din București.

A organizat și a participat la zeci de expoziții în țară și în străinătate – Tokyo, Buenos Aires, Barcelona, Veneția, Milano, New York, Berlin, Chicago, Ankara, Leipzig.

 

 

Număr de vizualizări :12http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/PN8dxi6QaBA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Haydn – ”părintele simfoniei” – interpretat la Sala Radio

Posted: 13 Feb 2020 06:43 AM PST

Unul dintre cei mai mari compozitori ce au marcat istoria muzicii – muzicianul austriac JOSEPH HAYDN – de la a cărui dispariție s-au împlinit anul precedent 210 ani, este cel căruia îi este dedicat concertul ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO, prezentat miercuri, 19 februarie 2020, ora 19:00, la Sala Radio.  Haydn a marcat clasicismul muzical vienez, a fost bun prieten cu Mozart și relația lor a fost caracterizată de o admirație reciprocă: ”Doar el deține secretul de a mă face să zâmbesc și mă atinge în cea mai profundă zonă a sufletului meu”, spunea Amadeus. A fost profesor al lui Beethoven și este considerat unul dintre cei mai prolifici compozitori din toate timpurile (ne-a lăsat aproape 90 de cvartete de coarde, 62 de sonate de pian, 23 de opere ș.a). A creat în aproape toate formele muzicale existente în epocă și a fost adesea supranumit un ”părinte al simfoniei” pentru că a dezvoltat genul într-o formă superioară și a compus… 104 simfonii! Programul serii cuprinde 3 apreciate creații semnate de Haydn: Simfonia nr. 1, Concertul în Re major pentru pian şi orchestră și Missa nr. 12 – Theresienmesse, lucrare închinată împărătesei Maria Theresa, consoarta Împăratului Francisc al II-lea. Concertul de la Sala Radio se va derula sub bagheta dirijorului JÓZSEF HORVÁTH, în ipostază solistică îl veți aplauda pe pianistul HORIA MIHAIL și în partea a doua a serii vor urca pe scenă CORUL ACADEMIC RADIO (dirijor: CIPRIAN ŢUŢU) și soliștii vocali CECILIA BUCERZAN  – soprană,  EMANUELA SĂLĂJAN – alto, NICOLAE SIMONOV – tenor, CRISTIAN RUJA – bas.

Cariera artistică a dirijorului JÓZSEF HORVÁTH este legată în primul rând de Opera Națională Română Cluj-Napoca și de Opera Maghiară din același oraș. Ca dirijor invitat, acesta a condus orchestrele filarmonicilor din țară, a fost aplaudat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, Orchestrei de Cameră Radio și Orchestrei Simfonice RTVE din Madrid și a dirijat, de asemenea, la Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Iaşi, Opera Naţională Timişoara, Opera Brașov, Opera Naţională din Budapesta. A fost iniţiatorul şi directorul artistic al Festivalului Internaţional Liszt 200, organizat la Opera Maghiară din Cluj, în 2011. La Gala Premiilor Operelor Naționale din 2016, i s-a acordat „Premiul pentru cel mai bun dirijor”, pentru premierele derulate sub bagheta sa la cele două opere clujene.

 

După 14 ani de studii în România, HORIA MIHAIL – solist al Orchestrelor și Corurilor Radio România – a urmat cursurile Universităţii din Illinois, obţinând diplomele de absolvire şi de masterat în 1995, după o perioadă de trei ani. După ce a fost lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Braşov în toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii şi membru al deja cunoscutei formaţii ”Romanian Piano Trio”, alături de violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Răzvan Suma, cu care a susţinut concerte de mare succes în ţară şi străinătate. În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra, în Danemarca, Germania, Ungaria, Spania, Bulgaria sau Republica Moldova, dar şi în Argentina, Chile, Statele Unite, China, Malayesia sau Japonia.

Proiectele în care artistul a fost implicat în fiecare an sunt Pianul călător, Duelul viorilor, alături de Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, Flautul de aur, alături de flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi Vioara lui George Enescu la sate, alături de Gabriel Croitoru.

 

Concertele pot fi ascultate în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro. Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio. Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.

Număr de vizualizări :12http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/lJd5pnJOC2M?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Seară austriacă de teatru cu Scena.ro

Posted: 13 Feb 2020 06:39 AM PST

Sâmbătă, 22 februarie 2020, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu va avea loc lansarea primului număr în print din acest an al revistei de artele spectacolului Scena.ro, care include Dosarul special Scena performativă austriacă, realizat cu susținerea Forumului Cultural Austriac. Evenimentul va include un spectacol lectură cu o scenă dintr-o nouă piesă austriacă de Sophie Reyer, ”Stele invizibile”, în regiza Sînzianei Stoican și interpretarea actrițelor Oana Predescu și Dana Marineci, (traducerea Ciprian Marinescu), precum și intervenții ale invitatelor speciale din Austria, criticii Irina Wolf și Michaela Preiner, care se vor afla alături de redactoarea-șefă a revistei, Cristina Modreanu.

Dosarul special din acest nou număr include analize, opinii, interviuri care pun în lumină ultimele tendințe de pe scena austriacă, de la dans contemporan, la musical și până la performance și teatru experimental. În același număr apare o anchetă despre public de Robert Bălan cu tema Cum alegi un spectacol?, interviuri cu Anna-Maria Popa, directoarea Teatrului Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe și cu regizorul Bobi Pricop, intervenții ale regizoarelor Leta Popescu și Elena Morar, precum și rubrici semnate de Oana Cristea Grigorescu, Marian Popescu, Mirella Patureau, Saviana Stănescu, Florentina Bratfanof, Oltița Cîntec, Andrei Popov și alții.

Numărul 47(1)/2020 al Scena.ro îi are pe copertă pe membrii companiei Frilensăr, în continuarea seriei deschise anul trecut de revistă, care organizează ședințe foto pentru fiecare copertă pentru a atrage atenția asupra prezențelor noi din peisajul teatral românesc.

 

Nu în ultimul rând, în editorialul acestui număr Cristina Modreanu scrie despre Manifestul de la Ghent al cărui autor, regizorul Milo Rau, provoacă la o schimbare radicală a filosofiei teatrului public. Un decalog pentru viitor: ”Zece reguli care, odată aplicate, ar putea schimba nu doar conținutul spectacolelor produse, ci și felul în care sunt ele produse, cât de reprezentative sunt pentru publicul din orașele în care sunt montate, ce relevanță au în afara acestor orașe, precum și, în sens mai larg, cum poate crește capacitatea lor de a schimba conversația publică, de a genera dezbateri despre o umanitate în plin proces de transformare.”

 

Scena.ro este editată de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS). Acest număr este publicat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac și al celor care s-au abonat la revistă pentru 2020.

Campania de abonamente este încă în curs până în luna martie. 

Număr de vizualizări :19http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/RsAyfYEl5W8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Te invit în ţara ta!”

Posted: 13 Feb 2020 02:45 AM PST

Câţi dintre noi au auzit sau au ştiut de existenţa localităţii Păuşeşti-Măglaşi? Mărturisesc că eu, nu, şi asta până la 31 ianuarie 2020, când Iuliana Mateescu, preşedinta Asociației Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești a invitat mai mulţi ziarişti şi oameni de cultură din Bucureşti în comuna vâlceană. Această artistă sensibilă, plină de spiritualitate, a publicat de curând o monografie-album a comunei Păuşeşti-Măglaşi din judeţul Vâlcea şi a împrejurimilor sale, realizată în condiţii grafice deosebite. Istoria acestui loc al măglaşilor, vecin cu Horezu, Călimăneşti, Olăneşti, nu începe la 1512, când arhivele pomenesc numele satului, ci mult mai devreme, căci ţinutul este recunoscut ca regiunea cu numeroase vestigii daco-romane.

Etimologia cuvântului Păuşeşti este dat, se spune, de Păuşa, mamă a mai multor copii, care a întemeiat satul, iar Măglaşi vine de la numele moşnenilor care lucrau fără plată în salinele Ocnele Mari. Măglaşii aranjau bulgării de sare în movile cărora le spuneau „magle”, ei fiind botezaţi apoi după aceste maldăre albe scoase din inima muntelui. În timpul lucrului, în adâncuri, la intrarea şi ieşirea din salină, credincioşii măglaşi se închinau Domnului făcându-şi cruce, să-i ţină sănătoşi în osteneala de zi cu zi. Duminica şi-n zilele de sărbătoare, se îmbrăcau în frumosul lor port tradiţional şi mergeau, atunci ca şi acum, acasă, în Păușești-Măglași, sau în satele apropiate – Sărăcineşti, Coasta, Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii, Chiciora și Vlăduceni – la liturghie, pentru a primi împărtăşania şi binecuvântarea, în lăcaşurile ctitorite de strămoşii lor încă din secolul al XV-lea. Memoria şi istoriile acestor oameni şi locuri se văd pe frescele bisericilor din ţinutul de basm al măglaşilor şi în paginile albumului realizat de Iuliana Mateescu, cu sprijinul autorităţilor locale şi al Arhiepiscopiei de Râmnic, intitulat „Păușești-Măglași. Istorie, artă și credință”.

 

„Cândva, într-o duminică, un grup de turişti francezi a fost prezent la slujba ce se oficia la Biserica Sf.Nicolae din satul Coasta. Nu voi uita emoţia ce i-a copleşit, când sătenii i-au înconjurat cu căldură şi respect, înghesuindu-se să le dea ceva pentru sufletele adormiţilor lor. Oaspeţii noştri francezi au mărturisit că au fost clipe unice, de negăsit în lume. M-a cuprins atunci un gând care s-a statornicit în mintea mea până astăzi şi de care n-am să mă mai despart.” (Iuliana Mateescu) Acest sentiment s-a transformat în dorinţa ei şi a localnicilor de a le arăta cu dragoste, tuturor, casele, bisericile, uliţele, munţii şi pădurile lor, costumele populare cu tunici, iţari, pieptare, fote şi ii, pe care le-au purtat dintotdeauna păuşeşti-măglaşii. Astfel s-a născut proiectul „Te invit în țara ta!”, care va susţine de-acum numeroase acţiuni de promovare a patrimoniului natural şi cultural mai puţin cunoscut al Vâlcei şi al celor mai frumoase zone din țara noastră, neincluse în  circuitul turistic.

Măglaşii trăiesc printre dealurile subcarpatice, într-un peisaj de legendă, a cărui frumuseţe s-a aşezat tainic în casele, bisericile şi sufletele lor, acest dar al naturii reprezentând pentru ei o moştenire sfântă pe care o păzesc şi o respectă de sute de ani. Oameni harnici, calzi şi ospitalieri, ei şi-au zidit cu iubire şi evlavie lăcaşurile de închinăciune, care te uimesc nu numai prin pictura meşterilor zugravi din secolul XVIII, Ioan şi Ilie, dar mai ales prin aşezarea lor în cătune risipite pe coline, învăluite de copaci, iarbă şi flori.

În paginile albumului sunt cuprinse, alături de Mănăstirea Sărăcineşti, bisericile din Chiciora, Coasta, Vlăduceni, Pietrari şi Valea Cheii, în care sunt reproduse scenele  biblice în stilul tradiţional al artei bizantine şi unde, împreună cu apostolii, arhanghelii, sfinţii, îngerii, sibilele, sunt înfăţişaţi ctitorii moşneni cu tot neamul: copii, nepoţi, bunici, ginere, noră etc. Îmbrăcaţi în portul din acele vremuri, ei au “cojoace albe, lungi, învelite cu vulpi, iar dedesubt, caftane vărgate. Femeile sunt cu scurteici, marame şi oprege“ (un fel de fotă ce are în partea de sus o platcă țesută, de care atârnă fire groase de lână, în diferite culori, n.n.), iar numele întemeietorilor, Ştefan, Dumitra, Stana, Ioan, Marica, sunt însoţite de ocupaţiile pe care le-au avut în viaţă: morar, pietrar, ceauş, pâslar ş.a. De asemenea, pictorii zugravi au ilustrat în frescă portretele filosofilor Aristotel, Platon, Diogen, Arkirie, Anadam şi Istoil “cu coroană pe cap, simbol al maiestăţii spiritului”, consideraţi “pregătitori ai sufletelor pentru primirea bunei credinţe”.

 

În satele mici, împrăştiate ca o pelerină peste munţi, a existat şi există un cult pentru educaţie, prima şcoală existând cu mult înainte de 1838, când s-a instituţionalizat învăţământul în Ţara Românească. Şcolile funcţionau în casele moşnenilor şi erau sprijinite de Eforia locală cu manuale specifice secolului XIX.  Acestea erau “învăţături pe foi, lipte pe cartoane, formând aşa numitele trupuri de table lancastriene (sistem de învățământ bazat pe ajutorul elevilor mai avansați, folosiți ca monitori, n.n.), alcătuite din câte 16 până la 30 de foi. Copiii, grupaţi în semicercuri, urmăreau după vargă lecţiile scrise pe table şi le repetau în cor până la completa lor memorare”. De-a lungul timpului, aceste şcoli au dat câteva personalităţi cu care măglaşii se mândresc: Antim Petrescu, episcop al Râmnicului, Gh.A. Petrescu, consilier la Curtea de Apel Bucureşti, prof. universitar Achim Popescu, egiptolog, Adrian Petrescu, medic, ofiţer de aviaţie, Nicolae Toader, maior în Marele Stat Major al Armatei, Aurel Moacă, căpitan, Constantin Gib, consilier al Fundaţiei “Regele Mihai I” ş.a.

 

Albumul despre Păuşeşti-Măglaşi dezvăluie o lume necunoscută, autentică, unde spiritul românesc trăieşte încă în tiparele originale ale identităţii şi tradiţiilor satelor ascunse printre munţi. Desigur, modernitatea a intrat şi aici, cu paşi mici, fără să facă zgomot. Aţi auzit vreodată de Păuşeşti Măglaşi? Dar de Coasta, Pietrari, Chiciora? Eu, da!

 

Păuşeşti-Măglaşi – comună în judeţul Vâlcea, având în componenţă satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Se află la 10 km de reşedinţa judeţului, municipiul Râmnicu Vâlcea. Atestată din 1453. Zonă colinară. Populaţia – 3992 locuitori (recensământul din 2011) – se ocupă cu pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor. Căminul cultural, înfiinţat în 1962, a fost renovat de curând şi înzestrat cu cele mai moderne dotări.

 

Maria Dobrescu

Număr de vizualizări :2http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/7X5nh9m2Jh8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

În luna februarie 2020, Centrul Replika împlinește cinci ani de act...

Posted: 12 Feb 2020 11:34 PM PST

Centrul de Teatru Educațional Replika anunță împlinirea a cinci de activitate.

”Centrul de Teatru Educațional Replika s-a deschis pe 13 februarie 2015, după câteva luni de muncă intensă pentru reconversia unui spațiu fost industrial într-un spațiu cultural.

 

În cei 5 ani de ativitate,  proiectele culturale au însumat:

– peste 800 de evenimente culturale, cu participarea a peste 35.000 de spectatori

– peste 25 de premiere realizate de Centrul Replika sau în parteneriat cu diferite entități culturale: ADO, Teatrul Mic, inCap, Arena, Vanner Collective, Art Revolution, Beznă Theatre, ANBPR, Art No More, Philmys etc.

– 5 ediții ale Platformei de Artă Educațională cu peste 60 de spectacole invitate din țară și din străinătate, peste 150 de artiști participanți, peste 60 de cărți și studii prezentate, peste 150 de filme de lung sau scurt metraj vizionate

– participări la peste 10 festivaluri naționale

– peste 30 de reprezentații în peste 15 orașe din țară

– 2 turnee internaționale cu spectacolul Limite, la Londra, Marea Britanie și cu spectacolul Maskar[între], la Alloue, Franța

– 2 premii importante: Premiul pentru incluziune socială și dialog intercultural, oferit de AFCN, în cadrul Galei Premiilor AFCN 2016; și în mai, 2018, în cadrul Galei Premiilor UNITER, am primit Premiul Consiliului Britanic (The British Council Award)

 

În cei 5 ani de activitate,  proiectele educaționale au însemnat:

– organizarea în 8 școli gimnaziale din București a intervenției culturale ”Joacă ce vezi”

– organizarea în peste 15 școli gimnaziale a unor ateliere de educație prin acțiune dramatică și scriere creativă

– proiectul ”Teatrul din carte” (dramatizarea unor romane contemporane, realizarea de ateliere și spectacole lectură) organizat în 10 Școli Gimnaziale din București

– peste 150 de reprezentații cu spectacolele Centrului în peste 30 de Instituții de Învățământ din București

– peste 30 de reprezentații cu spectacolele Centrului în peste 20 de biblioteci publice din București și din țară

 

Au fost  5 ani de generozitate și solidaritate a artistelor, artiștilor și publicurilor care au creat din Centrul Replika un spațiu contemporan viu, într-un context de instabilitate continuă a sectorului independent.

 

În anul 2020, Replika va continua derularea programelor culturale și educaționale: ateliere creative în 5 Școli Gimnaziale din București printre care și proiectele  ”Joacă ce vezi” și ”Teatrul din carte”, o serie de reprezentații cu spectacolele Centrului și proiecții de filme de scurt-metraj în 4 Licee din București, organizarea unui concurs de proiecte adresat trupelor de teatru formate din adolescenți , organizarea unor rezidențe de creație adresate unor artiști români și internaționali, un turneu național cu spectacolul Limite și participarea cu același spectacol în cadrul Edinburgh Festival Fringe. ” – Centrul de Teatru Educațional Replika

Vizualizări: 1

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor