https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii-padurea-craiului-1.jpg?w=150&h=89&crop=1 150w, Munții Pădurea Craiului sunt situați în partea de nord-vest a Munților Apuseni, din lanțul muntos al Carpaților Occidentali, constituindu-se într-o „peninsulă” care se desprinde din partea centrală al Apusenilor, fiind desfășurată între depresiunile Vad-Borod și cea a Beiușului. Cel mai înalt vârf din acest masiv, este Hodrâncușa, cu 1.027 m. Munții Pădurea Craiului, ocupă o suprafața de circa 1150 km² și se încadrează din punct de vedere administrativ, în partea central-estică a județului Bihor, ocupând cam 15,2 % din suprafață. În același timp, reprezintă și zona montană cea mai apropiată de orașul Oradea, care se găsește la circa 35 km de Vârciorog și la 60 km de Șuncuiuș. Trebuie menționat că mai bine de jumătate din suprafața acestor munți, este alcătuită din roci carstificabile, calcare și dolomite. Pe platoul carstic situat la nord de Cornet, în versantul stâng al văii Mnierei, se întâlnesc circa 100 de doline pe o suprafața de numai 1,5 kmp. În general relieful Munților Pădurea Craiului se caracterizează prin creste putin proeminente, care se destramă în largi platouri carstice. Creasta principală, cea care separă cursurile apelor Crișului Repede, de cele tributare Crișului Negru, este slab evidențiată. Este vorba de culmea marcată de înălțimile Câmpul Arsurilor, Pleșa Șerghiș, Dealul Vărului, Orbării, Dealul Glimeii, Dealul Mare, Culmea Roșiorului, Dealul Cărmăzanului, Chicera Buglei, Dealul Ouașului, Măgura Dosului, Lunca Acră, Hodrăngușa și Măgura Beiușele. Creasta este extrem de sinuoasă, având o directie de la NV, la SE. La nord și nord-est de creasta principală, se desprind câteva culmi teșite care se termină brusc, fie în bazinul Borodului, fie în tăietura formată de cursul superior al Crișului Repede. Dintre acestea sunt: creasta Dealul Șerbota – Dimbul Tinar – Gălășeni -Ciungul – Dealul Crucii – Coasta Jocarului, care este orientat NV-SE; creasta Dealul Cărmăzanului – Vârful Runcului — Dealul Dumbrăvii, care este orientată NE-SV, precum și culmea marcată de înălțimile dintre Dealul Rujetu – Dealul Culmei și Dealul Hapatag. La sud și vest de creastă principala, culmile secundare sunt mai evidente în extremitatea vestica a Pădurii Craiului, cum ar fi: culmea Măgura Corbești – Bulzu orientată către est-vest și culmea Bulzu – Dâmbul Pietroasa – Vârful Chicera orientată nord-sud, dar și în extremitatea estică a masivului, culmea Piciorul Porcului – Măgura Meziadului și culmea Dealul Văratecului — Dealul Căpătanosu, ambele orientate est-vest, împădurite având versanți înclinați. Munții Pădurea Craiului sunt străbătuți de o rețea hidrografică extrem de dezorganizată, care este o caracteristică a regiunilor carstice. Platourile suspendate, constituite numai din calcare și dolomite, sunt de cele mai multe ori lipsite de cursuri de apă, fapt care ridică problema aprovizionării cu apă în timpul drumețiilor. Clima Munților Pădurea Craiului, este caracteristică zonelor deluroase. În acești munți, nu se poate vorbi de etaje climatice, altitudinea relativ mică a masivului, care nu permite instalarea unui climat aspru, de tip subalpin. O mare suprafață a Munților Pădurea Craiului, în special zona central-vestică, dar și sud-estică, este acoperită de păduri. În Pădurea Craiului, sunt întinse păduri de foioase, în care apar pâlcuri rare de molizi, sunt întrerupte de poieni largi, instalate în special pe platourile carstice. O excepție o constituie platoul carstic de la Sclavul Pleș, care este acoperit de o pădure bătrâna și deasă de molizi și pini, una dintre cele mai spectaculoase păduri de conifere ale Apusenilor. Munții Pădurea Craiului prin formațiunile carstice ce le cuprind, cât și prin fauna și flora, reprezintă una din zonele deosebit de interesante din aceasta parte a țării. Frumusețea și sălbăticia peisajului din Defileul Crișului Repede, bogăția elementelor floristice termofile rare, precum și prezența Peșterii de la Vadu Crișului, au făcut ca aceasta zonă să fie constituită ca rezervație naturală.
https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii-padurea-craiului-1.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii-padurea... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii-padurea... 630w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />
https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii_padurea_craiului.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii_padurea... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/muntii_padurea... 600w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />
https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/5213dfc195f9cfac34000001.jpg?w=150 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/5213dfc195f9cf... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/5213dfc195f9cf... 570w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />
https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/lacul-lesu-1024x576.jpg?w=948 948w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/lacul-lesu-102... 150w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/lacul-lesu-102... 300w, https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2017/04/lacul-lesu-102... 768w" sizes="(max-width: 474px) 100vw, 474px" />
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius