altmarius

cultură şi spiritualitate

Mica preumblare prin istoria inceputului dictionarului romanesc

Mica preumblare prin istoria inceputului dictionarului romanesc

1.Despre istoria dictionarului in general

Dictionarul este o lucrarea lexicografica ce cuprinde cuvinte, sau succesiuni de cuvinte care formeaza notiuni sau exprima idei, apartinand aceleiasi limbi, aranjate intr-o anume succesiune , cel mai adesea alfabetica, care sunt explicate in aceeasi limba sau traduse in una sau mai multe limbi.

Definitia dictionarului este totusi greu de cuprins intr-o fraza, din cauza multitudinii tipurilor de dictionare care au aparut in ultima vreme.

Primele dictionare pastrate, sunt dictionare bilingve sumero-akkadiene si sunt consemnate pe tablite de lut, cu scriere cuneiforma, avand o vechime de circa 4300 de ani.

Cu cateva secole mai recente, vechi de circa 4000 de ani, s-au pastrat pana la noi 24 de placute de argila , denumite Urra=hubullu sau Harra=hubullu, inscriptionate cu scriere cuneiforma. Ele contin o diversitate de cuvinte traduse din sumeriana in akkadiana, constituind practic un glosar, cuvintele fiind ordonate dupa anumite reguli:plante, animale, mijloace de transport, profesii, masuri si greutati, etc.

Primul dictionar monolingv pastrat, este un dictionar chinez, numit “Erya”, care are o vechime de “doar” 2300 de ani. Se pare ca el a fost redactat de discipoli ai lui Confucius, fiind recunoscut si utilizat drept ghid de interpretare a textelor confucianiste.

Un dictionar explicativ a incercat si Filetas din Cos (340-285 i.Hr.), care a incercat sa explice termeni si expresii utilizate in Iliada si Odiseea si care nu mai erau inteligibile in limba vorbita in perioada vietii sale.

Un alt dictionar pastrat pana la noi, a incercat si eruditul Apollonius din Tyana. Viata acestuia este plina de mister, dar se stie ca a trait in secolul I d.Hr. Dictionarul a fost editat prima data in anul 1773 la Paris, sub denumirea :” Apollonii Dicţionar Iliadis graecum Sophistae et Odysseae” , de catre Jean-Baptiste d'Ansse de Villoison. Se pare ca acesta l-a editat dupa un manuscris obţinut de la Abatia Saint-Germain-des-Pres, înainte de moartea Contelui de Saint-Germain.

Urmatorul dictionar pastrat pana la noi este un dictionar al limbii sanscrite, o limba utilizata pe teritoriul Indiei. Acesta purta denumirea “Amara-Kosha “ (amara=nemuritor; kosha=comoara) si era un dictionar in versuri, continand peste 10000 de versuri, fiind scris de poetul sanscrit Amara Sinha, in secolul III d.Hr. Acesta era impartit in trei parti:prima avea cuvinte legate de cer si zei, a doua legate de pamant,oameni si animale, iar a treia avand cuvinte diverse.Se cunosc putine despre autor si alte lucrari ale sale, care, se pare, au fost distruse din considerente religioase de catre brahmani, lucrarile fiind de inspiratie budista.

Dupa jumatatea primului mileniu al erei nostre incep sa apara dictionare in toate marile culture ale omenirii. De mentionat in mod special este cultura araba, care a produs multe lucrari de acest fel, cea mai mare parte ramase in manuscris si multiplicate in manuscris, deoarece, la aparitia tiparului, performantele acestora erau de mult depasite pentru a fi reeditate.

2.Despre dictionarul romanesc

Primele dictionare romanesti din Muntenia si Moldova, au fost glosare bilingve slavo-romane, realizate in secolele XVI-XVII, ramase in manuscris.Trebuie mentionat ca, desi limba slava era limba in care se tipareau cartile de cult utilizate in bisericile din Romania, nu exista un dictionar tiparit pentru a usura intelegerea acestora. Sunt cunoscute cateva astfel de manuscrise, dintre care citez :

-un fragment de manuscris cu 66 de cuvinte, scris in Oltenia si pastrat la Biblioteca Publica din Belgrad

-un fragment de manuscris, datat secolul XVI-XVII, descoperit de Timotei Cipariu, care se pastreaza la Blaj

-un dictionar slavo-roman alcatuit de Pamvo Berinda (sau dupa dictionarul lui slavo-ucrainian), care se pastreaza la Moscova

-un dictionar slavo-roman pastrat in Biblioteca Imperiala Rusa

-un dictionar slavo-roman aflat in colectia D.C.Sturdza a Academiei Romane

-un “Lexicon slavo-romanesc si talcuirea numelor”, de 4575 de cuvinte, intocmit de pisarul Mardarie Cozianul in 1649, la Manastirea Cozia

-un dictionar din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, aflat in Biblioteca Academiei Romane , descris in ”Tipografiile, xilografiile, librariile si legătoriile de carti din Barlad” de I.Antonovici si Gr.Cretu, cu o privire asupra tipografiilor din Romania de là 1801 pana astăzi, în prefata(Bucureşti, Impr. Statului, 1909)

-un dictionar slavo-roman datat 1678 intocmit de Mihai Logofatul din Targoviste

-un fragment de dictionar slavo-roman intocmit in Bistrita pe la anul 1700

-un lexicon slavo-romanesc intocmit de ierodiaconul Misail in Bucuresti, in anul 1741.

-un dictionar manuscris slavo-roman numit ”Lexiconul pacurariului slavo-romanesc” datat 1778.

Catre mijlocul secolului al XVII-lea, la Caransebes ia fiinta o “scoala gramaticeasca” de stat, sub conducerea lui Mihai Halici, nobil de origine romana. Acesta versifica o Psaltire calvino-romana pentru nevoile scolii. Fiului sau, Mihai Halici jr. (1643-1612), i se atribuie “Dictionarium valachico-latinum”(Anonymus Caransebesiensis), primul dictionar bilingv cu romana ca limba de baza, scris cu litere latine, datat catre sfarsitul secolului al XVII-lea . Este in fapt un glosar manuscris romano-latin, redactat cu ortografie maghiară si conţine circa 5.500 de cuvinte. Importanta lui deriva si din consemnarea de numeroase cuvinte arhaice sau de uz regional folosite in zona Banatului in acea perioada. Dictionarul a fost tiparit in anul 2008 de Profesorul Gheorghe Chivu, professor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti.

Prima lucrare lexicografica tiparita la noi, a fost un mic dictionar rus-roman de circa 1500 de cuvinte, tiparit la Iasi, in anul 1798 ,de catre Mihail Strilbitchi. Acesta se numea: ”In scurta adunare numelor…intru folosul ce vor vrea a invata limba ruseasca si moldoveneasca”.

Mihail Strilbitchi a fost cel mai reprezentativ gravor de carte al secolului al XVII-lea. Acesta s-a stabilit la Iasi in anul 1850. Incepand din anul 1756 pana la moartea sa, in anul 1807, realizeaza peste 200 de gravuri cu scene biblice, foi de titlu, frontispicii, initiale, etc. Din anul 1778 pana in anul 1792 a avut tipografia si atelierul la Iasi. Apoi le va transfera la Dubasari, unde va functiona pana in anul 1796. Dupa aceea, pana la in anul 1800, va functiona la Movilau. In anul 1800 contribuie cu scule si litere la constituirea tipografiei Manastirii Neamt, unde va continua munca pana la sfarsitul zilelor sale.

Am insistat mai mult pe biografia acestuia pentru ca el mai scoate inca doua lucrari de pionierat in tipariturile de la noi.

Una este “Calendariu pe 112 ani scos din multe feliuri de carti” sau Vietile Sfintilor, tradus de V.Mazareanu si tiparit in anul 1785 la Iasi, de catre cei doi frati Strilbitchi, Mihail si Policarp.

Cealalta carticica este volumul de versuri care contine 22 poezii satiric-sociale (originale, traduceri si prelucrari), probabil ale spatarului (cneazului) Ion Cantacuzino, tiparit in anul 1796 la Dubasari si care poarta titlul:”Poezii noo”, semnat I.K. Acesta este primul poet roman ale carui versuri apar intr-un volum tiparit.

O alta lucrare lexicografica de inceput, spectaculoasa prin amploare, dar ramasa in manuscris, este: “Lexiconul romanesc-nemtesc” al lui Ioan Budai-Deleanu, proiectat initial sa cuprinda 10 volume. Din pacate, aceesi soarta a suferit-o si prima epopee in limba romana, poemul eroi-comic “Tiganiada”, ramasa si ea in manuscris, ca multe alte opere ale acestui ilustru reprezentant al Scolii Ardelene.

Cronologic, ii urmeaza “Dictionariu rumanesc, lateinesc, si unguresc: in doao tomuri dein orenduiala Excelentii sale Preosfintitului Ioan Bobb, Vladeicul Făgăraşului asediat şi cu venitu cassi clerului typarit. — Tom I : A-L. — In Clus cu tipariul Typografii Collegiumului Reformatilor prin Stephan Torok”, tiparit in anul 1822 si idem Tom II: M-Z, tiparit in anul 1823. Dictionarul cuprinde in doua volume, circa 11 mii de cuvinte romanesti la care se indică echivalentul latin si maghiar. Cuvintele sunt grupate in doua sectiuni: prima cuprinde cuvintele de origine latina si romanica, iar cealalta parte, aflata la sfarsitul volumului 2 cuprinde cuvintele de alte origini. Aceasta este prima lucrare lexicografica de mare amploare tiparita la noi.

Tot in 1822 apare si “Wörterbüchlein, deutsch und wallachisches”, realizat de Clemens Andreas , tiparit la Brasov (Hermannstadt) in tipografia lui Martin Hochmeister.

Acesta era un mic dictionar german-roman, in care cuvintele romanesti erau scrise atat cu litere latine cat si cu litere chirilice.

Imedit dupa aceasta, urmeaza “Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemtescu, quare de mai multi autori, in cursul`a trideci, si mai multoru ani s`au lucratu”, supranumit ”Lexiconul de la Buda”, tiparit in tipografia romaneasca de la Buda, in anul 1825. Acesta este o opera colectiva si este considerat o capodopera a Scolii Ardelene. Contine circa 10000 de articole titlu si indica etimologia cuvintelor, fiind, practic, primul dictionar etimologic romanesc tiparit.

In 1836 apare “Walachisch-deutsch und deutsch-walachisches wörterbuch”, in Brasov (Hermannstadt), in tipografia lui W.H. Thierry, dictionar realizat tot de Andreas Clemens. Si in acest mic dictionar, cuvintele romanesti sunt scrise atat cu litere latine, cat si cu litere chirilice.

Tot in 1836 apare si “Walachische Sprachlehre für Deutsche, nebst einem kleinen walachisch-deutsch und deutsch-walachischen Wörterbuche”(gramatica munteana impreuna cu un mic dictionar valah-german, german-valah), al aceluiasi Andreas Clemens, tiparit tot la Brasov, in tipografia lui W.H.Thierry.

Merita mentionat ardeleanul George Barit (Georgie Baritiu, Georg Baritz), autorul unor lucrari lexicografice foarte importante si folositoare romanilor ardeleni:

a)” Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicţionariu român-german”, tiparit in tipografia lui Romer si Kramer din Brasov, in anii 1853 (volumul I: A-K) si 1854 (volumul II: L-Z), in colaborare cu Gabriel Munteanu (cuprinde specificatia:” intocmit si in partea lui romana inabusitu ku cateva mii de cuvinte”!)

b) “Vocabular romano- german compus si intocmit cu privire la trebuintele vietei practice de G.A.Polizu doctor de medicina inavutit si corec de G.Barit dat in tipar si provazut de I.G.Ioan negutator si membru al camerei comerciale si industriale” tiparit la Brasov, in tipografia lui Romer si Kramer, in anul 1857.

c)“Dicţionariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar”, tiparit in tipografia lui Romer si Kramer din Brasov, in anul 1869.

Merita mentionat si “Dictionar Roman-German si German-Roman” tiparit la Sibiu, la Institutul Tipografic, in anul 1886 , realizat de Barcianu Popovici. Dictionarul are 704 pagini , format 16x12 cm. La reeditarea sa din 1888, acesta cuprindea 1128 de pagini., acelasi format.

Alexi Teochar publica si el “Dictionar portativu” roman-german si german-roman, la Brasov (in tipografia lui Ioan I. Ciurcu) si la Bucuresti (in tipografia Thiels & Weiss).

Mai poate fi amintit si “Dictionar Roman-Maghiar” realizat de Ghetie Ion , tiparitin 1896 la Budapesta, in format 19x12 cm, avand 502 pagini.

Pentru “regat”, trebuie amintit “Diktionaru elino-romanesku tradusu dupe al lui Scarlatu D Bizantie de G. Ioanidu”, tiparit in doua volume la Bucuresti, in Tipografia Statului, in anul 1864.Aceasta este o lucrare lexicografica de mari dimensiuni, fiind primul dictionar greco-roman (vol.I 1472 pagini format 25x18 cm si vol. II 1108 pagini acelasi format)

Se poate aminti si “Dictionaru de nume proprii” alcatuit de Ioanidu George si tiparit la Tipografia Statului din Bucuresti, in anul 1867 (406 pagini 25x17 cm).

Tot in 1867 George Ioanid publica “Dictionaru de nume proprii istorice, mitologice si geografice: ce se intimpla in autorii Eleni ca Suplimentu la Dictionarul eleno-romanescu”, aceasta fiind o traducere dupa Bizantie D.Scarlatu (408 pagini 24x17 cm)

In 1851 apare la Iasi “Dictionirasu romanescu de cuvinte tehnite si altele greu de intelesu” intocmit de Stamati Pah.T., tiparit in Tipografia Buciumul Roman (310 pagini format 16x12 cm)

Apare “Glossariulu Limbei Daco-Romane de Spatar Georgie Seulescul Editiunatu de Th. Codresco & Dimitrie Gusti Jassi Tipografia Buciumului Romanu 1857”, o carticica de 72 de pagini , format 24x16 cm.

In 1870 apare la Bucuresti “Dictionaru latinu-romanu” intocmit de Preda N.Demetriu si tiparit la Tipografia Ioanid G.&Spirescu A. ( 498 pagini format 22x15

cm).

Tot in 1870 apare “Dictionnaire d’etymologie daco-romane Elements latins compare avec les auters langues romanes par A.de Chihac” , primul volum. In 1879 va aparea volumul al doilea. Acesta are doar o importanta formala, el fiind o replica data exagerarilor latiniste ale vremii, exegerari care au culminat cu esecul dictionarului intocmit de Laurianu si Massimu.

In 1872 apare la Bucuresti “Dictionaru topograficu si statisticu alu Romaniei”, intocmit de Frundescu Dimitrie tiparit la Tipografia Statului (536 pagini format 24x17 cm)

In 1887 apare la Editura Librariei Socecu & Comp din Bucuresti, “Dictionar Germano-Roman” intocmit de Lazar Seineanu (502 pagini format 18x12 cm). In 1889 apare si “Dictionar Roman-German” , in Tipografia Steinberg din Bucuresti, in format 18x12 cm , avand 432 de pagini.

Catre sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa 1890, incep sa apara dictionare geografice, statistice, economice si istorice ale catorva judete din tara (Buzau, Ilfov, Romanati, Covurlui, Muscel, Teleorman, etc)

Intre 1898 si 1902 apare “Marele Dictionar Geografic al Romaniei”, alcatuit si prelucrat dupa dictionarele pe judete, sub coordonarea lui Constantin I. Bratianu, George I. Lahovary si Grigore Tocilescu.

Despre dictionarul roman-francez am dezbatut cu alta ocazie.

Romanii au ajuns sa-si vada visul cu ochii: primul pas catre unitatea nationala s-a realizat la 24 ianuarie 1859. Dar unitate politica fara unitate culturala nu se putea. Pentru realizarea unitatii culturale, era necesara o institutie academica de nivel national.

La 23 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este obligat sa abdice si se instituie o “locotenenta domneasca” compusa din trei personae. La 10 mai 1866, data intrarii in Bucuresti, Carol I este proclamat domnitor al Romaniei.

La 1 aprilie 1866 se aproba, prin locotenenta domneasca, infiintarea Societatii literare Romane, care isi va schimba denumirea, la 13 august 1867 in Societatea Academica Romana. Aceasta se va transforma, pe 30 martie 1879, intr-o institutie a statului sub denumirea de Academia Romana. Domnitorul Carol I a fost ales membru de onoare al Societatii Academice Romane, incepand cu 1867.

O masura necesara si urgenta care trebuia luata de Societatea Academica Romana, era sa dea unui colectiv sarcina elaborarii unui dictionar explicativ al limbii romane, ca prim pas catre unitatea limbii si scrierii. Au fost desemnati in acest scop Ion C. Massimu si August Treboniu Laurian.

Primul volum din “Dictionariulu Limbei Romane dupo insarcinarea data de Societatea Academica Romana elaborate ca proiectu de A.T.Laurianu si J.C.Massimu” a fost editat in Bucuresti, la “Noua Typographia a Laboratoriloru Romani”, in anul 1871. Ea cuprindea 1242 de pagini, format 25x18 cm(de la A la H).

Al doilea volum (de la I la Z), de acelasi format si acelasi numar de pagini are mentionat pe pagina de titlu:”Collaboratori Josefu Hodosiu si G.Baritiu” si a aparut la aceiasi tipografie in anul 1876.

Al treilea volum,” Glossariu care cuprinde vorbele straine prin originea sau forma lor, cum si cele de origine induioasa” apare in anul 1877, la aceeasi tipografie.

Impreuna, ele cuprind circa 70000 de cuvinte titlu, din care circa 43000 sunt cuprinse in primele doua volume.

Dictionarul a suportat o critica aspra, principala obiectiune fiind aceea ca autorii au introdus fortat circa 20000 de cuvinte preluate direct din limba latina. Tentatia autorilor de latinizare, a dus la un esec rasunator al primului dictionar explicativ al limbii romane.

Desavarsirea statului independent nu se putea face fara castigarea independentei de stat a Romaniei. Romania se numea “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei” iar conducatorul se numea “domnitor”.

Primul pas fusese facut prin omiterea din Constitutia tarii, adoptata la 29 iunie 1866, a prevederilor referitoare la obligatiile fata de Poarta Otomana. La cererea Rusiei, Romania intra in razboiul ruso-turc impotriva Turciei, in anul 1877 si termina victorioasa razboiul. Pe 9 septembrie 1878, Carol I primeste titlul de Alteta Regala. Pe 15 martie 1881 este aprobata modificarea Constitutiei Romaniei. Prin aceasta modificare, Romania este numita “regat” , iar seful statului se numeste “rege”. Pe 15 mai 1881 este incoronat Carol I primul rege al Romaniei.

Romania facea pasi mari spre modernizare economica, sociala si politica. Carol I nu putea concepe ca romanii sa nu aiba propriul dictionar etimologic. Din 1879, Carol I era Presedintele de Onoare al Academiei Romane. In sedinta din 4 aprilie 1884, la solicitarea si cu cheltuiala lui Carol I, Bogdan Petriceicu Hasdeu , singurul specialist in lingvistica dintre membrii Academiei, se angajeaza sa intocmeasca dictionarul etimologic al limbii romane. Academia da un termen de sase ani pentru elaborarea acestuia, iar Regele Carol I va subventiona cu 6000 lei aur anual, timp de sase ani, aceasta adevarata capodopera.

Inceputurile acestui dictonar se datoreaza deopotriva celor doua personalitati, chiar daca una a pus doar banii, daruiti cu toata dragostea, iar celalat munca, geniul si competenta. Frumoasa si interesanta aventura a realizarii acestei capodopere merita singura o lucrare de dezvaluire.

In 1886 apare primul volum, care cuprinde 1116 pagini format 29x20 cm.Cartea este tiparita in Bucuresti, la Stabilimentul Grafic Socecu & Teclu, intr-o realizare grafica exceptionala, pe hartie groasa, lucioasa. Denumirea acestuia este: ” Etymologicum Magnum Romaniae-Dictionarul Limbei Istorice si Poporane a Romanilor lucrat dupa dorinta si cu cheltuiela M.S.Regelui Carol I sub auspiciile Academiei Romane de B.Perticeicu Hasdeu…Tomul I A-Azuga”. Exista o neconcordanta intre coperta tomului I si pagina de titlu a acestuia: pe coperta scrie ”Tomul I A-Amurtesc”. In instiintarea de la inceputul tomului se precizeaza: ”Fie-care tom se va publica in 4 fasciore….Abonatilor li se vor expedia fasciorele indata dupa tiparire”. Aceasta arata interesul mare starnit de aceasta lucrare.

In 1887 apare “Tomul II Amusi-Au “dupa cum scrie pe coperta, fara a specifica in pagina de titlu aceast lucru sau anul aparitiei. Tomul II contine 1118 pagini, acelasi format.

In septembrie 1888 moare fiica sa, Iulia, iar Hasdeu, sfasiat de durere, va intarzia lucrarea, iar pana la urma, va fi inlocuit din aceasta nobila misiune.

In 1893 apare, fara a fi mentionat anul, Tomul III B-Barbat, dupa cum este mentionat in coperta cartii, fara a fi mentionat si pe pagina de titlu.

In 1998 apare Tomul IV, de fapt introducerea la Tomul IV. Merita mentionata “Pre-cuvantarea” la acest tom: ”Este o datoria a mea de inima si de minte de a rosti aici o adanca, o nemarginita, o adeverata recunoscinta Maiestatii Sale Regelui, care singur m`a si mi-a inlesnit`o, astfel ca Intemeiatorul Regatului Romanilor I se inchina studiul meu despre Intemeiatorii Statului Terei-Romanesci” Titlul lucrarii este “Negru-Voda Un secol si jumatate din inceputurile Statului Terei-Romanesci (1230-1380) ca Introducere la Tomul IV din “Etymologicum Magnum Romaniae” de B.P.Hasdeu Bucuresci 1898”

Despre continuarea acestui dictionar nu mai vorbesc in materialul prezent.

Sfarsitul de secol XIX prinde inceputul de cariera al unui dictionar care mai este in atentie si in ziua de astazi. El a fost corectat, completat si retiparit si dupa 100 de ani!

Acest dictionar, realizat in afara cadrului Academiei Romane, a fost intocmit de lingvistul roman de origine evreeasca, Lazar Seineanu . Acesta s-a nascut la Ploiesti, in 1859. Tragismul vietii lui a fost principalul obstacol in realizarea mai multor lucrari de anvergura. A fost evreu si a platit pentru asta. In anul 1901, publica la Editura Storck Emil din Bucuresti o carte numita “O cariera filologica (1885-1990). Istoricul unei impamanteniri-Memoriu autobiographic” (96 pagini format 21x15 cm), in care scrie odiseea incercarii de impamantenire si alungarii lui din Romania.

Datorita competentelor sale, Hasdeu l-a ales asistentul sau la catedra. Datorita increderii pe care i-o acorda ca om, Seineanu era principalul “spion” al lui Hasdeu in culegerea informatiilor despre fiica si sotia sa, aflate la Paris, asa cum aflam din jurnalul Iuliei Hasdeu.

Opera de capatai a savantului Lazar Seineanu a fost: ”Dictionarul Universal al Limbei Romane”, lucrare filologica de o importanta extraordinara pentru limba romana si pentru educatia poporului Roman. Pana la inceputul celui de-al doile razboi mondial se publicasera 9 reeditari cu lucrarea revazuta si adaugita. Practic, de la inceputul secolului XX pana la mijlocul lui, toate generatiile de elvi si studenti au rasfoit acest dictionar, in efortul lor pentru luminarea mintii.

Inceputul a fost publicarea primei editii a dictionarului, in 1896, tiparit la “Institutul de edit. Ralian si Ing.Samitca” din Craiova. Dictionarul avea 880 de pagini format 20x14 cm si continea circa 32000 de cuvinte, ordonate alfabetic. In prefata acestuia, Lazar Seineanu scria: ”Am cautat a descarca padurea vocabularului romanesc de acei arbori paraziti cari impiedicau vederea-i de acel aglomerat de vorbe cari n-au figurat niciodata intr-un text scris si cari au servit mai adesea a spori volumul dictionarelor successive….Cei doi mesteri ai limbei nostre poetice, Alexandri si Eminescu, apartin ambii Moldovei si poeziile lor sunt pline de forme si vorbe provinciale. Poezia, ca o mama duioasa, primeste in sanul ei cu drag pe toti fii rasleti ai neamului si daruieste prin aceasta adoptiune un titlu de nobleta unor termini, cari, fara o asemenea fericita imprejurare, ar ramane uitati in sfera modesta a existentei lor".

Datorita unor inexactitati cuprinsen lucrare , dar mai ales pentru ca Lazar Seineanu era evreu, reactia a fost imediata prin aparitia la Iasi, in 1898, a lucrarii lui V.Saghinescu “Scrutare Dictionarului Universal al Limbei Romane de Lazar Seineanu…”. Lucrarea nu cuprinde numai o critica asupra textului dictionarului. Ea cuprinde o critica acida la adresa autorului acestuia.

Invatamantul romanesc avea nevoie de aceasta lucrare, asa ca, desi Lazar Seineanu isi gasise refugiul departe de tara, la Paris, accepta sa lucreze asupra dictionarului, iar in 1908 vede lumina tiparului editia a II-a, “Cu totul prelucrata si adaugita”, tot in Craiova, la Editura “Samitca”.

In 1914 apare editia a III-a , “Revazuta si adaugita” tot in Craiova, la Editura “Samitca”. Editia este tiparita sub supravegherea lui Constantin Saineanu, fratele lui Lazar Seineanu.

In 1922 apare editia a IV-a, “Revazuta si adaugita” aparuta la aceeasi editura, sub aceeasi supraveghere.

In 1922 apare a V-a editie, “inavutita” si ea, dupa cum apare in cuvantul introductiv.

In 1929 apare a VI-a editie, la editura Scrisul Romanesc fost Samitca, din Craiova In cuvantul introductiv se spune:”Aceasta noua editiune coincide cu a LXX-a aniversare a lui Lazar Seineanu…..Raspandit in zeci de mii de exemplare in toate tarile locuite de romani, Dictionarul Universal a contribuit la formarea intelectuala a generatiunii de tineri si a dat multor autodidacti posibilitatea de a se cultiva mai departe. Aceasta carte a binemeritat de cultura nationala. Noua tiparire a fost obiectul unei deosebite solicitudini. Autorul insusi a revizuit lucrarea de la un capat la altul inlaturand erorile ce se stracurase in editiile precedente, umpland unele lacune si sporind in mod simtitor materialul lexical, inavutindu-l cu noue citate din autori contimpurani …”Aceasta a fost ultima editie revazuta si adaugita de Lazar Seineanu. Toate editiile ulterioare s-au raportat la acesta, purtand inscriptia “Revazut si adaugit la Editia VI-a”.

Ulterior au mai aparut inca trei editii, deci 9 editii in total.

Periplul nostru in lumea cunosterii perioadei de inceput a dictionarului romanesc, nu poate epuiza subiectul, dar ne poate potoli oleaca setea de cunostere.

Vizualizări: 2144

Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:06pm



Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:12pm



Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:15pm


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:20pm





Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:25pm



Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:28pm


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:30pm


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:34pm





Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:37pm


Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Martie 22, 2010 la 5:44pm





Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

197 state 

(ultimul: Anguilla)

Numar de steaguri: 260

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 45

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor