Liturghierul roman - 24 februarie 2010

[altmariustotal ortodox]

Miercuri din săptămâna I din Post

Ant. la intrare (Cf. Ps 24,6.3.22) Aminteşte-ţi, Doamne, de îndurările tale şi de faptele milostivirii tale, căci ele sunt veşnice. Să nu biruie vreodată duşmanii asupra noastră; eliberează-ne, Dumnezeule al lui Israel, din toate strâmtorările noastre! RUGĂCIUNEA ZILEI Te rugăm, Doamne, priveşte cu bunăvoinţă la evlavia credincioşilor tăi şi ajută-i ca, mortificându-şi trupul prin pocăinţă, să se întărească sufleteşte prin roadele faptelor bune. Prin Domnul nostru Isus Cristos. LECTURA I Ninivitenii au părăsit calea lor cea rea. Citire din cartea profetului Iona (3,1-10) Domnul i-a vorbit lui Iona astfel: „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare şi vesteşte acolo ce-ţi voi spune eu”. Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, după porunca Domnului. Ninive însă era un oraş foarte mare: îţi trebuiau trei zile ca să-l străbaţi. Iona a intrat în oraş, înaintând cale de o zi şi strigând: „Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi distrus!” Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi toţi, de la cel mai mare până la cel mai mic, au îmbrăcat haine de doliu. Ajungând vestea la împăratul din Ninive, acesta s-a ridicat de pe tron, a aruncat de pe el veşmântul împărătesc, s-a îmbrăcat cu o haină de doliu şi s-a aşezat pe cenuşă. Apoi a poruncit să se facă cunoscută în Ninive această hotărâre a împăratului şi a mai-marilor săi: „Oamenii, animalele de povară, boii şi oile, să nu guste nimic, să nu mănânce şi să nu bea. Să se îmbrace în haine de doliu, să strige cu toată puterea către Dumnezeu, şi să se întoarcă fiecare din calea sa cea rea şi de la fărădelegile de care îi sunt întinate mâinile. Cine ştie? Poate că Dumnezeu îşi va schimba sentinţa şi îşi va potoli ardoarea mâniei! Şi atunci nu vom mai pieri. Văzând deci faptele lor de pocăinţă, că au părăsit calea lor cea rea, Dumnezeu a renunţat la pedeapsa cu care îi ameninţase. Cuvântul Domnului PSALMUL RESPONSORIAL Ps 50,3-4.12-13.18-19 (R.: 19b) R.: Inima căită şi smerită Dumnezeu n-o dispreţuieşte. Ai milă de mine, Dumnezeule, după marea ta bunătate, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea. Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea şi curăţă-mă de păcatul meu. R. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi un duh drept înnoieşte înăuntrul meu. Nu mă alunga din faţa ta şi Duhul tău sfânt nu-l lua de la mine. R. Dacă ai fi voit jertfe, ţi-aş fi adus, dar arderile de tot nu-ţi sunt plăcute. Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul smerit, inima căită şi smerită, Dumnezeule, n-o dispreţui. R. VERSETUL LA EVANGHELIE (Il 2,12-13) Acum, spune Domnul, întoarceţi-vă la mine din toată inima, căci eu sunt milostiv şi îndurător. EVANGHELIA Acestei generaţii nu i se va da alt semn, decât cel al profetului Iona. Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (11,29-32) În timpul acela, văzând că mulţimile se strângeau în jurul lui, Isus a început să spună: „Generaţia aceasta este o generaţie perfidă; ea cere un semn, dar nu i se va da alt semn, decât cel al profetului Iona. Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, tot aşa şi Fiul Omului va fi un semn pentru această generaţie. Regina de la miazăzi se va ridica în ziua judecăţii alături de oamenii acestei generaţii şi-i va osândi, căci ea, de la marginile pământului a venit ca să asculte înţelepciunea lui Solomon; şi iată, aici este unul mai mare decât Solomon. Ninivitenii se vor ridica în ziua judecăţii alături de această generaţie şi o vor osândi, pentru că ei s-au întors la propovăduirea lui Iona; şi iată, aici este unul mai mare decât Iona. Cuvântul Domnului RUGĂCIUNEA CREDINCIOŞILOR Dumnezeu nu îi lipseşte de harul său pe cei care-l caută cu inimă sinceră; el ascultă rugăciunea Bisericii sale. Încrezători în cuvântul său, să-l rugăm cu o inimă sinceră: R.: Arată-ne, Doamne, faţa ta! – Pentru ca Biserica, învăţătoarea adevărului, să însoţească, prin lumina învăţăturii sale, drumul omului spre Dumnezeu, să ne rugăm: R. – Pentru ca oamenii, depăşind ispitele ateismului şi indiferenţei religioase, să-i ceară cu umilinţă lui Dumnezeu să le poată rezolva în credinţă marile întrebări ale vieţii, să ne rugăm: R. – Pentru ca acei creştini care suferă din cauza îngrădirilor libertăţii religioase să găsească în angajarea Bisericii pentru drepturile omului, ajutor în perseverenţa lor, să ne rugăm: R. – Pentru ca toate comunităţile bisericeşti să-şi exprime, prin iniţiative pastorale potrivite, grija pentru cei care au abandonat practicarea religiei sau trăiesc în situaţii anormale, să ne rugăm: R. – Pentru ca această sfântă Liturghie, care depăşeşte infinit măreţia lui Ioan şi a lui Solomon, să ne zguduie din toropeala noastră, făcându-ne să simţim urgenţa convertirii şi reconcilierii, să ne rugăm: R. – Pentru ca necredincioşii să poată găsi în Biserica lui Cristos răspunsurile la problemele fundamentale ale vieţii, să ne rugăm: R. Dumnezeule, care conduci spre convertire pe cei care ascultă de cuvântul tău, dăruieşte ne harul ca, părăsind toată lucrarea nelegiuirii, să păzim cu bucurie poruncile tale, pentru a merita darul mântuirii. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin. ASUPRA DARURILOR Îţi oferim, Doamne, darurile pe care tu însuţi ni le-ai dat, ca să le închinăm numelui tău; te rugăm ca, transformându-le pentru noi în sacrament, să ne dai harul de a dobândi, prin ele, tămăduire veşnică. Prin Cristos, Domnul nostru. Ant. la Împărtăşanie (Cf. Ps 5,12) Să se bucure toţi cei care se încred în tine, Doamne, şi în veci să tresalte şi vei locui între ei. DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE Dumnezeule, care nu încetezi să ne hrăneşti cu tainele sfinte, dă-ne, te rugăm, harul ca, întăriţi de acest dar al tău, să ajungem la viaţa fără de sfârşit. Prin Cristos, Domnul nostru