altmarius

cultură şi spiritualitate

Istoricul Teatrului National din Bucuresti

1836 – 1852 - Începuturile

1834 – Ia fiinţă Societatea Filarmonică la iniţiativa lui Ion Heliade Rădulescu şi Ion Câmpineanu; 
1836 – Societatea Filarmonică cumpără Hanul Câmpinencii pentru a construi clădirea Teatrului Naţional; 
1840 – Domnitorul Alexandru Ghica aprobă proiectul;
1845 – Este ales planul arhitectului vienez Heft; clădirea, construită în stil baroc, va exista până în anul 1944, când va fi bombardată
          de către nazişti.

1852 – 1864 – Teatrul cel Mare

Vechiul Teatru Naţional (1852-1944)
Vechiul Teatru Naţional (1852-1944)

1852 (31 decembrie) – Se deschide Teatrul cel Mare din Bucureşti, primul director fiind Costache Caragiale. Sala de spectacole, cu o capacitate redusă, construită iniţial pentru protipendadă, a fost mărită pentru a cuprinde şi alte categorii de spectatori.
          Prima reprezentaţie are loc la 31 decembrie 1852 cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”.

Sala vechiului Teatru Naţional
Sala vechiului Teatru Naţional

1853 – Actorul Matei Millo joacă pentru prima oară în Bucureşti piesa „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri; acest spectacol 
          reprezintă debutul dramaturgului în repertoriul teatral bucureştean.

Afiş din 1857, „Un director de teatru”
Afiş din 1857, „Un director de teatru”

1861 – Premiera naţională a piesei „Hamlet” de William Shakespeare.

1864 – 1877 – Oficializarea Teatrului Naţional

1864 – Teatrul cel Mare devine instituţie publică de cultură când, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail 
          Kogălniceanu, „s-a hotărât să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională”.

1867- Premiera piesei „Răzvan şi Vidra” de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1875 – Alexandru Odobescu, director al teatrului, pune pe frontispiciu numele instituţiei: Teatru Naţional.

1877 – Din iniţiativa lui Ion Ghica, director al teatrului, Parlamentul promulgă Legea teatrelor, inspirată de regulamentul Comediei 
          Franceze, regulament redactat de Napoleon.

În timpul Războiului de Independenţă, teatrul organizează reprezentaţii în folosul soldaţilor răniţi şi pentru întreţinerea spitalelor. În timpul reprezentaţiilor, publicul era ţinut la curent cu evenimentele de pe front.

 

1879 – 1918 – Afirmarea dramaturgiei româneşti

I.L.Caragiale şi Alexandru Davila (1910)
I.L.Caragiale şi Alexandru Davila (1910)

1879 – Premiera piesei „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.
1880 – Încep să fie puse în scenă piesele de rezistenţă din dramaturgia lui Vasile Alecsandri: Despot VodăFântâna Blanduziei
           Ovidiu.
1884 – Are loc premiera piesei O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale cu Constantin Nottara (Tipătescu) şi Aristiţa Romanescu 
          (Zoe).
        - Are loc spectacolul Fântâna Blanduziei cu Constantin Nottara în rolul lui   Horaţiu şi Aristiţa Romanescu în rolul Getei.
1902 – Are loc premiera piesei Vlaicu Vodă de Alexandru Davila cu Constantin Nottara în rolul titular şi Agatha Bârsescu, societară la 
          Burg Theater din Viena, în rolul doamnei Clara.
1909 -1910 – Premiera trilogiei lui Barbu Ştefănescu Delavrancea: Apus de soareViforulLuceafărul cu Constantin Nottara, Petre 
          Liciu, Ion Petrescu şi Constanţa Demetriade. 
1912 – Premiera piesei Hamlet de William Shakespeare cu Aristide Demetriade în rolul titular; 
          spectacolul se reprezintă până în 1929.
1916 – Premiera piesei Patima Roşie de Mihail Sorbu cu Elvira Popescu, Ion Brezeanu 
1916 – 1918 – În timpul primului război mondial Trupa Teatrului Naţional se refugiază la Iaşi.

1919 – 1944 – Perioada interbelică şi cel de-al doilea război mondial

1919 - Primul turneu oficial al Teatrului Naţional Bucureşti în Transilvania şi Banat cu dramele Apus de soare de Barbu Ştefănescu 
          Delavrancea şi Răzvan şi Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1922 – Premiera piesei Suflete tari de Camil Petrescu; în distribuţie: Maria Filotti şi George Ciprian;
        - Victor Ion Popa debutează la Teatrul Naţional cu drama Ciuta.
1927 – George Calboreanu, Ion Sârbul, Ion Brezeanu şi Sonia Cluceru interpretează în premieră piesa Omul cu mârţoaga de George 
          Ciprian.
1929 – Are loc reprezentaţia dramei Meşterul Manole de Lucian Blaga în regia lui Soare Z. Soare.
1931 – Teatrologul Ion Marin Sadoveanu începe ciclul de conferinţe experimentale însoţite de fragmente dramatice.  
1932 – Premiera comediei Titanic Vals de Tudor Muşatescu, cu George Calboreanu, Ion Finteşteanu, Sonia Cluceru şi alţii.
1934 – Doi mari actori, Ion Manolescu şi George Ciprian interpretează alternativ, rolul lui Richard al III-lea din tragedia 
          shakespeareană; 
         -  Debutează pe scena Naţionalului G.M. Zamfirescu cu piesa Idolul şi Ion Anapoda.
1939 – Camil Petrescu, director al Teatrului Naţional, inaugurează o şcoală de regie experimentală.
1940 – La Studioul Teatrului Naţional se joacă piesa Capul de răţoi de George Ciprian 
1941 – 1944 – Directoratul lui Liviu Rebreanu; au loc mai multe evenimente teatrale dintre care: Îngerul a vestit pe Maria de Paul 
                    Claudel cu tânărul actor Emil Botta, Din jale se întrupează Electra de Eugene O’Neill în care George Vraca joacă 3 roluri
                    la 3 vârste diferite; Valeriu Valentineanu, George Vraca şi George Calboreanu au jucat succesiv rolul titular din Hamlet 
                    de William Shakespeare, eveniment numit în epocă „Bătălia celor trei Hamleţi”;

George Vraca, trei ipostaze în „Din jale se întrupează Electra” (1943?)
George Vraca, trei ipostaze în „Din jale se întrupează Electra” (1943?)

1942 - Ia fiinţă Muzeul Teatrului Naţional prin strădania lui George Franga.

Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional, inaugurează Muzeul teatrului, 10 septembrie 1942
Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional, inaugurează Muzeul teatrului, 10 septembrie 1942

24 august 1944 – Clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei este distrusă în timpul bombardamentului de la sfârşitul celui de-al 
                         doilea război mondial.

1944 – 1948 – Tranziţia spre „o lume nouă”

1944 -1948 - Asaltul ideologiei comuniste de tip bolşevic: se impun în teatru autori şi titluri care slujesc direcţia ideologică a 
                   partidului: Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, Pentru fericirea poporului şi Iarbă rea de Aurel Baranga, Ziua cea mare
                   de Maria Banuş. Totuşi,Teatrul Naţional din Bucureşti nu abdică de la menirea sa şi cultivă mai departe marele 
                   repertoriu: Despot Vodă de Vasile Alecsandri în 1945 (scoasă din repertoriu pentru tiradele sale patriotice), Mitică 
                         Popescu
 de Camil Petrescu în 1945; premiera absolută a comediei Ultima oră de Mihail Sebastian cu Ion Finteşteanu, 
                   Niky Atanasiu, Marcela Demetriad în 1946; Macbeth de William Shakespeare, regia lui Ion Sava în 1946 cu Marietta 
                   Anca şi Emil Botta în distribuţie, Romeo şi Julieta de William Shakespeare în 1948;  
                   Teatrul continuă să funcţioneze în sălile: Comedia (Majestic), Studio din Piaţa Amzei , sălile de festivităţi ale liceelor 
                   Sfântul Sava şi Matei Basarab, Cercul Militar; după o vreme, rămâne doar cu sălile Comedia şi Studio.

 

 

1948 – 1973

1948 -1951 - Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu: 1948 – O scrisoare pierdută, 1949 - O noapte 
                          furtunoasă
, 1951 - D`ale carnavalului cu Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteşteanu, Radu Beligan, Elvira
                    Godeanu, Silvia Dumitrescu Timică, Ion Talianu şi alţii.

„O scrisoare pierdută”, 1948
„O scrisoare pierdută”, 1948

1952 – Se sărbătoreşte centenarul Teatrului Naţional şi primeşte numele lui Ion Luca Caragiale.

1953 – Premiera piesei Revizorul de Gogol, cu Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu în regia lui 
          Sică Alexandrescu; 
          spectacol foarte apreciat în turneul moscovit din 1956.

Scena finală din „Revizorul” de Gogol Cu: Eugenia Popovici, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Silvia Fulda şi Ion Manu (1958)
Scena finală din „Revizorul” de Gogol Cu: Eugenia Popovici, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Silvia Fulda şi Ion Manu (1958)

1956 – Turneul parizian cu O scrisore pierdută de I.L.Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu;
        - Premiera postbelică a dramei Apus de soare de B.Ştefănescu Delavrancea cu George Calboreanu în rolul principal.

„Apus de soare”, 1956, cu George Calboreanu, Elvira Godeanu şi Eugenia Popovici
„Apus de soare”, 1956, cu George Calboreanu, Elvira Godeanu şi Eugenia Popovici

1957 – Turneu cu Bădăranii de Carlo Goldoni în regia lui Sică Alexandrescu la Veneţia; din distribuţie au făcut parte: Grigore Vasiliu 
           Birlic, Alexandru Giugaru, Radu Beligan, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu Timică, Tantzi Cocea.

Alexandru Giugaru în „Bădăranii”
Alexandru Giugaru în „Bădăranii”

1962 – Se sărbătoreşte semicentenarul morţii lui I.L. Caragiale; se reiau comediile în regia lui Sică Alexandrescu cu distribuţiile 
          amintite (rolul lui Zoe este interpretat de Carmen Stănescu) şi are loc o nouă premieră a comediei Conu Leonida faţă cu 
          reacţiunea
 interpretată în travesti de Grigore Vasiliu Birlic şi Alexandru Giugaru. 
1965 – După o absenţă de câteva decenii se reia Vlaicu Vodă de Alexandru Davila cu George Calboreanu în rolul titular;
        -  Eugen Ionescu la Teatrul Naţional: Regele moare în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie: Aura Buzescu, Ştefan Mihăilescu
          Brăila, Valeria Gagealov şi Nicolae Brancomir
1967 - Marin Preda debutează la Naţional cu piesa Martin Borman, în regia Soranei Coroamă Stanca
1969 – Se reia în viziunea regizorală inedită  a lui Horea Popescu, adaptarea piesei Coana Chiriţa semnată de Tudor Muşatescu şi 
          Horea Popescu; din distribuţie: Draga Olteanu  Matei, Eugenia Popovici, Alexandru Giugaru, Dem Rădulescu, Florin Piersic şi 
          alţii.
1971 – Actorul Ion Finteşteanu semnează regia piesei Take, Ianke şi Cadâr în care interpretează şi rolul lui Ianke alături de 
           Alexandru Giugaru şi Marcel Anghelescu;

1973 – 1989 – Teatrul Naţional  în noua clădire

Sala TNB (1973-1978)
Sala TNB (1973-1978)

20 Decembrie 1973 - este inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional cu trei săli de spectacol: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier; 
                              Proiectul iniţial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de
                              rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu. Arhitectura clădirii se înscria în modernismul anilor '60, dar a rămas
                              neterminată la exterior. Forma de "pălărie" care i-a devenit simbol, i-a fost fatidică. Faptul că forma clădirii nu 
                              amintea de o "casă" în sens clasic şi aducea cu o pălărie, pare să fi fost cauza pentru care Ceauşescu a cerut în
                              1978, după un incendiu la Sala Mare, remodelarea ei, atât la exterior, cât şi la interior. În urma modificărilor a
                              apărut o nouă sală, Sala Amfiteatru. 
Sala Mare: Reprezentaţia inaugurală a fost un hibrid: prima parte dintr-o evocare a luptei ilegaliştilor, Simfonia patetică semnată de Aurel Baranga şi ultimele două acte din drama istorică Apus de soare de Delavrancea; la inaugurare a participat familia Ceauşescu, fiind pentru prima şi ultima dată când au fost prezenţi la un spectacol al Teatrului Naţional;
Sala Mică: s-a inaugurat cu două piese puse în scenă de Ion Cojar în două formule de sală diferite: în spaţiul „arenă” s-a reprezentatNăpasta de I.L. Caragiale cu Florin Piersic, Silvia Popovici, Costel Constantin şi alţii şi în spaţiul „italian” Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale cu Raluca Zamfirescu şi Dem Rădulescu.

„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, cu Dem Rădulescu şi Raluca Zamfirescu
„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, cu Dem Rădulescu şi Raluca Zamfirescu

Sala Atelier: s-a deschis în 1975 cu drama Capul de Mihnea Gheorghiu.

30 decembrie 1974 – Premiera absolută a dramei Danton după o jumătate de secol de când Camil Petrescu a scris-o, cu Mircea 
                               Albulescu în rolul principal. Un spectacol monumental semnat de Horea Popescu, a cărui montare grandioasă 
                                nu era posibilă decât pe Scena Mare datorită dotărilor tehnice complexe şi a dimensiunilor mari (adâncime şi 
                               lărgime). Scenografia grandioasă a fost creaţia lui Paul Bortnoski. 
1975 – Premiera piesei Comedie de modă veche de Alexei Arbuzov, cu Carmen Stănescu şi Mihai Fotino, spectacol care s-a jucat timp
          de 15 ani.
1976 – Premiera piesei Richard al III-lea de William Shakespeare cu Radu Beligan în rolul principal.

Radu Beligan şi George Motoi în „Richard al III-lea” (1976)
Radu Beligan şi George Motoi în „Richard al III-lea” (1976)

1977 – Romulus cel Mare de Friedrich Dürenmatt, cu Radu Beligan, Nicolae Brancomir, Gheorghe Dinică, Mihai Fotino, Simona Bondoc 
          şi alţii.
1978 – O nouă montare a piesei Căruţa cu paiaţe de Mircea Ştefănescu în care sunt evocate momente din începuturile teatrului 
          românesc;
        - Fata din Andros de Terenţiu în regia lui Grigore Gonţa; spectacol care s-a bucurat de succes în turneele din străinătate;
        - Generoasa fundaţie de Antonio Buero Vallejo în regia lui Horia Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, Ilinca 
          Tomoroveanu, Gheorghe Cozorici. 
1979 – A treia ţeapă de Marin Sorescu în regia Sandei Manu cu Mircea Albulescu, George Motoi, Adrian Pintea, Florin Piersic şi Amza 
          Pellea;
        - O scrisoare pierdută în regia lui Radu Beligan cu Costel Constantin, Marin Moraru, Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Tamara 
          Creţulescu şi alţii.
1980 – Constantin Rauţchi interpretează rolul titular în piesa Hagi Tudose de Delavrancea, în regia lui Ion Cojar;
         - Caligula de Albert Camus în regia lui Horea Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Radu Beligan, Gheorghe Cozorici, Constantin 
          Dinulescu, Silvia Popovici şi alţii.           
1981 – Marin Preda dramatizează cunoscutul său roman la sub numele Tinereţea lui Moromote cu Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, 
           Emanoil Petruţ, Florina Cercel, Matei Alexandru, Traian Stănescu şi alţii.
1982 Ploşniţa de Vladimir Maiakovski, în regia lui Horea Popescu, cu Dem Rădulescu, Coca Andronescu, Simona Bondoc, Gheorghe 
          Dinică, Mihai Fotino, şi alţii. 
1983 – Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman, în regia lui Horea Popescu cu Claudiu Bleonţ, Florin Piersic, Olga Delia 
          Mateescu, Gheorghe Cozorici, George Motoi, Emanoil Petruţ, Costel Constantin şi alţii.
        - Titanic Vals de Tudor Muşatescu în regia lui Mihai Berechet cu Radu Beligan, Florina Cercel, Constantin Dinulescu, Ileana 
          Stana Ionescu.
1986 – Jocul ielelor de Camil Petrescu în regia Sandei Manu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, George Motoi, Tamara 
          Creţulescu, Ilinca Tomoroveanu şi alţii. 
1988 – Vassa Jeleznova de Maxim Gorki în regia lui Ion Cojar cu Florina Cercel, Ion Marinescu, George Constantin, Gheorghe 
           Cozorici, Tamara Creţulescu, Olga Delia Mateescu şi alţii. 
1989 – Fresca istorică Moştenirea de Titus Popovici în regia lui Horea Popescu şi Mihai Manolescu cu Gheorghe Cozorici, Radu Beligan,
           Florin Piersic, Ilinca Tomoroveanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Traian Stănescu şi alţii.

1990 – 2005 –Teatrul Naţional după 1989

1990 – Este numit director general al teatrului regizorul Andrei Şerban; în regia lui se pune în scenă Trilogia antică (Sofocle - Electra; 
          Euripide – Medeea; Euripide – Troienele) cu: Maia Morgenstern, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ilinca Tomoroveanu, Adela 
          Mărculescu, Olga Delia Mateescu, Ileana Stana Ionescu, Ioana Bulcă, Claudiu Bleonţ, Leopoldina Bălănuţă, Mircea Rusu,
          Florina Cercel şi alţii.
1991 – Avram Iancu de Lucian Blaga în regia lui Horea Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Traian Stănescu, Silvia Popovici, Gheorghe 
          Cozorici, Valentin Uritescu şi alţii. 
        - Noaptea regilor de William Shakespeare în regia lui Andrei Şerban cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Maia Morgenstern, Dan Puric,
          Gheorghe Dinică, Costel Constantin, Carmen Galin şi alţii.
1992 – Andrei Şerban semnează o nouă versiune scenică a piesei Livada de vişini de Cehov, avându-le ca protagoniste pe 
          Leopoldina Bălănuţă şi Ileana Stana Ionescu.
1993 – În premieră pe ţară se reprezintă piesa Ghetou de J. Sobol, în regia lui Victor Ioan Frunză cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu 
           şi alţii. 
1994 – Feeria Ondine de Jean Giradoux este pusă în scenă de Horea Popescu cu Adrian Pintea, Marius Bodochi, Tania Popa şi Mircea 
          Albulescu.
        - Romeo şi Julieta de William Shakespeare, în regia lui Beatrice Bleonţ cu Teodora Câmpineanu, George Călin, Claudiu Bleonţ, 
          Silvia Năstase, Constantin Dinulescu şi alţii.
1997 – Monodrama Paracliserul de Marin Sorescu este interpretată de Damian Crâşmaru în regia lui Felix Alexa;
        - Bacantele de Euripide în regia lui Mihai Mănuţiu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Marius Bodochi
        - Toujours l’amour, un spectacol de Dan Puric cu Dan Puric şi Carmen Ungureanu.
1998 – Numele trandafirului de Umberto Eco, în regia lui Grigore Gonţa cu Radu Beligan, Mircea Albulescu, George Motoi, 
          Constantin Dinulescu şi alţii, în premieră mondială la Teatrul Naţional. 
1999 – O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, în regia lui Alexandru Tocilescu cu Ion Lucian, Ştefan Iordache, George Ivaşcu, Magda 
          Catone şi alţii.
2001 – Cadavrul viu de L.N. Tolstoi în regia lui Gelu Colceag cu Mircea Rusu, Ilinca Tomoroveanu, Maria Popistaşu, Maria Buză, 
          Marius Bodochi, Mircea Albulescu, Simona Bondoc 
        - Take, Ianke şi Cadâr de V.I. Popa în regia lui Grigore Gonţa cu Radu Beligan, Marin Moraru, Gheorghe Dinică
2002 – O noapte furtunoasă în regia lui Felix Alexa, cu Irina Movilă, Dan Puric, Ileana Olteanu, Medeea Marinescu şi alţii.
        - Celălalt Cioran după caietele lui Emil Cioran, spectacol – atelier de Radu Penciulescu şi George Banu cu Ovidiu Iuliu Moldovan 
           în rolul principal.
2003 – Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, în regia lui Felix Alexa cu Marius Bodochi, Irina Movilă, Monica Davidescu, 
          Dan Puric, Marius Manole, Liviu Lucaci.
2005 – Don Quijote după Cervantes, un spectacol de Dan Puric.

Vizualizări: 296

Comentariu publicat de Lucian Gruia pe Decembrie 31, 2011 la 12:08pm

Multumim, o rememorare excelenta a datelor.

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor