Împătimiţii lui Bob Marley, marele muzician rasta şi, în egală măsură, cititorii cărţii Împăratul a genialului gazetar polonez Ryszard Kapuściński, sunt, fiecare în parte, familiarizaţi cu câte o faţetă din portretul fascinant al lui Haile Selassie (Puterea Sfintei Treimi, cunoscut şi ca Regele Regilor sau Leul din seminţia lui Iuda) al Etiopiei.
Domnind între 1930 şi 1974, cu o întrerupere de 5 ani în timpul ocupaţiei italiene a ţării sale, Haile Selassie a întruchipat în credinţele rastafarienilor, cult neocreştin jamaican, pe Mesia reîncarnat.
Iron, Lion, Zion, cântecul lui Bob Marley, i-a adus o popularitate mondială dincolo de perimetrul îngust al subculturilor rasta, atât în America şi Europa liberă, cât şi dincoace de Cortina de Fier.
21 aprilie 1966, ziua vizitei lui Haile Selassie în Jamaica, ţara de origine a credinţelor rasta, va deveni zi sfântă pentru adepţii acestora. Ea a prilejuit manifestarea unui entuziasm inimaginabil pentru împărat.
Leul de fier al Sionului, al 225-lea descendent al Regelui Solomon şi al Reginei din Saba, a fost detronat în 1974 de către viitorul bun prieten al lui Nicolae Ceauşescu, criptocomunistul Mengistu Haile Mariam.
Banii româneşti au fost folosiţi, o vreme, şi pentru a asigura participarea la ceremoniile de 23 august, dar şi la alte ocazii, a unei pleiade de dictatori africani, din rândurile cărora făcea parte şi trista figură a ofiţerului etiopian, ajuns şef de stat.
Această personalitate fascinantă a secolului trecut care a fost Haile Selassie se întâlnea, în anul 1934, la Addis Abeba, cu scriitorul, publicistul şi călătorul român Mihai Tican Rumano.
Născut pe plaiurile Argeşului, la Berevoieşti, acesta, a cunoscut neastâmpărul călătorului cu vocaţie, perindându-se, pe parcursul a câteva decenii, din România în Argentina, apoi în Africa neagră şi, trecând prin Catalonia, înapoi în ţară.
Dorul de ducă îl adusese pe român, într-una din călătoriile sale, şi în străvechiul stat creştin din Cornul Africii. Experienţele sale abisiniene, vechea denumire a etiopienilor, aveau să fie consemnate în cartea Abisinia, prefaţată de Radu D. Rosetti, apărută în anul 1935 şi retipărită la scurt timp. A urmat, în acelaşi an, o traducere spaniolă.
Interesul României şi al Europei asupra subiectului crescuse simţitor înaintea şi în timpul agresiunii Italiei mussoliniene asupra Etiopiei, amplu reflectate şi în cuprinsul presei timpului.
Pledoaria caldă pentru Abisinia şi drepturile ei conţinută în paginile cărţii lui Mihai Tican Rumano, precum şi impactul ei european, l-au determinat pe împărat să îi confere autorului ordinul Steaua Etiopiei, în rang de ofiţer.
După război contextul politic mondial s-a schimbat simţitor. La începutul anilor 60 are loc un proces rapid de decolonizare în Africa, ce va culmina cu constituirea în anul 1963 a Organizaţiei Unităţii Africane, cu sediul în capitala etiopiană, Addis Abeba.
Clădirea care adăposteşte birourile organizaţiei va fi, de altfel, construită de un arhitect român.
Situaţia nu ar trebui să ne surprindă: în aceşti ani 60 în care Etiopia îşi consolida rolul de lider al Africii negre, România începea, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, un lent proces de afirmare a independenţei şi de desprindere de zona monolitică a blocului sovietic.
Procesul de apropiere de statele aşa numit nealiniate, continuat o bună perioadă de timp de Nicolae Ceauşescu, fusese deja inaugut de predecesorul său.
Aşa se face că la 27 septembrie 1964 are loc vizita lui Haile Selassie în România. Acestuia i se asigură întreg protocolul rezervat unui atât de înalt şef de stat. Era doar prima vizită oficială a unui Împărat la Bucureşti, în tot parcursul secolului 20…
În acest context este invitat, la dineul oferit în onoarea oaspetelui, şi Mihai Tican Rumano. Era singurul deţinător al unui ordin etiopian şi singurul român prieten adevărat şi dezinteresat al statului african, independent de tribulaţiile politice ale vremii…
Fotografiile pe care vi le prezint îi înfăţişează pe distinsul oaspete şi pe un Gheorghiu Dej zâmbitor, mândru că are cu cine se lăuda. Mihai Tican Rumano este prins de fotograf din spate: trebuiau puse în valoare personalităţile politice, şi nu doar o umilă persoană necunoscută…
În afara celor două mărturii istorice ale întâlnirii celor doi, Haile Selassie şi Mihai Tica Rumano, ţin să vă prezint şi două ilustraţii originale la una din lucrările de călătorie în Africa ale românului.
Este drept, nu este vorba de Etiopia, ci mai degrabă de zona vestică şi centrală a Africii. Suspectez imaginile a ilustra volumul Lacul cu elefanţi, apărut în anul 1930 şi relatând drumurile sale în acea zonă din perioada anilor 1923-1924.
Aici se termină, pe moment, povestea unei întâlniri exemplare între Africa şi România. Pe curând!
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius