altmarius

cultură şi spiritualitate

Pisanii de azi şi de demult :

Icoana Balcicului

Balcicul e un spectacol geologic grandios. Plecat din Dobrogea scitică, străbaţi, în drum spre această aşezare mitică de pe ţărmul Mării Negre (în Antichitate se numea Dionysopolis), un ţinut arid, monoton, un peisaj mai degrabă somnolent, scos din aţipeală doar de elicele uriaşelor instalaţii eoliene, acele girafe albe care au luat în stăpânire regatul vânturilor din apropierea mării. Şi, deodată, scobori ca într-o peşteră a tezaurelor. Cornişa se încovoaie abrupt. Impresia este cea a selenarului. Colinele sunt tocmite din calcare, nisipuri aglutinate şi marne modelate piramidal de curenţii strânşi în herghelii şi tabunuri buiace, ce se reped nesăţioase asupra malurilor. Friabile la prima vedere, gata să se dezintegreze, stogurile albicioase, ce-au dat acestei părţi de litoral denumirea de Coasta de Argint, au în realitate o robusteţe stâncoasă. Casele suie în solz de peşte pe pereţii prăvăliţi parcă fără oprire. Drumurile haşurează neînchipuit de şerpos cocoaşele de dromader. Curgerea pământului e vijelioasă, de cascadă. La capătul acesteia se petrece miracolul. Marea se înstrunează domol într-un uimitor acord al pacificităţii şi în faţa privirilor se aşterne majestuos un tărâm de mătăsuri preţios sclipitoare. Se deşiră imperial o nesfârşire, căreia, ai dulcea iluzie, i-ai putea palpa întreaga-i fabuloasă întindere.

Această logodnă între vâltoare şi linişte a fermecat-o, de bună seamă, pe regina Maria când a ajuns să vadă pentru prima oară, în 1922, onirica plăsmuire a universului pământean de la Balcic. Naturii sublime i se adăugau, sporindu-i fericit farmecul, pitoreştile şi multicolorele semne ale vieţuirii umane. Erau casele cu olane roşcate şi pereţi de spumă, povârnite aidoma dealurilor împrejmuitoare. Nu mai puţin cuceritori se dovedeau oamenii acestui Babilon de naţii, întrupând original împerecherea duhului balcanic şi oriental. Turci, tătari, români, bulgari purtau pecetea locului, pogorau din străvechimea străvechimilor. Maria Alexandrina de Edinbourg, regina României, era o fire poeticească. Iubea cu nesaţ tot ceea ce respira poezie exotică, frumuseţe genuină. A hotărât după acea primă călătorie ca Balcicul, pe atunci al României, să fie reşedinţa sufletului său. Voia să alăture nestematelor geologice, şarmului de colţ de imperiu nepervertit însemnele unei splendori iconice. Pe cele câteva zeci de hectare de coastă hirsută, rafinata fiinţă regească, cu simţul frumosului pulsând în sângele cel albastru, cu un vibrato la tot ceea ce avea atingere cu desăvârşitul, a dat naştere unei imense icoane slăvitoare a Celui care a zămislit minunăţiile lumii.

Balcicul, "Cuibul liniştit", cum l-a denumit regina Maria, s-a constituit într-o ofrandă a frumuseţii şi o icoană cum nu se mai văzuse prin părţile acestea de lume, un colţ de rai ceresc transplantat pe Terra. Arhitecţii italieni Augustino şi Amerigo, chemaţi să dea viaţă acestei înfăţişări iconice de dimensiuni nemaiîntâlnite, şi grădinarul elveţian Jules July au făptuit un veritabil act artistic, de o originalitate frapantă. Domeniul regal al Bacicului, paradisiac în toată uriaşa lui cuprindere, nu-i doar o constelaţie de case, una mai chipeşă şi mai atrăgătoare ca alta, de la vila "Cuibul liniştit", destinat stăpânei, la cea a prinţului Nicolae sau a arhitectului peisagist, devenit administrator al domeniului. Aici nu se răsfaţă sub baldachinul albastru al cerului şi nu se oglindesc în mare numai grădinile cele semiramidice, sălaş dumnezeiesc, succedate caleidoscopic şi înălţător de la o terasă la alta. Balcicul, căruia i-a dat naştere vrerea regească, este mai ales o matrice spirituală.

Dar regina Maria n-a fost singura făuritoare de privelişti iconice de poveste. Inspiraţi de roditoarea lucrare regească, de prezenţa binecuvântată a reginei pe Coasta de Argint, demiurgii frumosului, meşterii penelului au venit în stoluri, vară de vară, la Balcic şi au eternizat în icoanele artei lor acest rai pământean. A trecut rând pe rând şi an de an pe aici toată floarea artelor frumoase româneşti, de la Tonitza la Ştefan Dimitrescu, Iser, adică întreaga elită artistică a României. S-a ivit astfel încă un regat al frumuseţii, care, împreună cu acela creat de regina Maria, a conferit Balcicului aură de unicitate şi faimă de tărâm mirabil. E un altar cu icoane vrăjit zugrăvite, irizate de culori măiastre şi mai ales încărcate de esenţele sublimate ale spiritului românesc.

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor