altmarius

cultură şi spiritualitate


Avem toate temeiurile să credem că pregătirea colacilor precede cu mult istoria cuvântului, care nu e, defel, scurtă. Astfel, în pictura murală din templele egiptene descoperim mereu forma inconfundabilă a colacilor, printre ofrandele dăruite zeilor. Să fi fost nişte aranjamente florale, o pastă de linte (humus) aranjată în acest fel sau colacii noştri tradiţionali, cine poate şti? Cert este că în momentul în care oamenii au renunţat la vânătoare şi la culesul fructelor sălbatice (activităţi care presupuneau un nomadism ponderat şi sezonier) şi au început să cultive pământul, devenind, aşadar, sedentari, se înmulţesc dovezile ofrandelor cerealiere.

Etimologia ne demonstrează că acest cuvânt a parcurs un drum îndelungat, din Semiluna fertilă din Orientul apropiat, unde marile fluvii favorizau recolte îmbelşugate de grâu şi alte cereale. Cuvântul colac, la singular, provine din ebraicul Challah sau hallah, termen folosit pentru prima dată în Biblie, atunci când Dumnezeu le-a poruncit fiilor lui Israel ca atunci când se întorc în Ţara Sfântă, înainte de a mânca din pâinea acelor ogoare, să dea ca ofrandă prima pâine dospită, challah; aceasta, pentru a putea mânca din pâinea acelui tărâm pentru totdeauna.

Cât de importante erau cuvântul şi realitatea pe care o reprezenta o demonstrează faptul că această vorbă a străbătut secolele, a trecut mările şi munţii şi a ajuns la noi aproape neschimbată. Grecii i-au spus kholax, iar bulgarii, kolaci sau kolo, adică rotund. De altfel, prin Ardeal se spune şi azi la mămăligă coleaşă, din aceeaşi rădăcină lingvistică paleoslavă.

Covrigi, colaci şi colăcei

La români există un întreg meniu cerealier funerar, iar colacul pare-se că, alături de colivă, a avut mai întâi această destinaţie alimentară, legată de sensurile dintâi biblice, de ofrandă. Românii mai pregătesc, de 9 martie, şi sfinţişorii sau mucenicii care se dau de pomană la cimitir.

Prepararea colacilor nu diferă mult de cea a pâinii. Aluatul (făina, apă călduţă, sare, drojdie) se frământă bine, ca să nu rămână cocolaşe şi nici să nu se prindă de degete, apoi este lăsat să crească la căldură; dacă e lăsat într-o cameră rece, aluatul „va da înapoi”. Apoi, aluatul se frământă din nou, pe masă, şi se rup bucăţi care se răsucesc în şuviţe groase cât degetul; din acestea se formează covrigii (cei dintr-o singură şuviţă). Colăceii se fac, însă, din două viţe de aluat, iar colacii, adevăraţii colaci, se prepară din două şuviţe împletite şi înconjurate cu o altă şuviţa.

Dar colacii pot fi făcuţi şi sub formă de stea, cerc sau potcoavă, închipuind stelele de pe Cer, Soarele sau Luna. Colacul poate fi un cerc plin (fără gaura din mijloc) sau poate avea forma cifrelor, animalelor sau păsărilor sacre (taur, pupăză etc). Colacii pregătiţi pentru colindători se numesc popular si ,,colindeţe” sau ,,crăciunei”. Se fac şi colaci pentru pomenirea morţilor sau pentru masa din seara Ajunului. Colacii preparaţi pentru masa de Sărbători pot fi mai apetisanţi; se pot unge cu ou şi cu zahăr pentru glazură. Pot fi umpluţi cu cremă de ciocolată (aşa-numitele croissante, care, după cum le spune numele, au forma Lunii în creştere). Aluatul însuşi poate cuprinde 3-4 ouă şi stafide şi poate fi făcut cu unt, pentru a căpăta frăgezime.

Se obişnuieşte ca pentru micii colindători să fie pregătiţi covrigei, în vreme ce colăceii, aşadar covrigii mai mari, vor fi daţi colindătorilor adolescenţi; colacii mari se vor da însă colindătorilor mai apropiaţi, se vor pune pe masa de Ajun sau se vor da ca pomană, pentru sufletele morţilor. Oricum ar fi, pentru români, prepararea, primirea şi ruperea colacilor sunt momente importante în zilele sfintelor sărbători, nelipsiţi fiind şi în cadrul ceremonialului care marchează momentele de trecere (botez, nuntă, moarte).


Vizualizări: 53

Comentariu publicat de Șurubaru Adrian pe Decembrie 25, 2015 la 1:20pm

Din moment ce există în limba română sintagma "colac peste pupăză", e posibil că și marele Ion Creangă avea cunoștință despre colacii egipteni. "Cuc armenesc" era probabil denumirea pe plan local humuleștean, deci nu se putea impune la nivel de țară...

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

184 state (ultimul: Congo)

Numar de steaguri: 247

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 58

1 stat are peste 500,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 60.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 30,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 10.000 clickuri (Italia,Germania)

4 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia,  FrantaMarea Britanie)

12 state au peste 1,000 clickuri (SpaniaCanadaUngaria, Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsrael, GreciaElvetia, Brazilia)

35 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4 ART LIBRIS

http://www.artlibris.ro/

5. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

6. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

7 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

8. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

9. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

10. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

11. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

12. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

13. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

14. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

15. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

16. ROMANIAI MAGYAR IRODALMI LEXIKON

https://www.facebook.com/irodalmilexikon/

17. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

18. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

19. TIMBREE

www.timbree.ro

20. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

21. MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

22. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

23 VIA BUCURESTI

http://viabucuresti.ro/category/articole/

24. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

25. BUCURESTII VECHI SI NOI

http://bucurestiivechisinoi.ro

26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

29. GHID VIDEO TURISTIC

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/default.as

30. ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

31. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

32. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

33. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

34. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

35. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2017   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor