altmarius

cultură şi spiritualitate

Hramul Mănăstirii Neamţ

Dintru începuturi, hramul Mănăstirii Neamţ a fost o sărbătoare a comuniunii de rugăciune şi trăire în Domnul pentru fraţii monahi, dar şi pentru pelerinii veniţi de departe întru tainică rugă. Înainte ca Măria Sa, Domnul Moldovei Ştefan cel Mare să înalţe falnică ctitorie adăugată la cele existente deja prin grija rudeniilor sale, hramul Neamţului era la ziua Sfântului Ioan Teologul, Evanghelistul iubirii sau Bogoslovul cum i se mai zicea. Vechii istorici susţin cu argumente că încă de pe la anul 1200, la confluenţa pâraielor Nemţişor şi Magherniţa se înălţase o biserică de lemn care s-a numit Biserica Albă. După un veac şi mai bine au venit Muşatinii care au ridicat zidire trainică, în spaţiul central al incintei, după cum vorbesc urmele în piatră până astăzi. Şi pentru că Neamţu atrăgea pe toţi deopotrivă ca un magnet, "mari domni", boierii şi oamenii care constituiau de fapt "talpa ţării" au simţit şi atunci, în vremuri de restrişte, chemarea Domnului către "locul cel înalt".

Aşa s-a rânduit măreaţa zidire a unei biserici cum puţine fuseseră ridicate în Ţara Moldovei, începută în anul 1485 şi terminată 12 ani mai târziu...

De atunci, la Neamţ veneau "puhoaie" de oameni care umpleau poienile şi codrul. Cine putea să le ştie numele ori numărul lor...?

Slujbele Sfinte, cu arhierei, preoţi şi diaconi se înălţau către ceruri cerând ocrotirea poporului Moldovei. Doar cu ajutorul acestor rugăciuni, ţărişoara aceasta, aflată la răscrucea drumurilor şi intereselor, a mai rămas în picioare.

Pentru a ne familiariza puţin cu atmosfera din veacul al XV-lea, ascultăm cântecul unui neîntrecut romancier care în "Fraţii Jderi", în capitolul "Ucenicia lui Ionuţ", scrie: "...De Sfânta Înălţare, hram al ctitoriei Neamţu, se strînsese în preajma zidurilor şi în ogrăzile călugărilor mare număr de norod. Unii veniseră să asculte slujba, alţii ca să ieie binecuvântare ori naforă, alţii pentru scrisori de friguri, alţii cu femei lunatice, ca să le supuie sub patrafir la ieromonahi cu darul cetitului. Mai ales prea sfinţilul Iosif, stareţul, era vestit întru această bună tămăduire, nu numai în Moldova, ci şi în Ţara Leşească şi cea Rusească. Toţi cei sosiţi ştiau deasemeni că se vor îndestula cu mîncare şi vin, faima de primire de oaspeţi a mănăstirii fiind întru totul neştirbită. Osîrdia boierilor şi mila voievozilor înzestraseră îndestulător acest sfînt locaş; din turmele de la munte, din podgoriile de la dealuri, din cîmpiile arate de la apa Prutului, cu mila lui Dumnezeu, era de unde sătura şi mai mari mulţimi decît cele strînse acolo, în acea luminată zi de mai.

În livezile mănăstirii mai erau încă meri înfloriţi; soarele îi pătrundea de o aburire trandafirie. Slujba dintăi se mîntuise la biserica cea mare din cetăţuie, cînd toaca bătu din nou în turnul de la poartă, după care clopotul cel bătrîn începu a suna rar, numai într-o dungă.

Grămezile de oameni prinseră a se mişca neliniştite. Se întrebau dintăi din ochi, apoi dînd glas. O parte umplură medeanul dinaintea intrării, în jurul fîntînii şi a foişorului unde se slujea, iarna, sfinţirea apelor. Prea puţini, şi numai dintre cîrmuitorii mănăstirii şi ai ţinutului, cunoscuseră din vreme vestea care se vădea acum. Cîţiva slujitori aflaseră ştirea cu două zile mai nainte şi o ţinuseră tăinuită de poporul care se îmbulzea la hram. Cu două zile în urmă, marţi, sosiseră doi călăraşi de la Suceava cu carte pentru vlădica Iosif. Unul poposise la mănăstire; al doilea trecuse mai departe spre Cetate, spre Vînători şi spre herghelia domnească de la Timiş, la apa Moldovei, unde era rânduit de multă vreme, în slujba de comis, bătrînul Manole Păr-Negru, prietin de demult al răposatului Bogdan-Voievod, părintele măriei sale Ştefan-Vodă. Cartea pe care o cetise cu destulă greutate preasfinţitul Iosif, punînd între dînsa şi ochii sfinţiei sale o făclie de ceară, cuprindea veste de sosirea măriei sale Ştefan-Vodă la hramul sfintei mănăstiri Neamţu. Acum vestea asta o aflau şi noroadele. Pe cînd dădea sunet greu şi prelung, din cînd în cînd, chimvalul cel mare, monahii îşi purtau ici-colo rantiile mohorîte şi-şi aplecau bărbiile spre urechile oamenilor. Ca şi cum s-ar fi aprins pulbere de puşcă, murmurul trecu dintr-o lature în alta, apoi se revărsă în ogrăzi. Muierile, care niciodată n-au destulă minte, prinseră a se tângui cu mîinile la tîmple şi a-şi căuta pruncii...

....După acest cuvînt al starostelui Căliman, văzduhul primăverii s-a umplut deodată de freamătul clopotelor. Mulţimea s-a mişcat ca valurile. Se auzea chemări şi îndemnuri; urmă apoi o izbucnire de chiote. De pe zidurile mănăstirii, oameni de rînd şi monahii făceau semne. Clopotarii deasemenea năboiseră la una din firidele turnului, scoţînd cătră valea Nemţişorului un strugure de capete. În ogrăzile chiliilor, cărăuşii se suiseră pe draghinile căruţelor lungindu-şi gîturile într-aceaşi parte, spre poienile de dincolo de valea Nemţişorului. Printre copaci rari, printre molizi, pe sub cireşi singuratici înfloriţi, se arataseră oşteni călări cu straie colorate. Se mişcau prin puzderia de soare, micşoraţi de depărtare.

Deci domnia venea dinpre Rîşca. Învolburîndu-se, norodul, se urni spre huduţi, ca să iasă la Nemţişor, întru întîmpinarea alaiului. Atunci se iviră din laturea mănăstirii răzăşi călări, cu căpitan domnesc, poprind năvala mulţimii. Un crainic îşi ridică în suliţă cuşma, poftind să deie vestire.

....Atunci soborul ieşi pe poarta cetăţuii având pe prea sfinţitul vlădică Iosif în frunte, în odăjdii. La dreapta şi la stînga prea sfinţiei sale, păşea cîte un ierodiacon cu făclie. Al treilea diacon purta sfînta Evanghelie legată în argint umblînd inaintea vlădicăi. După soborul cuvioşilor monahi, urmau boieri ai ţinutului şi slujitori domneşti.

Clopotele porniră cu mai mare zvon, cînd, în aceleaşi poieni cu molizi şi cireşi înfloriţi, se arătă alaiul cel mare. Cei de pe ziduri şi din turn cunoscură, în acea depărtare, numai calul alb al măriei sale şi numai fulgerearea gugiumanului său împodobit cu pietre de olmanz...".

Biserica Înălţarea Domnului de la Mănăstirea Neamţ este cea mai reprezentativă dintre toate ctitoriile Sfântului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei. Terminată târziu, aproape de sfârşitul domniei sale, biserica de la Neamţ avea să-l impresioneze în mod deosebit chiar pe voievodul-ctitor în momentul în care a văzut-o, cu puţin timp înainte de sfinţirea ei. O tradiţie păstrată până astăzi de călugării nemţeni vorbeşte de faptul că Ştefan ar fi căzut în genunchi şi ar fi spus că doreşte să fie îngropat aici. Strălucirea bisericii şi a locului era unică. Dar, cu mulţi ani în urmă, voievodul pregătise un alt loc şi făcuse o altă făgăduinţă la Putna. Şi a fost poate mai bine aşa. Graniţele Moldovei aveau, poate, să fie la Râşca ori la Târgu Neamţ. Mormântul său a fost piatră de hotar. Dincolo de el, nici duşmanii n-au îndrăznit să treacă.

Sfântul Voievod avea motive să fie mândru de ctitoria de la Neamţ. Prin dimensiuni era mai măreaţă decât toate celelalte locaşuri sfinte zidite de el, de înaintaşi, dar şi de boierii vremii, prin împărţirea din interior (altar, naos, camera mormintelor, despărţită atunci printr-un perete de naos şi pronaos, pronaosul şi pridvorul închis), dar mai cu seamă prin bogăţia, frumuseţea şi eleganţa arhitecturală. Biserica aceasta este o "culme a arhitecturii moldoveneşti care pune în lumină spiritul şi măiestria tehnică a constructorilor".

Pisania, în chenar de frunze stilizate, aşezată pe zidul sudic deasupra intrării principale în pridvor, este concepută într-o formă aparte: "Doamne Iisuse Hristoase, primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea sfintei şi slăvitei de la pământ la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s-a săvârşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintâi curgător, luna lui noiembrie în 14 (1497)". O altă traducere uşor diferită afirmă: "Doamne Hristoase, primeşte casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Sfintei şi slăvitei Tale Înălţări de la pământ la cer...".

Sfinţirea bisericii s-a făcut la puţin timp după răsunătoarea victorie a moldovenilor de la Codrii Cosminului (26 octombrie 1497) asupra polonezilor conduşi de regele Ioan Albert. Grămăticul Dimitrie aminteşte în cronici că marele voievod a participat la sfinţire alături de boieri şi de familia domnească. În pisanie se spune un lucru extraordinar: "Tu, Stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi până în veac". Este de fapt o rugăciune, o cerere a voievodului care trecuse prin atâtea încercări, prin atâtea războaie. Moldova era săracă, mulţi dintre oşteni muriseră pe câmpurile de luptă. Mila lui Dumnezeu se cerea revărsată din belşug peste ţară. Această formulare i se datorează, se pare, stareţului Teoctist care a ostenit la ridicarea acestui sfânt locaş şi care a ajuns mai apoi mitropolit al Moldovei (Teoctist al II-lea).

Despre această biserică şi despre importanţa ei s-a scris şi se va mai scrie încă foarte mult. În Sfântul Altar, în naos şi-n camera mormintelor se păstrează pictura originală din timpul voievodului Ştefan. O parte a picturii a fost restaurată în ultimii ani, printr-o muncă migăloasă şi costisitoare.

În biserică se află una dintre cele mai vestite icoane ale Născătoarei de Dumnezeu, primită în urmă cu 600 de ani de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul (1424). Vechimea acestei icoane coboară până în veacul al VII-lea d.Hr., după cum afirmă unii istorici, după alţii fiind datată în veacurile XII-XIII.

În decursul vremurilor, în această ctitorie sfântă şi-au aflat mormânt Sfântul Paisie Velicicovski, mare stareţ al Lavrei (Â 1794), Mitropoliţii: Sofronie, Calinic Miclescu şi Teoctist, Episcopii: Pavel, Teofil, Ioanichie, stareţii Neonil, Timotei, Ilarie, Dometian, Natanael şi alţii, precum şi Ştefan Voievod, fiul bătrânului Alexandru Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare) şi Micotă, pârcălabul de la Cetatea Neamţului.

Biserica aceasta, martoră a unei istorii zbuciumate şi strălucitoare în acelaşi timp, a rezistat cutremurelor, incendiilor, invaziilor şi trecerii necruţătoare a celor 500 şi mai bine de ani. Ea a întâmpinat patriarhi ai ţinuturilor ortodoxe, mitropoliţi şi episcopi, unii veniţi din depărtări. Domni şi domniţe, boieri şi oameni de rând, mii de călugări i-au trecut pragul rugându-se lui Dumnezeu în comuniune cu cei dinaintea lor, mulţi dintre ei necunoscuţi de noi, dar cunoscuţi de Dumnezeu.

De atunci, din adânc de istorie şi până în vremea noastră, hramul Mănăstirii Neamţ este o sărbătoare a Bi-sericii, a monahilor şi mulţimilor de credincioşi care îşi îndreaptă paşii spre marea Lavră a Moldovei

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

199 state 

(ultimul: Sint Maarten)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 43

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

1 stat are peste 20,000  clickuri (Italia)

2 state au peste 10.000 clickuri (Franta,  Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell &Steiner - 3

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:50pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

Neuerscheinungen zum Bohlau - 1

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:30am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner - 2

Creat de altmarius Aug 29, 2012 at 7:26am. Actualizat ultima dată de altmarius Aug 29, 2012.

Neuerscheinungen zum Schnell & Steiner

Creat de altmariusplus Mar 14, 2012 at 3:01pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Mar 14, 2012.

Grosse Kunstfuhrer: Maribor

Creat de altmariusconcurs Feb 22, 2012 at 1:08pm. Actualizat ultima dată de altmariusconcurs Feb 22, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor