Prin expresia "hotarele Ortodoxiei" înţelegem duhovniceşte şi contemplăm teologic linia orizontului de lumină şi har trasată şi însemnată de limbile de foc ale Duhului Sfânt de la Rusalii, aprinse, întinse şi extinse în întreg spaţiul lumii create, văzute şi transfigurate prin Biserica Mântuitorului Iisus Hristos. Pe de o parte, am putea spune că hotarele Ortodoxiei sunt necuprinse şi nesfârşite, precum necuprins şi nesfârşit este Dumnezeu şi precum necuprinsă şi nesfârşită este lucrarea Tatălui prin Hristos în Duhul Sfânt, în creaţie şi în Biserică. Pe de altă parte însă, putem spune, susţine şi întări faptul că hotarele Ortodoxiei sunt cuprinse şi identificate în Sfânta Scriptură cea de Dumnezeu revelată şi insuflată şi în Sfânta Tradiţie, cea de El asistată şi călăuzită. Cel dintâi aspect al hotarelor Ortodoxiei este apofatic, ceresc şi dumnezeiesc, iar cea de-a doua perspectivă este catafatică, divino-umană, biblică, patristică şi istorică. Hotarele Ortodoxiei sunt înălţate de munţii sacri ai Bibliei, trasate de albia râurilor sfinte din Scriptură, mărginite de mări amintite în Scripturi şi bătătorite de drumurile, căile şi cărările sfinţilor patriarhi, profeţi, apostoli şi Părinţi ai Bisericii. Pietre de hotar ale Ortodoxiei sunt munţii Ararat, Moria, Sinai, Horeb, Tabor, Golgota şi Muntele Măslinilor cu toate evenimentele, descoperirile, revelaţiile şi minunile care au avut loc pe vârfurile sau culmile lor, de la Facere până la Apocalipsă şi de la Rusalii până la Parusie. Albiile de hotar ale Ortodoxiei sunt Nilul şi Iordanul, Tigrul şi Eufratul, pâraiele Cherit şi Chedron, iar mările care scaldă ţărmurile Ortodoxiei sunt Marea Roşie a lui Moise, Marea Galileii sau a Tiberiadei Sfântului Apostol Petru şi Mediterana Proorocului Iona şi a Sfântului Apostol Pavel. Drumurile de hotar ale Ortodoxiei sunt călătoria patriarhului Avraam din Ur-ul Caldeii prin Haran în Canaan; călătoria patriarhului Iacob din Canaan în Mesopotamia; călătoria izbăvitoare a lui Israel cu Moise prin Sinai; călătoria de patruzeci de zile a Sfântului Prooroc Ilie până la Muntele lui Dumnezeu, Horeb; călătoria proorocului Iona spre Ninive şi predica lui aici; călătoria lui Iuda la întoarcerea din Babilon în Ierusalim sub Ezdra, Neemia, Zorobabel şi arhiereul Iosua; călătoria Dreptului Iosif cu Sfânta Fecioară Maria şi cu Pruncul Iisus în Egipt; cărările Mântuitorului Iisus Hristos prin Iudeea, Samaria şi Galileea; drumul sfinţilor ucenici de la Emaus, capătul drumului Sfântului Apostol Pavel la poarta Damascului şi în mod deosebit călătoriile lui misionare în spaţiul Imperiului Roman. Hotarele Ortodoxiei sunt însemnate din loc în loc de pietrele de hotar ale revelaţiei din Eden până în Patmos, trecând prin Teofania de la Mamvri şi Epifania de la Iordan, scara lui Iacob de la Betel şi fântâna lui Iacob din Samaria, rugul aprins din Sinai şi limbile de foc de la Rusalii, tablele legii de pe Sinai şi Predica de pe munte a Domnului, piatra lui Samuel de la Eben-Ezer şi piatra lui Iosif din Arimateea de la Mormântul Domnului, Psalmii lui David şi Epistolele Sfântului Apostol Pavel, descoperirea de la Horeb şi minunea de pe Tabor, vedenia lui Isaia din templu şi revelaţia Sfântului Ştefan din sinedriu, carul de foc al Sfântului Ilie şi carul famenului etiopian din Faptele Apostolilor, Steaua de la Betleem şi crucea de stele descoperită Sfântului Constantin cel Mare, Crucea Golgotei şi semnul Fiului Omului de pe cer, Învierea cea de a treia zi şi Învierea cea de Apoi, Înălţarea Domnului la cer şi A Doua Sa Venire pe norii cerului, revelaţia Celui Vechi de zile din cartea proorocului Daniel şi revelaţia Apocalipsei din insula Patmos, Cina cea de Taină şi cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii, Sinodul Apostolic de la Ierusalim şi cele şapte Sinoade Ecumenice, trâmbiţele de la Ierihon şi clopotele de Înviere, Naşterea din Betleem şi dogma de la Calcedon, botezul sutaşului Corneliu din Faptele Apostolilor şi botezul ruşilor din veacul al X-lea, Sfânta Sofia din Constantinopol şi Voroneţul din Moldova, Sinaiul lui Moise şi al Sfântului Ioan Scărarul şi Muntele Athos al isihasmului, nevoinţele Părinţilor din pustia Egiptului şi rugăciunea de o mie de nopţi a Sfântului Serafim de Sarov, cele Cinci Cuvântări Teologice ale Sfântului Grigorie Teologul şi Imnele dragostei divine ale Sfântului Simeon Noul Teolog, icoanele lui Rubliov şi pictura Părintelui nostru Arsenie.
† Daniil Episcop-locţiitor al Daciei Felix
Toate acestea şi alte asemenea lor se întâlnesc şi se regăsesc în cuvintele Sfântului Grigorie Sinaitul: "A mărturisi curat Treimea în Dumnezeu şi doimea (firilor, n.n.) în Hristos, în aceasta eu văd hotarul Ortodoxiei". Hotarele Ortodoxiei sunt spălate de apa izvorâtă din stânca de la Rafidim din Vechiul Testament şi de izvorul Siloamului din Noul Testament. Hotarele Ortodoxiei despart Marea Roşie şi Iordanul în două în Scriptură şi oile de capre la Judecata de Apoi. Hotarele Ortodoxiei sunt trasate şi desenate de mâna văzută a Celui nevăzut, Care a scris oarecând spre tâlcuirea "bărbatului doririlor" cuvintele-sentinţă pe pereţii palatului lui Belşaţar, după ce mai înainte a pogorât rouă din cer în cuptorul cel de foc.
Hotarele Ortodoxiei sunt adăpate de Evanghelie şi hrănite de Liturghie, întărite de Pateric şi adeverite de Filocalie, sfinţite de praznice şi sărbători şi pironite în icoane, revărsate în potir şi stropite în lacrimi. Hotarele Ortodoxiei sunt luminate de candelabrul cel cu şapte braţe din vedenia proorocului Zaharia şi transfigurate de cele şapte sfeşnice de aur din cel dintâi capitol al Apocalipsei. Hotarele Ortodoxiei sunt vegheate şi apărate de turnul cel de veghe al proorocului Avacum prin dogme şi canoane. Reflexul de strălucire şi har al hotarelor Ortodoxiei poate fi contemplat doar în arcul de lumină al curcubeului biblic şi-n bolta bizantină a Pantocratorului Care coboară.
Trimite unui prieten
Sus
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius