altmarius

cultură şi spiritualitate

Gazetele militare in al doilea Razboi Mondial

Cum a văzut presa militară ordinul lui Antonescu

Gazetele militare bombardează mediatic malurile de dincolo de Prut

@Dan Gîju www.historia.ro
Ion Antonescu, în faţa drapelului de luptă
Ion Antonescu flancat de ofiţerii decoraţi cu „Ordinul Mihai Viteazul”
Soldatul 1 din iunie 41
Il Soldato nr 2
Der Soldat Nr 1
Pod de vase peste Prut
Gazeta Militară

Zoom

„Gazeta militară“

"Gazeta militară”, „organ independent în serviciul apărării naţionale”, ulterior „tribună liberă în serviciul apărării naţionale”, cu apariţie săptămânală în Bucureşti, din 3 noiembrie 1939 (până în mai, 1944), era fondată de generalul Constantin Dona. Ca structură, „Gazeta militară” avea pagina a doua dedicată situaţiei internaţionale fără comentariu, în paginile următoare atacându-se o vastă problematică precum instrucţia şi educaţia în armată, armamente, fortificaţii şi noi invenţii din domeniul militar, studiul operaţiunilor militare din timpul Primului Război Mondial, organizarea armatelor străine mai importante, conducerea războiului, diplomaţie şi alianţe, studii privitoare la cadre (ofiţeri, subofiţeri, civili), literatură, schiţe, nuvele, recenzii, poşta redacţiei etc. ilustrată în special cu portrete, uneori, unde era cazul, cu hărţi. Primul număr este realizarea aproape exclusivă a directorului şi a lui Dinu Cluceru, alias Clud, romancier (autor al romanelor „Maiorul Flamură, Sburătorul” ş.a.), expertul revistei în informaţii şi contrainformaţii, rubrică regăsită pe ­parcursul a mai multe numere şi destul de interesantă. O dată cu trecerea armatei române peste Prut, în iunie 1941, revista ridică numărul paginilor de la 16 la 24, tirajul creşte de zeci, chiar de sute de ori, iar în fruntea ei trece generalul de divizie Virgil Economu, unul dintre cei mai buni profesionişti militari în materie de presă scrisă pe care îi avea România la momentul acela. Apar colaboratori care transmit direct de pe front, cum ar fi maiorul Ioan Gervescu, artilerist din promoţia 1923, sau viceamiralul Ion Bălănescu, dar şi ziarişti din tabăra aliată: Rudolf Sundermann (reporter de front german pe lângă marina italiană) sau italianul Arturo Ferrara (de pe frontul african). O dată cu noul director se alătură revistei câteva dintre cele mai bune condeie militare de la acea oră, precum generalii Ion Manolescu, Nic. Sc. Negreanu (alias Scarlat Preajbă), Alexe Anastasiu, Gh. Dabija, Ion Anastasiu, Georgescu-Pion, contraamiralul C. Negru, comandorul Aurel Negulescu (Moş Delamare), colonelul D. Cantea, locotenent-colonelul Justinian Stancovschi maiorul Andrei Tomiţă-Răzeşu.

Dincolo de rolul lor pur informativ, toate publicaţiile militare proiectate şi lansate pe piaţă în anii celui de-al Doilea Război Mondial urmăreau cu deosebire întărirea moralului grav afectat al militarului român obligat peste noapte să evacueze în pas alergător teritoriile recuperate cu atâtea jertfe în urmă cu 22 de ani, fără a trage, măcar un foc de armă.

Pe aceeaşi temă:

Antonescu: „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”

Ostaşii noştri au trecut Prutul când au dat ordin nemţii!

Având în cotidianul „Prutul” un vârf de lance, toate celelalte publicaţii militare „Sentinela”, „Gazeta militară”, „Soldatul”, (cu ediţiile sale în limbile germană şi italiană, „Der Soldat“, respectiv „Il Soldato“), etc., s-au implicat puternic în susţinerea şi ridicare moralului soldatului român angrenat în cea mai mare dintre bătăliile veacurilor.

Încă din primăvara lui 1939, concomitent cu măsurile de concentrare a armatei pentru „a păzi hotarele noastre de urgiile războiului”, apăruseră câteva publicaţii care vor face cu adevărat istorie. Unele, ce-i drept, precum „Cei din linia I-a”, revista Regimentului 7 Roşiori, fondată de locotenentul Corneliu Dabija în Iaşi, în vara anului 1940, dincolo de denumire nu vor spune mare lucru.

Click aici pentru o galerie foto de excepţie cu trupele române în al doilea război mondial

Altele, însă, cum ar fi „Prutul” – ziar care apăruse nu neapărat întâmplător tot în Iaşi, în ziua de vineri, 27 octombrie 1939 – şi mai ales săptămânalele „Gazeta militară” (Bucureşti, 3 noiembrie 1939) şi „Sentinela” (Bucureşti, 25 decembrie 1939) se vor constitui, într-un final, în adevărate şi nesperate cronici ale acelor „ceasuri” de efectivă „zdruncinare a României şi de sfâşiere a Neamului!”, cum se va exprima nu peste multă vreme, într-o „Proclamaţie către Ţară”, transmisă la radio, dar fixată pentru eternitate şi în pagini de ziar, generalul Antonescu.

„Ora armatei“

Totul va culmina cu apariţia „Orei ostaşului” (cunoscută, aproape concomitent, şi ca „Ora armatei”), prima noastră emisiune militară de radio, difuzată în vara anului 1940, în ziua de duminică, 16 iunie, între orele 11.30-12.30, care exact la data apariţiei acestui număr al „Historiei” sărbătoreşte şapte decenii.

Gazeta ostăşească a naţiunii: „Sentinela”

Cea mai reprezentativă publicaţie militară pentru modul în care presa militară a relatat trecerea Prutului este „Sentinela”, „Gazetă săptămânală pentru soldaţi”, „Sentinela” apare la Bucureşti, la 25 decembrie 1939, sub forma unei „foi” propagandistice, scoasă de Carol al II-lea cam o dată cu lansarea bonurilor de înzestrare a armatei, a cărţilor poştale, a timbrelor şi a celorlalte artificii menite să întărească pe ultima sută de metri şubredul buget al armatei, în momentul când a simţit că România se află perfect izolată şi în plină bătaie a săgeţii, fiind următoarea pe lista de agresiuni a URSS, după ce aceasta va încheia cu Finlanda.

Mai citeşte:

Peemunde - baza de arme secrete a lui Adolf Hitler

Tancul - Calul de foc al timpurilor moderne

Era editată de Ministerul Propagandei, condus de A. Bădăuţă. Apărea duminica, la Bucureşti, în 8 pagini, format 32/48 cm, fiind redactată de căpitanul Ion Valerian.

O dată cu ­venirea la conducerea statului ­român a generalului Antonescu, şi cu obţinerea garanţiilor germane pentru ceea ce ne mai rămăsese ca teritoriu, gazeta oficială a armatei române, „Sentinela”, prin articolele publicate, se arată tot mai curajoasă, de acum nemaiocolind subiectul delicat al ţintei noastre imediat următoare, anume trecerea Prutului pentru... „dezrobire” pe calea armelor, singura variantă posibilă, a Basarabiei şi a Bucovinei.

Pas cu pas de acum, soldatului român începe să i se inoculeze ideea că momentul acţiunii va veni cu certitudine, mai devreme sau mai târziu, un articol în acest sens fiind cel semnat de căpitanul Ioan Mailat în nr. 24/1 iunie 1941, pag. 5, „Armata română şi evenimentele trăite de la 17 martie 1939 până azi”: …Hotarul României trebuie să fie pe Nistru la Miază-Noapte şi Răsărit; iar în Vest la Poarta Someşului, aşa cum ni l-au lăsat părinţii noştri prin moartea celor 800.000 de eroi. Românii au lăsat în teritoriile cedate şcoli frumoase clădite prin sudoarea frunţii noastre în cele mai îndepărtate sate pentru a se învăţa româneşte şi nu ungureşte sau ruseşte. Armata va avea ca ideal, în viitor, să facă a nu se mai tângui românii, cântând „De la Nistru pân’ la Tisa, tot românu plânsu-mi-s-a”.

Cel mai reprezentativ, prin natura împrejurărilor, este – sau ar trebui să fie – numărul 27/22 iunie 1941, pe copertă cu o grafică standard, de acum, intitulată „Camarazi în luptă”, inspirată din frăţia de arme româno-germană. Ca un făcut, de parcă ziua atacului dezrobitor ar fi fost anume aleasă ca să se suprapună cu aceea a ieşirii de sub tipar a unei noi ediţii a acestei gazete, „Sentinela” din această zi demonstrează că la nivelul conducerii, cel puţin, ziua declanşării ostilităţilor se ştia suficient de exact ca să poată fi introduse apeluri solemne de cea mai acută actualitate, precum cel intitulat „Ostaşi ai României”, din pagina 2, nu atât de vibrant precum Ordinul generalului Antonescu din numărul imediat următor, dar suficient de explicit şi, mai ales, mobilizator: „Sună goarna. Ceasul de plată şi răsplată a sosit. (...) ÎNAINTE! Ne aşteaptă fraţii îngenuncheaţi să le redăm bucuria libertăţii; ÎNAINTE! Dumnezeu e cu noi în lupta contra celor fără Dumnezeu; puterea e cu noi, victoria e a noastră; ÎNAINTE!”

Trecerea Prutului

Forţarea Prutului, însă, este redată destul de plat în presa militară a vremii, abia ulterior, în cărţile unor reporteri de front precum „Drumuri de sânge. De la Prut la Odesa”, a lui George Pâslaru (1913-1961), „Ard malurile Nistrului”, a lui Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992), şi ale altora asemenea, apărute către finele lui 1941 şi puse la secret, ulterior, de regimul comunist, epopeea şi drama infanteristului român este surprinsă cât de cât la reala ei dimensiune. Deocamdată, conform „Sentinelei“, …„În zorii zilei sortită să înceapă sfânta ofensivă germano-română, tunul prinde să bubuie înfricoşător de-a lungul Prutului, de la izvor la vărsare.

Este clipa solemnă, în care se aşteaptă ordinul atacului dezrobitor. Ochii tuturor scrutează zarea, cuprinzând întinderea pe care vor purta războiul dreptăţii româneşti. /…/ O companie de poduri metalice se afla sus pe Siret, debarcată într-un sat cu însărcinarea de a înainta în direcţia Prutului”. După ce comandantul le spune că s-ar putea să fie pierderi de oameni şi materiale, spre stupoarea nemţilor aflaţi de faţă, ca la un semnal, pontonierii noştri încep să joace o horă, cică de bucurie că au primit o misiune importantă.

Desigur, soldaţii noştri porniţi ca să răpună hidra comunistă sunt altminteri foarte disciplinaţi, cu elan, animaţi de spirit de combativitate, ca şi nemţii, de altminteri, pe când soldaţii ruşi, cotropitorii, sunt tocmai la polul opus, adică lasă impresia „unor mercenari prost plătiţi, obligaţi cu baioneta la coaste să se bată pentru o idee care nu le convine”.

Aviatorii bolşevici, mai ales, sunt foarte slab instruiţi, execută bombardamente la întâmplare, fără ca să aibă un obiectiv militar anume identificat, şi sunt date câteva exemple la îndemână când aceştia şi-au aruncat zecile de bombe fie asupra unui car nevinovat, cu boi, surprins aiurea, pe drum, şi fără să-l nimerească, bineînţeles, fie au mitraliat, tot fără spor, vreun curier descoperit pe câmp. Dar, sigur, misiunea pentru aceste momente a presei militare este în primul rând una propagandistică şi nu de consemnare curată a faptelor de arme, acestea vor avea spaţiul lor atent rezervat ceva mai încolo.

Deocamdată, în numărul imediat următor asaltului Basarabiei (28/29 iunie), cu o grafică extrem de sugestivă pe coperta întâi – în care Prutul, transpus sub formă de lanţ, este spulberat de baionetele româno-germane – apar documentele uzuale, de felicitare şi de răspuns ale comandanţilor... supremi, regele şi generalul Antonescu, mai exact, primul doar cu numele, evident, extrem de încântat de isprava trupelor noastre deşi, cum s-a comentat ulterior, nu era chiar aşa, întrucât aflase măreţul eveniment la fel ca românul de rând, adică din... ziare

Vizualizări: 53

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor