altmarius

cultură şi spiritualitate

Gastronomie umoristică în versuri. Rețete „cercate” de Draga versificate

componentă atractivă a literaturii române o reprezintă așa-numitele „scrieri gastronomice”. Nu vorbesc de obișnuitele „cărți de bucate”, gen Sanda Marin, ci de scriitorii care dedați la delicii culinare au făcut din obișnuitele rețete și artă literară.

În literatura română, lăsând la o parte însemnările savuroase dar lapidare ale cronicarilor, prima carte de acest fel este alcătuită de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi, 200 de rețete cercate de bucate… apărută pe la jumătatea secolului al XIX-lea, în 1841, în prefață autorii afirmând cu umor că această lucrare „ne va aduce cea mai mare reputație între bucătărițe și viitorimea recunoscătoare ne va da negreșit frumosul nume de introducătorii artei culinare în Moldova. Suntem mulțumiți și cu atâta!” Cel mai de seamă reprezentant al acestui gen literar este cunoscutul, legendarul Păstorel, autorul unei cărți intitulate chiar Gastronomice și pe care autoarea îl menționează într-una din rețete ca să fie și mai convingătoare în recomandările sale: „Cum spunea cu tot aleanu/ Păstorel Teodoreanu,/ Reputatul scriitor,/ Rafinat cunoscător/ De secrete culinare./ Cu o pană sclipitoare/ Descria cu erudiție/ Pregătirea prin tradiție/ Pe meleagurile sale/ A gustoaselor pârjoale…”. Dar pagini despre bunătăți culinare și despre modul lor de preparare găsim la mulți scriitori, dintre care amintesc pe cei cunoscuți cititorilor, Ion Ghica, Al. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Ion Pillat, Ionel Teodoreanu și alții până la contemporanul nostru, hâtrul moldovean Emil Brumaru.

Draga Olteanu-Matei este o artistă cunoscută și îndrăgită creatoare a unor roluri (personaje) memorabile. De data aceasta o vedem în- tr-o ipostază literară, mai puțin cunoscută, aceea de autoare a unor „rețete versificate”. Fie în proză, fie în versuri rețetele Dragăi au umor. Parcă o vedem interpretând un rol, să zicem al unei gospodine (bucătărese) pricepute care ne spune cu haz cum se prepară Bouillabaise, pe care prevăzătoare, ne îndeamnă să-l citim, dacă suntem cât de cât școliți Buiabes sau Uha, dar ca să nu se creadă că dă preferință bucatelor exotice prezintă și Pârjoale moldovenești, Borșul de salată verde, Cozonacul regelui sau… Crapul la cuptor.

Ultima rețetă are titlul Balada crapului la cuptor. Aceasta este forma literară a rețetelor: balada umoristică. Actrița poetă știe reconstitui un„eveniment”, o întâmplare, povestită frumos moldovenește, în cadrul căreia este așezată și rețeta. Pentru că așa cum spunea și Sadoveanu, întâmplările în sine, goale, nu au nici un haz, cuvintele care le îmbracă narativ sunt totul. Ele sunt și autobiografice pentru că înfățișează turnee teatrale sau delegații culturale la care a participat actrița. Rețetele exotice sunt rezultatul unor asemenea voiajuri în Franța (Bouillabaise) sau în fosta Uniune Sovietică (Uha)Povestirea versificată capătă pe alocuri dimensiuni de aventură: pentru că la Paris în hala de pește în piață, uimită de abundența și varietatea lor, îi vine să exclame precum ardeleanul când a văzut girafa: „Așa ceva nu există!” Ca povestitorii care cunosc că pentru a trezi interesul ascultătorilor, trebuie să respecte un ritual al povestirii, ne întreabă: „Nu cumva vă ispitește/ Să aflați cum se gătește?”. Și urmează rețeta, povestită antrenant și cu dese adresări cititorului sau ascultătorului, căci balada Dragăi Olteanu, precum baladele populare, se caracterizează prin oralitate: Balada crapului la cuptor și prin ritm, rimă, dar și prin întorsături meșteșugite de frază seamănă cu balada lui Toma Alimoș: „Și-acum, frunză pătlăgea/ Peștele l-ăi apuca/ În vin alb de l-ăi scălda/ C-un șervet l-ăi zvânta/ Tot de-a latul l-ăi cresta/ Săricica l-o săra/ Piperul l-o pipăra,/ Cimbrul că-l îmbălsăma./ Tavă lungă-i căuta/ Să-ncapă peștele-n ea./ Frunză verde gogonea/ Pe-un taler, alăturea/ Ceapă multă mi-i tăia/ Și ardei grași tot așa.”

În cealaltă baladă cu un nume rusesc (ucrainean) Uha, în care se prezintă o ciorbă de care face pomenire fabulistul rus Krîlov, tradus măiestrit, ne spune autoarea, de Tudor Arghezi, caracterul aventuros este și mai evident.

Delegația de artiști români, alături de Draga se aflau Margareta Pogonat și Constantin Pivniceru, trebuia să prezinte o gală de trei filme românești. La sfârșit gazdele îi invită să facă o croazieră pe Volga. Li se face foame și gazdele întârzie, dar când intră într-o sală de mese, abundența culinară este de povești din „O mie și una de nopți” și condeiul autoarei excelează în enumerația poetică: „Fructe cu gust minunat…/ Nu mai vorbesc de gustări/ Dintre cele patru zări…” băuturi de toate soiurile, și bineînțeles… vodca pe care gazdele o beau „ex.” În veselia generală Draga spune bancul cu soldații ruși care au băut „alcoolul pur” de pe reptile, și e puțin speriată că nu a avut efectul scontat, ba un om serios („omul din umbră”, „omul negru” ca la Esenin) care nu zâmbește deloc îi dă impresia că este un „kaghebist”. Și în sfârșit după ospățul sardanapalic vine și așteptata uha „O fiertură alburie/ Cum e cea pentru piftie/ Când o ții mai mult pe plită/ Sau nu-i bine limpezită,/ Doar că peste ea plutește/ Un strat de ulei de pește…” și au constatat că „o astfel de combinație/ E-o mâncare de senzație”, stropită cu felurite soiuri de vinuri românești, într-o înșiruire ce i-ar fi plăcut și lui Păstorel, cel care ne spune că „a păstorit în viață vinuri rare: Zghihară, Riesling și Fetească.” Balada are și un happy end. „Omul nostru” pe care-l credea kaghebistul urmăritor, după ce au mai golit câte un rând „le-a spus plângând. … după ce ne-a strâns la sân/ Tatăl meu era…român!”. Și nu lipsește încheierea umoristică prin întrebarea ce face legătura cu bancul povestit de Draga la petrecere: „Un lucru nu mi-a plăcut/ N-aveau crocodil umplut!”

Pe lângă referințe livrești, baladele conțin și spirituale distincții culinare (cu diferența între pârjoale și chiftele, cu „înrudirea” dintre chiftele și popularii mititei, cu sancționarea unor greșeli de limbă, așa-numitele „hiperurbanisme” cu piftea în loc de chiftea, „rostire ce-ți stă în gât”. Finalurile sunt fie îndemnuri la mâncărurile pregătite, fie poante potrivite cu balada versificată, uneori cu tonul șugubețelor urări . La Balada crapului la cuptor, i se pare (căci peștele este și el un …personaj) că strigă: „După mămăligă/ Și-n pahar îți bate/ Cică vrea să-noate!/ De-i mânca din el/ Singur-singurel/ Să bei apă rece/ Și să ți se aplece/ Din ce-ți dă Prea-Naltul/ Să-mparți și cu altul./ Dacă-i asculta/ De povața mea/ Dumnezeu să-ți dea/ Heleșteu de vin…/ Din Riesling de Rin”. Sau: „Nu știu ce mai așteptați,/ Hai începeți și mâncați!/ Vă place sau nu vă place…/ Alta mama nu mai face.”

Lectură plăcută și… savuroasă, rețetele baladești ale Dragăi Olteanu-Matei întregesc „repertoriul” actriței cu o fațetă puțin cunoscută, a artistei ce știe să facă din rețeta culinară… pagină literară.

Și acum mă căznesc să găsesc o încheiere în tonul cărții: „Multe v-aș mai spune/ Și-aș mai înșira…/ Dar parc-aș vrea… o piftea (pardon chiftea)”.

P.S. Titlul este ușor derutant. Cititorul înțelege că autoarea versurilor și desenelor este actrița Draga Olteanu-Matei, dar dintr-o simpatie pentru unul din cele mai reușite personaje pe care le-a interpretat le atribuie… Coanei Chirița. Cred că un titlu mai potrivit era Rețete „cercate” și versificate de Draga Olteanu-Matei.

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor