"Şi au venit la Betsaida. Şi au adus la El un orb şi L-au rugat să se atingă de el. Şi luând pe orb de mână, l-a scos afară din sat şi, scuipând în ochii lui şi punându-Şi mâinile peste el, l-a întrebat dacă vede ceva.
Şi el, ridicându-şi ochii, a zis:
zăresc oamenii; îi văd ca pe
nişte copaci umblând. După aceea
a pus iarăşi mâinile pe ochii lui,
şi el a văzut bine şi s-a îndreptat, căci vedea toate, lămurit.
Şi l-a trimis la casa sa, zicându-i:
"Să nu intri în sat, nici să spui cuiva din sat"." (Marcu 8, 22-26)
***
Dacă ieri am luat aminte la minunata înmulţire a pâinilor şi peştilor, astăzi Domnul Iisus Hristos a vindecat un orb. Să fim cu luare aminte că Domnul Hristos a săvârşit această vindecare la rugămintea unor locuitori din Betsaida. Să reţinem că în limba ebraică denumirea localităţii înseamnă "casa pescarului". Această localitate era locul de baştină al Apostolilor Andrei, Petru şi Filip. Aici, în casa pescarului, Mântuitorul deschide ochii spre cele veşnice celor ce erau simpli pescari. Luând aminte la minunea de astăzi ne putem întreba de ce Mântuitorul nu l-a vindecat direct pe cel orb, ci a trebuit să-l scoată în afara localităţii? Mai mult, a poruncit celui vindecat să nu spună nimănui despre minunea redării vederii. Putem uşor desprinde de aici faptul că atunci când săvârşeşte minuni, Domnul Hristos este discret. Cu siguranţă Mântuitorul a ştiut sufletele celor de acolo. Decât o exaltare de moment, mai bine o recunoştinţă tainică. Toate minunile Sale sunt în nota discreţiei. El are putere în cer şi pe pământ, putere asupra ochilor închişi şi asupra ochilor deschişi. Minunile Sale restabilesc, aduc mângâiere şi oferă speranţă. Toţi cei vindecaţi de Mântuitorul au simţit, înainte de toate, mângâierea şi binecuvântarea Sa. Nicolae Iorga aşa spunea: "În viaţa omenească sunt focuri care distrug şi focuri care purifică".
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius