"Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena. Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult mai de preţ decât păsările." (Matei 10, 23-31)
***
În capitolul 10 din Evanghelia după Sfântul Evanghelist Matei găsim mărturie despre alegerea celor 12 Apostoli, dar şi sfaturile pe care aceştia le-au primit din partea Domnului nostru Iisus Hristos. Misiunea ucenicilor a fost aceea de a face cunoscute în toată lumea învăţătura şi activitatea Domnului Hristos. Propovăduirea lor avea ca mesaj central Învierea Mântuitorului. Pe această piatră tare s-a conturat şi s-a înălţat Biserica creştină.
Să ne imaginăm că ucenicii, fiind oameni simpli, şi-au lăsat familiile, ocupaţiile cotidiene, confortul zilnic şi au plecat să vorbească unor necunoscuţi despre viaţa unui iudeu din Nazaret. În inima lor duceau bucuria Învierii Mântuitorului Hristos, în ochii lor purtau chipul senin al Învăţătorului, în urechile lor răsunau cuvintele "pace vouă" ale Mântuitorului, în sufletul lor păstrau cu sfinţenie tot ceea ce le spusese Fiul lui Dumnezeu. Ei nu vorbeau despre un simplu om, ci mărturiseau despre Cel ce a venit în lume pentru mântuirea neamului omenesc. Cei de acum 2.000 de ani vorbeau despre răstignirea lui Iisus din Nazaret, ucenicii mărturiseau despre Iisus Hristos Cel Înviat şi Înălţat.
Când au fost alungaţi, au revenit cu mai multă determinare, când au fost prigoniţi, şi-au amintit că şi Învăţătorul lor a fost prigonit. Când au fost loviţi, au retrăit toate umilinţele şi batjocura îndurate de Mântuitorul. Când au fost condamnaţi, şi-au amintit de crucificarea de pe Golgota. Sfântul Ioan Gură de Aur aşa ne învaţă: "Cine vrea să se împărtăşească de slava lui Hristos, trebuie să-I împărtăşească şi viaţa".
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius