altmarius

cultură şi spiritualitate

Eseuri la 17 ani: Dualitatea fiintei (Daria Candrea - Iasi)

 

" Mă simt aşa de bine, înlănţuit între parantezele lui plus şi minus infinit."

( Valeriu Butulescu - Stepa Memoriei)

http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=69421&c...

Constrânsă imuabil de rigorile impuse în vârtejul coerenţei sistematice, fiinţa umană tinde să-şi dilueze componenta interogativă. S-ar deduce, astfel, tendinţa de diminuare a spaţiului şi a timpului, contemplarea exacerbată de-a lungul istoriei a celor două coordonate sau resemnarea tacită a omului? Încercând a desluşi motivul propriei ezitări, descopăr agasarea circularităţii ce se prefigurează: în însăşi încercarea de justificare a iniţiativei, scânteia cunoaşterii este anticipată. Oricât s-ar încerca a renega fibra procedeului retoric invocat, spiritul uman încearcă detaşarea de acel derizoriu silnic.

Dualitatea fiinţei - prinsă în teluric, dar aspirând spre spaţiile siderale - atestă dorinţa arzătoare a umanităţii: divinitatea nu se doreşte descoperită de facto, ci în special mecanismele sale, justificările ce au dus la produsul final. Toate aceste motivaţii înseamnă revelarea conjuncţiei fundamentale dintre manifestare, temporalitate şi înţelegere, ca esenţă a fiinţei, atestând efortul heideggerian ce a unit afirmarea fiinţărilor cu existenţa în timp, cu devenirea lor intrinsecă.

Premisa enunţată s-ar plia unei anumite semnificaţii adusă aforsimului din Stepa Memoriei. Fiinţa umană nu se împlineşte sub semnul trăirii paradisiace, pentru că simte pasiunea viscerală pentru cunoaştere, iar gândul unei prezenţe facile, nejustificabile aprinde tormentul existenţial. Mai mult, privarea de parantezele lui plus şi minus infinit ar însemna o înstrăinare, o alienare a omului ca şi parte a Totului originar.

De aceea, conştiinţa vieţii ca o clipă în raport cu infinitatea timpului apare ca salvare de temniţa rece a inexistenţei totale. Efemeritatea nu s-ar traduce neapărat ca o constrângere a vieţii, ea nu limitează sau împiedică o devenire, ci reprezintă acel impuls necesar pentru trăire, în sensul asumării cu sentiment a evenimentelor ce se derulează. Din acest motiv, probabil, Emil Cioran considera creaţia "o scăpare temporară din ghearele morţii". În perpetua tentativă de a reconstitui idealul existenţial, fiinţa se reinventează cu fiecare reuşită sau eşec; ea trăieşte un continuu proces de cunoaştere, de înfruntare a propriilor limite. Conştient sau nu, omul îşi manifestă şi îşi exercită această potenţă, pentru că în final, este specifică intelectului uman - mai bine zis, este desăvârşită la nivelul uman . Prin orice tentativă de a se exprima, el devine deţinătorul unui set de reguli proprii, al unui sistem conceptual ce poate fi aplicat asupra unui tipar, iar "nesatisfacţia omului în faţa finitului, aspiraţia sa către infinit sunt manifestări ale divinului în om" (N. A. Berdiaev). Astfel că, deşi tehnicile actuale din aria ştiintifică nu au reuşit creaţia totală - înfăptuirea vieţii prin procedee proprii - se poate invoca, totuşi, o mult mai îndepărtată reuşită în acest domeniu: transmutarea vieţii în domeniul artistic, publicistic etc. Prin acceptarea faptului că prezentele se petrec la nivel imaginar, prin filtrarea proprie a semnificaţiilor şi nuanţarea specifică a tablourilor, pulsaţia vieţii poate şi considerată veridică şi, îndrăznesc să spun, eternă, pentru simplul fapt că rămâne impregnată în conştiinţa colectivă a unui spaţiu cultural.

Dacă aceste argumente ar putea fi acceptate ca un suport plauzibil pentru opţiunea scriitorului de a fi plasat între cei doi poli, unele dileme ar putea apărea în cazul interpunerii adverbului "aşa" ce conferă o valoare de superlativ absolut. Întrebarea ce s-ar ridica ar fi legată de această convingere. Datorită faptului că suferinţa şi chinul intelectual s-au corelat în decursul vremii cu actul de cunoaştere, se mai poate afirma categoric şi cu o neelucidată siguranţă că modul optim de a trăi este cel aflat între cele două emisfere? Dar, deşi starea de echilibru este apreciată în genere, acele particole mediane îşi păstrează tendinţa de a fi atrase spre una din cele două extreme. Din acest motiv, prin generalizare, s-ar putea extinde acest principiu şi asupra individualităţii umane.

Acceptând faptul că orice prezenţă trebuie apreciată în raport cu acel complement al ei, inexistenţa, principiul de "minus al infinitului" nu ar prezenta un impediment dificil în susţinerea tezei ce o conţine citatul: increatul nu asigură lipsa suferinţei, pentru că starea de latenţă conferă speranţa unei naşteri.

Migrând, însă, spre polul opus, spre atingerea şi asumarea rolului demiurgic, sunt contestate, convingerile precedente: actul de reflectare în conştiinţă a realităţii existente. Fiind însăşi entitatea "Marelui Anonim", misterele sunt asumate prin ridicarea "censurii transcendente", invocate de Blaga. Totuşi, fiinţa umană păstrează în ea germenele impacient al cunoaşterii, aspiraţiile nu se risipesc în cazul atingerii lor, ele se dezvoltă, tind spre desăvârşire, fapt ce îi conferă statutul de "divinitate înlănţuită de puterea condiţiilor" (Marin Preda). Astfel, această presupusă împăcare, acceptare a misterului ar deveni improbabilă, pentru că nesiguranţa instinctivă rămâne o constantă, iar nevoia de certitudine un promotor al faptelor.

Parcurgând traseul dintre increat şi zeitatea tutelară ce a determinat creatul, citatul este o veritabilă inscripţie cartografică a reperelor vieţii şi a conţinuturilor ei, a fiinţei umane ce parcurge un drum iniţiatic în contextul existenţial.

Migrând spre o dialectică complementară faţă de cea anterioară, aforismul tinde să ilustreze capacităţile inedite deţinute de om, libertăţile nebănuite, factori ce asigură poziţia optimă a sa în raport cu limitele, aceleaşi ipotetice paranteze ale lui "plus şi minus infinit". De altfel, dorinţa mistuitoare a fiecăruia devine o divinitate pentru el, prin raportarea asiduă la reperele identificate în ea.

Arthur Schopenhauer identifica rostul existenţei în procesul creator, de transfigurare a semnelor iniţiale, adăungându-le particularităţile de proiecţie ale personalităţii artistice. Plecând de la mimesis-ul lui Aristotel, la identitatea în imaginaţia productivă şi apoi ca revărsare de emoţii şi pasiuni, idee iniţiată de Rousseau şi mai apoi continuată de Herder şi Göethe, arta se relevă în complexitatea sa, ea neatingând o singură noţiune. Acest caracter sincretic, polivalent decurge din libertatea de expresie, de asociere a unor idei, libertate ce îşi trage sevele din mobilitatea conştiinţei umane: de la semnul plus la minus, dinspre abisal spre ceresc, tăcere - destăinuire, creat - increat, termeni aflaţi în coincidentia oppositorum, în încercarea de a sublinia complexitatea trăirii umane, dar şi a ansamblului său de conştientizare. Din aceste motive, citatul capătă valenţele unui fragment extras dintr-un discurs în care literatul îşi exprimă gratitudinea pentru identitatea ce i-a fost oferită, pentru caracterul dual al fiinţei ce se doreşte a fi menţinut într-un constant echilibru: pasiunile şi suferinţele trebuiesc supuse liniştii şi împlinirii, urmând ca aceste forţe simbionte să confere spaţiul necesar creaţiei.

Îmbinând cele două concepţii majore ce le conţine, aforismul se desfăşoară ca un ipotetic imploratio adresat umanităţii actuale. Deşi nu conţine indici ai unui discurs tipic acestei categorii, el reuşeşte, prin profunzimea ideilor sale, să provoace vibraţia lăuntrică, componentă neglijată în afluxul timpurilor prezente. Cugetarea îndeamnă spre o "căutare a timpului pierdut", în sensul redescoperirii farmecului şi a harului specifice intelectualităţii umane. Încercările fiinţei de a-şi confirma/infirma convingerile rămân, în virtutea actului în sine, un motiv de apreciere a nevoii ontologice pentru cunoaştere, atâta timp cât omul îşi acceptă condiţia, în sensul conştientizării imposibilităţii de transcendere: prin virtuţile ce îi definesc entitatea, el nu se poate integra decât în prezentul fabulaţiei, în contextul ce i-a fost oferit, pentru că existenţa proprie ţine atât de îndeplinirea individuală, cât şi de cursul unei întregi realităţi.

Daria Condrea

clasa a X-a A

Colegiul "Costache Negruzzi", Iaşi

Profesor Camelia Gavrilă

Vizualizări: 73

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor