cultură şi spiritualitate

Despre iubire - Maica Domnului + Sf Valentin si Sf Ap Simon Zilotul = ocrotitori ai indragostitilor si ai celor care vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca

Dragobetele.doc Roma obiceiuri vechi.doc

O posibila solutie pentru cei indragostiti si care vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca - sa recurga la ajutorul Sfintilor "specialisti" in asa ceva: Sf Valentin si Sf Ap Simon Zilotul, si mai ales la ajutorul Maicii Domnului, adevarata ocrotitoare a Iubirii. [v. si icoanele Ei de tipul "Glycophylousa = Dulcele sarut", de ex. cea de la Minastirea Strimba, numita si "sora" icoanei Sale de la Minastirea Nicula]

Sf. Valentin

14 februarie (catolici):
A) Sf Mc Valentin preotul (si medic fara arginti? din Roma) (+ cca. 268) / Sfantul clasic, cu fata oarba vindecata si cu felicitarile/scrisorica, care este acelasi cu cel sarbatorit de ortodocsi pe 6 iulie;

B) Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) care este acelasi cu cel sarbatorit de ortodocsi pe 30 iulie.

16 februarie (ortodocsi):
Sf Mc Valent (Valens) diaconul [din Elia (Ierusalim)] (+ cca. 309).

6 iulie (ortodocsi):

Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268) / Sfantul clasic, cu fata oarba vindecata si cu felicitarile/scrisorica, care este acelasi cu cel sarbatorit de catolici pe 14 februarie
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie06.htm

30 iulie (ortodocsi):

Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) care este acelasi cu cel sarbatorit de catolici pe 14 februarie.
http://www.deleanoua.ro/valentin.html

Deci sunt 3 Sfinti Mucenici Valentin:

1) Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268) (sarbatorit de ortodocsi pe 6 iulie, iar de catolici pe 14 februarie) (Sfantul clasic, cu fata oarba vindecata si cu felicitarile/scrisorica) [protector al iubirii si casatoriei];
2) Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) (sarbatorit de catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 30 iulie) [protector contra epilepsiei, dar si al iubirii si casatoriei];
3) Sf Mc Valent (Valens) diaconul [din Elia (Ierusalim)] (+ cca. 309) (sarbatorit de ortodocsi pe 16 februarie).

 Sf. Valentin (prăznuit pe 30 iulie; o părticică din moaştele Sfântului se află la Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori)

• Sfinţii: … si Valentina (prăznuită pe 10 februarie) – caseta cu părticele din moaştele lor se află la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, comuna Voila, sat Sâmbăta de Sus, jud. Braşov, lângă Făgăraş, alături de o a 2-a casetă ce conţine părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici: … si Valentin (prăznuiţi pe 16 februarie) ş.a.

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsfeb/02-16-sf_pamfil_valent_pavel...

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsiul/vsiul.html

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie16.htm
http://www.ercis.ro/biblioteca/sfinti.asp?data=0213

http://www.carmelites.ie/Ireland/Whitefriar%20St/valentine.htm

http://www.desitin.no/index.php/artgallery/detail/1344?PHPSESSID=40...

http://www.stvals.org/Church/Patron.html

http://www.epilepsyfoundation.org/epilepsyusa/valentine.cfm

http://allsaintsbrookline.org/celtic/saints/valentine.html

http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.theglasgowstory.c...

http://images.google.com/imgres?imgurl=http://www.fisheaters.com/vs...

Mai exista si:
4) Sf Ep Valentin (cca. sec. IV, Germania) [si el protector contra epilepsiei];

5) Sf Mc Valentina (prăznuită pe 10 februarie).
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie10.htm

Sf Valentin care ii logodea si casatorea pe indragostitii crestini si necrestini si care a facut (prin care s-a facut, de catre Dumnezeu!) minunea cu tamaduirea fetei oarbe, careia i-a lasat (inainte de executie) un biletel de dragoste intru Domnul-agape (de unde provin felicitarile de Valentine’s Day) este Sf Mc Valentin preotul (din Roma) (+ cca. 268) (sarbatorit de catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 6 iulie).
De asemenea si Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria) (+ cca. 273) (sarbatorit de catolici pe 14 februarie, iar de ortodocsi pe 30 iulie) era si este un ocrotitor al indragostitilor si al celor care vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca.
Deci, ei doi sunt in special ocrotitori ai indragostitilor si al celor care vor sa-si afle soarta/perechea si sa se casatoreasca.

[ In Bucuresti sunt 2 astfel de ocrotitori: Sf Ap Simon Zilotul-mirele din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30 iunie, protector al căsătoriei) - părticele din mâna Sfântului se află într-o casetă din Biserica “Sf. Împăraţi – Podeanu” (Str. Dorna, nr. 70, Piaţa Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior, capătul lui 300, Metrou “1 Mai”) si Sf Mc Valentin episcopul (de Terni / Umbria), Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori. ]

[ In Provincie

Sf. Valentin de Umbria – particica la: Biserica Schitului Sihla, com. Vânători, jud. Neamţ.

Sf. Simon Zilotul - particica la: Biserica Mănăstirii Văratec, com. Agapia, sat Văratec, jud. Neamţ. ]

Desi sunt mai multi Sfinti Valentin, totusi sunt Una/Unul in Hristos (ca, de altfel toti Sfintii - comuniunea Sfintilor in Hristos, Sfintii ca madulare ale lui Hristos, alesi de Acesta dinainte de facerea lumii).
Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase ingaduie-ne, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.

Nota: Sfintii Valentin au inglobat o serie de trasaturi ale zeitatii (arhetip, fateta a diamantului Divin) precrestine Dragobetele (ocrotitoare a dragostei si vietii ce renaste primavara, oarecum echivalent partial zeilor Eros, Cupidon din sfera mitologiei grecesti precrestine), provenind cumva din aceasta, fiind o “incarnare” a acesteia in sfera temporala crestina (v. mai jos).
Sa nu uitam ca sarbatoarea “Dragobetelui” este pe 24 februarie, fiind inlocuita in crestinism de sarbatoarea “Prima si a 2-a aflare a capului Sf Ioan Botezatorul”. Si ca ramura ioanitzilor (care vine din cea mai indepartata vechime) [ “IO Cutare Voievod...” etc ] O adora pe Marea Mama Divina (Maica Domnului) Care este Daruitoarea iubirii din Iubirea Ei. Care ocrotea iubirea si trezirea de primavara (v. si, de ex., in lumea catolica “Maica Domnului Regina lunii mai” in locul zeitatii feminine precrestine Easter) a naturii (Ea Insasi fiind Mama Natura) in vechile culte precrestine (din care proveneau si ioanitzii). Si cum orice mit nu e o simpla poveste...

Ea Cea numita „aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc” (in Acatistul „Maica Domnului „Bucuria tuturor celor necajiti””) si „atottziitoarea” (in Acatistul „Maica Domnului ”Grabnic ajutatoare””: „Bucura-te, atottziitoarea, Ceea Ce I-ai imprumutat trup Fiului lui Dumnezeu.”). Si Careia in unele manastiri (de ex. „Mihai Voda”) oamenii I se roaga: „Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu mantuieste-ne pre noi!”
Cu ale Ei sfinte rugaciuni, mijlocire, ingaduintza si daruire, Doamne Iisuse Hristoase ingaduie-ne, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi! Amin.
Si cum se zice in cartile bisericesti:
„Sfarsit si lui Dumnezeu slava!”

Dragobetele

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

Entitate mitologică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.

În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Iar o alta - cea mai veche, povesteste ca, la origine, Dragobetele era o entitate/zeita feminina Pasare. [din nou deci o manifestare/forma/aspect a/al Marii Mame Divine = adevarata ocrotitoare a Iubirii]

Linkurile cu copy/paste.
V. si fisierele atasate postarii [sub titlu, deasupra si sub imagini].