altmarius

cultură şi spiritualitate

Crimele istoriei: 70 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga

Legionarii au descărcat nouă gloanţe în trupul marelui istoric. Cu doi ani în urmă, Zelea Codreanu fusese sugrumat. Când încă mai trăia, Căpitanul îi scrisese că-l va urî şi după moarte.

COMPARAŢIE Născut la Botoșani în 1871, Nicolae Iorga (stânga) a scris mii de cărți și de studii. Născut în 1899 la Huși, Zelea Codreanu (dreapta) a avut de mic o educație cazonă
COMPARAŢIE Născut la Botoșani în 1871, Nicolae Iorga (stânga) a scris mii de cărți și de studii. Născut în 1899 la Huși, Zelea Codreanu (dreapta) a avut de mic o educație cazonă

În urmă cu 70 de ani, în seara zilei de 27 noiembrie, şapte indivizi intrau în vila din Sinaia a lui Nicolae Iorga. Pe motiv că îl duc la un interogatoriu la Bucureşti, legionarii l-au ridicat pe istoric din biroul său şi l-au asasinat pe un câmp în apropiere de comuna Strejnic. Era răzbunarea legionarilor pentru moartea liderului lor, Corneliu Zelea Codreanu.
În anul 1938, Iorga a publicat o serie de articole foarte critice la adresa Mişcării Legionare în "Neamul românesc". "Corneliu Zelea Codreanu s-a simţit ofensat, deranjat de conţinutul acestor articole. În esenţă, Nicolae Iorga spunea că Mişcarea Legionară pregăteşte în restaurantele legionare, printre «blide şi pistoale», o revoluţie împotriva ordinii de drept, ordine reprezentată de fapt de monarhie şi de noul regim al dictaturii", explică istoricul Florin Muller, profesor doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. La acea dată, regele Carol al II-lea instaurase o dictatură regală şi desfiinţase partidele politice.

"Ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate"

Drept răspuns, Codreanu îi adresează lui Iorga o scrisoare deschisă: "De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi. Între bliduri (adică la restaurantele noastre) facem comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare şi vrem să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revolverele în mână şi în buzunare. Ei bine, nu mai pot! Din marginile puterilor mele omeneşti, cu care team respectat, îţi strig: Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte. (...) şi îţi voi striga din adâncul gropii: eşti un necinstit sufleteşte, căci ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate!".

Codreanu era revoltat şi de închiderea acestor cantine legionare, una la Obor şi alta la Liceul "Lazăr", avizată de Iorga, la acea dată ministru de stat în guvernul patriarhului Miron Cristea.

Strangulat în pădure


Iorga s-a adresat Parchetului Militar şi a cerut deschiderea unei acţiuni în justiţie. Arestat, Codreanu a fost condamnat în urma unui proces extrem de rapid la şase luni de închisoare pentru calomnie. După o anchetă a Ministerului de Interne, Codreanu a fost acuzat de uneltire contra ordinii sociale, iar în cadrul procesului, o încercare a lui Carol al II-lea de a controla Mişcarea Legionară, a fost condamnat la zece ani de muncă silnică la minele de sare.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, în timp ce Codreanu era transportat împreună cu alţi legionari de la Râmnicu- Sărat la închisoarea din Jilava, camioanele au oprit, iar jandarmii i-au sugrumat pe deţinuţi în pădurea din Tâncăbeşti.
Despre Iorga: "Sinistra vedenie cu barbă şi umbrelă"

Considerat vinovat de legionari pentru moartea Căpitanului, Iorga începe să primească o mulţime de scrisori anonime în care era ameninţat cu moartea. După instaurarea regimului legionar în septembrie 1940, istoricul este pensionat din funcţia de profesor, iar ziarul "Neamul românesc" este închis. Vara anului 1940 şi-o petrecere izolat la Vălenii de Munte, iar ulterior se mută în vila din Sinaia. La Bucureşti, presa legionară îl atacă dur, numindu-l "călău", "sinistra vedenie cu barbă şi umbrelă" sau "enciclopedia ambulantă anexată lui Armand Călinescu".

Împuşcat în câmp


În seara zilei de 27 noiembrie, la vila profesorului din Sinaia au venit şapte bărbaţi care i-au spus Ecaterinei Iorga că sunt din Poliţia Legionară a Capitalei şi că au venit să-l ia pe Iorga la Bucureşti pentru un interogatoriu. Bărbaţii au intrat în biroul lui, l-au ridicat şi l-au urcat într-o maşină. În dimineaţa zilei următoare, trupul istoricului a fost găsit pe câmpul dintre Ploieşti şi comuna Strejnic, cu nouă tuburi de cartuşe lângă el.

Ziarele au tăcut la moartea profesorului

În atmosfera sumbră din statul naţional-legionar, moartea lui Nicolae Iorga a fost trecută sub tăcere: "Cenzura a împiedicat ca în ziare să apară măcar anunţul", spune istoricul Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga şi profesor doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Rectorul legionar al Universităţii din Bucureşti, Petre Panaitescu, un fost elev al lui Iorga, a respins propunerea ca instituţia pe care o conducea să arboreze steagul negru deasupra clădirii universităţii. A fost arborat în schimb de 47 de universităţi din întreaga lume.

"Era o crimă care în mod vădit era făcută de oamenii de la putere. Antonescu a ţinut în ziua aceea o şedinţă cu miniştrii şi cu şefii militari în care singura lui grijă a fost să arate că nu el e vinovat. Dar în realitate nu făcuse nimic pentru a proteja pe cineva care era ameninţat cu moartea. Personal, nu cred că Antonescu a ştiut. Dar în orice caz, solidaritatea lui era mai degrabă cu asasinii decât cu victima, cel puţin până în ianuarie când s-au întors împotriva lui. Atunci a pus tunul pe ei, dar ar fi putut începe mai devreme", conchide Pippidi.


Mişcarea legionară

"Personal, nu cred că Antonescu a ştiut. Dar, în orice caz, solidaritatea lui era mai degrabă cu asasinii decât cu victima.",
ANDREI PIPPIDI, istoric

PORTRET

Copilul-minune


Nicolae Iorga şi-a uimit contemporanii încă de mic prin memoria sa formidabilă şi prin uşurinţa scriiturii. La 6 ani cunoştea toate cronicile Moldovei, iar la 13 scria articole la ziar.

"Eu n-am învăţat a ceti şi scrie: sunt lucruri care mi-au venit de la sine. Nu-mi aduc aminte de niciun ceas de pregătire «pedagogică» pentru a descoperi literele şi a le îmbina în silabe", scria istoricul.

"Nu se poate con cepe istoriografia română fără Iorga. Câm pul lui de observaţie s-a întins la toate problemele fundamentale ale istoriei europene. Dar a avut permanent drept centru istoria românilor, cu lungul ei drum de la popor la naţiune. Aceasta e tema care nu s-a şters niciodată din mintea lui", spune Andrei Pippidi.

Toată viaţa, Iorga a fost ataşat de valorile tradiţionale ale lumii satului. "Misiunea pe care şi-a gândit-o a fost de «luminător» al maselor, în spiritul iluminist", explică el. "Nu e o întâmplare că el se angajează în politică în ajunul marii răscoale din 1907 şi că primul lui mare discurs în Cameră este în apărarea ţăranilor".

"CĂPITANUL"

Duşman înverşunat al democraţiei, Corneliu Zelea Codreanu, actor-cheie în "teatrul fascist", s-a aflat la originea multor asasinate, deşi discipolii îl socoteau un "sfânt"


Figura charismatică a lui Corneliu Zelea Codreanu, iniţiatorul Mişcării Legionare din România, venerată în timpul vieţii de apropiaţi, este privită şi acum cu religiozitate de grupările de inspiraţie neolegionară, care îl numesc "omul care a atins perfecţiunea cerească", "ascet" sau "sfânt".

"Venea călare pe calul alb, îmbrăcat ca un prinţ"

Transformat în epocă în simbol al moralităţii şi al luptei împotriva corupţiei politicienilor, Codreanu stătea excelent la capitolul imagine. Când mergea prin sate, se îmbrăca în costum naţional, cu iţari şi brâu, şi intra în curţile oamenilor urcat pe un cal. Vorbea puţin, se închina, participa la slujbele religioase, iar cei din jurul lui vedeau o forţă misterioasă ce emana din frumosul tânăr din faţa lor. "Venirile lui Corneliu Zelea Codreanu erau regizate: venea călare pe calul alb, îmbrăcat ca un prinţ", spune politologul Cristian Pîrvulescu.

"Codreanu avea această capacitate de a câştiga adeziunea, de a construi o osmoză cu publicul său, cu electoratul românesc, prin apariţie, printr-o atitudine nondiscursivă, prin comparaţie cu restul liderilor politici construiţi pe un nivel verbal, pe un nivel discursiv mult mai accentuat", explică istoricul Florin Muller.

"Teatrul fascist": ceremonial, estetică, imagine


Legionarii puneau în scenă adevărate spectacole menite să impresioneze opinia publică: marşuri, procesiuni religioase, cântece patriotice, muncă voluntară, campanii caritabile în sate.

"Religie politică laică, fascismul cuprinde un accent deosebit pus pe scenografia propagandistică, pe ceea ce Emil Cioran numea "teatrul fascist". Este vorba despre un accent deosebit pus pe ceremonial, pe estetică, pe imagine, pe vizualitate. Aici este plusul de imagine pe care Mişcarea Legionară îl are în faţa unor partide politice de tip democratic care insistă mai mult pe conţinutul programei politice", continuă Muller.

De altfel, democraţia a fost un duşman permanent al lui Codreanu, vinovată, în viziunea sa, de spargerea "unităţii sufleteşti a neamului", care rămânea expus "în faţa solidarităţii perfecte a iudaismului".

"Vor fi dărâmate bisericile, iar preoţii în odăjdii răstigniţi?"

Dincolo de naţionalism, apelul la valorile ortodoxe a rămas o constantă în viaţa lui Codreanu. În toamna anului 1920, indignat de "hotărârea păgână" a senatului Universităţii din Iaşi de a începe anul universitar fără tradiţionala slujbă religioasă, Codreanu s-a baricadat în clădirea universităţii, fără să permită accesul profesorilor în instituţie.

"Noi, câţiva, ne întrebăm cu durere: oare cât mai este până când vor fi dărâmate bisericile, iar preoţii în odăjdii răstigniţi în altare?", scria Codreanu în "Pentru legionari".

"La cea dintâi, cea mai mică provocare, trag"


În 1924 ia o hotărâre: "De acum însă umblu cu revolverul la mine. Şi la cea dintâi, cea mai mică provocare, trag; de la această hotărâre nu mă va mai clinti nimeni", scrie el în memoriile sale. În acelaşi an îl împuşcă mortal, în timpul unei altercaţii în tribunalul din Iaşi, pe prefectul de poliţie Manciu. A urmat un lung şir de asasinate organizate de Mişcarea Legionară, de la politicieni adversari, precum prim-miniştrii I.G. Duca sau Armand Călinescu, până la foşti camarazi. "Crimele lor odioase din 1940 nu pot să fie niciodată trecute sub uitare. De la asasinarea lui Iorga, la uciderea lui Madgearu, sinuciderea lui Petre Andrei din această cauză, la ofiţerii şi funcţionarii Regelui Carol al II-lea care au fost executaţi la Jilava. Chiar dacă a fost executat Codreanu fără proces, nu există niciun fel de justificare pentru aceste crime", apreciază Pîrvulescu.

"De acum însă umblu cu revolverul la mine. Şi la cea dintâi, cea mai mică provocare, trag; de la această hotărâre nu mă va mai clinti nimeni."
,
Corneliu Zelea Codreanu, legionar

CRIME CARE AU MARCAT ISTORIA

De la asasinatul politic la linşajul mediatic


Povestea atentatelor politice la români începe chiar din vremea Principatelor. Prim-ministrul Barbu Catargiu a fost ucis în 1862, un asasinat învăluit şi acum în mister: a fost avansată inclusiv ipoteza că domnitorul Cuza a fost implicat. Situaţia nu s-a domolit în secolul XX, iar idei ca puterea proletariatului l-au determinat pe Max Goldstein să încerce să se descotorosească de "exploatatorii" poporului.

În decembrie 1920, a plasat o bombă sub tribuna Senatului. Doi senatori şi un ministru au murit. Povestea ajunge abia acum la legionari. Prima victimă - şeful Consiliului de Miniştri, I.G. Duca, asasinat în Gara Sinaia de grupul Nicadorilor, în ’33. Motivul? A interzis participarea legionarilor la alegerile din acel an.

Un alt atentat l-a vizat pe Mihai Stelescu. La început, unul dintre cei mai devotaţi tineri legionari, Stelescu a fost angajat pentru a-l otrăvi pe Zelea-Codreanu. A dat greş, dar Căpitanul i-a oferit şansa de a se revanşa. În schimb, Stelescu sporeşte campania anti-Codreanu. Este ucis de Decemviri, legionari care aveau să fie ucişi de jandarmi în ’38, alături de Nicadori şi Căpitan.

Până la asasinatul lui Iorga, "răzbunarea legionară" l-a vizat pe Armand Călinescu, omul care contribuise decisiv la arestarea lui Codreanu. Pe 21 septembrie ’39, premierul este ucis de legionari coordonaţi de Horia Sima. Conf. Ştefan Stănciugelu are o explicaţie interesantă pentru scăderea numărului de asasinate politice în a doua parte a secolului XX. "Linşajul mediatic a luat locul asasinatului politic. Este o violenţă simbolică, dar foarte eficientă", consideră Stănciugelu. (Dan Arsenie)

Vizualizări: 137

Comentariu publicat de silvian dobre pe Noiembrie 27, 2010 la 1:27pm
Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Noiembrie 27, 2010 la 2:19pm
Cultura romaneasca la inceput de secol XX este dominata de prezenta celui mai mare enciclopedist roman, Nicolae Iorga. Aproape ca nu exista domeniu in care Iorga sa nu-si fi manifestat eruditia. Aproape ca nu exista domeniu al culturii in care Iorga sa nu poata fi citat ca autor de referinta. Iorga este ca o binta de metal bine impalantata in pamantul romanesc, de care se poate lega cu odgoane groase cultura romana, atunci cand valurile incearca s-o rataceasca dincolo de orizont. Mintea lui stralucita, dragostea si puterea de munca, au lasat posteritatii 1003 volume, 12755 articole si 4963 recenzii. Nu a fost si poate nu va fi egalat niciodata.
Omorarea lui este o tragedie pentru poporul roman. Nu stim, dar putem banui ce am pierdut. Ramane insa sa ne multumim cu ceeace ne-a lasat si sa ne ingrijim ca el si exemplul lui sa fie mereu in fata noastra si a viitorilor nostri.
Va felicit pentru acesta aducere aminte.
Speram cu totii, pentru noi si urmasii nostri, ca politica “cu pistolul la brau” sa-si fi trait demult ultimele zile in Romania!
Comentariu publicat de altmariusplus pe Noiembrie 27, 2010 la 7:47pm
Chiar ma gindeam, domnule Valeriu, ca este necesara si o expunere a motivatiilor celeilalte parti, a legionarilor. Sunt destule articole pe internet, care dezincrimineaza pe legionari, si acuza direct alte forte pentru asasinat. Printre altii, pe... Carol al II-lea! Totusi, ca in majoritatea cazurilor de acest fel, adevarul absolut se tine ascuns...
Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Noiembrie 28, 2010 la 11:53am
Ceea ce ne furnizeaza domnul Manuel Valeriu in comentariul domniei sale nu este nici pe departe un punct de vedere argumentat privind uciderea celui mai ilustru enciclopedist pe care l-a dat Romania pana in prezent.
Poate fi considerat un sentiment personal, nici macar o parere personala, pentru ca aceasta ar trebui sa se bazeze pe argumente determinate stiintific.
Domnia sa isi incepe comentariul facand apologia decaderii morale a lui Iorga, lucru absolut neimportant in determinarea circumstantelor uciderii savantului, decat in cazul in care cel care constata este si autorul sau este solidar cu autorul, justificand astfel crima.
Despre afirmatiile savantului in Senat, relatate in comentariu, pot spune ca nu am certitudinea ca sunt reale. Dar si daca ar fi reale, ele nu argumenteaza neimplicarea legionarilor in asasinat, ci dau inca un motiv pentru care ar fi implicati. Faptul ca savantul i-a vazut ca pe o haita de lupi care se imprastie daca este omorat animalul dominant, era dreptul savantului la opinie si, poate pentru asta a fost ucis! A trage afirmatia catre zona de incitare la crima, este deja o cale lunga. Daca afirmatia venea din partea vreunui sef legionar, era de presupus ca structurile paramilitare de legionari ar fi inteles gresit ca este o dorinta a comandantilor si, poate ar fi fost pus in aplicare asasinatul. Dar batranul Iorga, el si cartile lui, el si adoratorii lui literati?...
Mergand mai departe, domnia sa il acuza pe savant ca a lovit cu piciorul niste cadavre ale unor “pedepsitori” ai lui Armand Calinescu (prim-ministrul Romaniei) executati fara judecata. Cuvantul pedepsitori presupune intr-o democratie, o hotarare definitiva data de o instanta legal constituita. Ori utilizarea notiunii de “pedepsitori” presupune acceptarea ca justitie indeplinita a asasinatului politic, lucru destul de delicat. In aceste conditii, in care asasinatul politic este justificat de parerea unora ca victima ar fi intreprins fapte antisociale, consolideaza ca fiind justificat si asasinatul politic comis de comunisti. Ori ambele, ori nici unul! Asa functioneaza democratia!
Revenind la savant si la gestul sau de furie impotriva unor cadavre ale unor asasini (daca relatarea este adevarata), “argumentul” este dat pentru o justificare a asasinatului si nu pentru o desculpare a legionarilor. Cand domnul Manuel Valeriu spune ca faptul este relatat si de Steinhard, presupunem ca exista cel putin inca o relatare a unei persoane la fel de credibila, ceeace nu s-a dovedit. Oricum, am dubii ca Steinhardt a fost de fata simultan cu Iorga langa cadavrele asasinilor lui Armand Calinescu!
Argumentul legitimei aparari constatate de instanta in cazul Codreanu-Manciu, nu se poate constitui ca argument pentru neimplicarea legionarilor in asasinarea savantului. Acest caz nu poate fi generalizat ca o norma de comportament in randul legionarilor: legionarii nu ucid decat in legitima aparare. Aducerea in discutie a lui Codreanu nu are sens in argumentatia prezentata, mai ales ca la data uciderii savantului, Codreanu nu mai era in viata.
Circulara de care se face vorbire nu are nici o legatura cu asasinatul si ar fi bine chiar sa nu fie adusa in discutie! Asta ar insemna ca pana la circulara era permis asasinatul, iar dupa circulara era interzis!
Comparatia legionarismului cu fascismul nu este deloc exagerata. Nu sunt identice, dar au multiple elemente comune. Orice om, chiar nespecialist, poate distinge elemente teoretice dar si practici comune, care apropie legionarismul de fascism. Eliade nu avea cum sa demonstreze o delimitare intre legionarism si fascism, deoarece nu au intrat in preocuparile lui aceste aspecte. Utilizarea numelui acestuia, nu da certificat de buna purtare miscarii legionare si n-o absolva de pacate! Oricum, nici aceasta aducere in discutie nu argumenteza neimplicarea legionarilor in uciderea savantului.
O alta afirmatie a domnului Manuel Valeriu este ca “se trece sub tacere terorismul de stat prin care sute de legionari au fost exterminati”. Nu cred ca putea fi acuzat savantul de terorism de stat, deoarece, atunci cand a fost ucis, nu indeplinea nici o functie in stat, iar prin eroare, cineva sa-l fi confundat cu statul terorist! Statul terorist nu ar fi un temei pentru uciderea savantului, dar nu este nici un argument pentru disculparea legionarilor!
Faptul ca numarul crimelor comise de organele statului impotriva legionarilor, este mai mare decat numarul crimelor comise de legionari, nu-i situeaza pe acestia din urma deasupra calitatii de structura criminala! Poate ca statul a fost mai criminal decat legionarii, cum spune domnul Manuel Valeriu.
In ceea ce ii priveste pe cei ce dirijeaza lumea actuala, il asigur pe domnul Manuel Valeriu ca sunt altii decat cei care erau atunci si decat cei care vor fi peste 70 de ani! Dumnezeu a lasat o mare dreptate pe Pamant: moartea tuturor, indifferent de ranguri si averi!
Despre trecerea sub tacere a crimelor intreprinse in numele statului de catre functionari ai statului, s-a scris si se va mai scrie mult.Aici insa subiectul abordat de autor este altul.
Puteti sa postati un material in acest sens si sunt convins ca foarte multi vi se vor alatura!
Nimanui nu-i mai este draga dictatura in ziua de astazi.
Din nefericire, tara noastra nu a scapat de dictatura nici dupa razboi.Dictatura comunista a avut o perioada de bestialitate extrema, in care s-a incercat exterminarea psihica si chiar fizica a celor care puteau fi formatori de opinie. Lagarele comuniste n-au ales: legionari si nelegionari laolalta, chiar si comunisti deviationisti, au infruntat supliciul reeducarii sub deviza “mori cand vrea partidul, iar aicea partidul sunt EU”!
Ce este destul de interesant, este cotitura ideological a unor legionari care au devanit activisti zelosi ai Partidului Comunist! “Capitane nu fi trist/ Garda merge inainte/ Prin Partidul Comunist!”, sau “Ce-a fost verde s-a-nrosit!” este umor negru izvorat din realitatile vremurilor de atunci.
Dar nici asta nu ajuta sa incriminam sau sa dezincriminam pe cineva!
Pentru ca nu am distins vreun argument prin care sa fie deincriminati legionarii ca autori ai asasinarii savantului Nicolae Iorga, ramanem la concluziile istoricilor.
Fara discutie ca, nu orice legionar este vinovat de acest asasinat, asa cum nu orice comunist este vinovat de crimele comunismului. Dar structura care a permis asocierea criminalilor in grupul de “pedepsire” este responsabila de asasinat! Scenariile cu Legiunea infiltrata cu agenti care fac rautati pentru decredibilizarea legiunii sunt povesti.
Consider ca materialul prezentat a redat satisfacator aspectul uciderii lui Nicolae Iorga si contextul contemporan uciderii acestuia. Sunt convins ca autorul s-a informat din surse demne de toata increderea.
Comentariu publicat de altmarius pe Noiembrie 28, 2010 la 7:24pm
Acum sunt martor al unei polemici, între doi oameni de mare valoare, Manuel Valeriu şi Constantin Nemeş, amîndoi incontestabil oameni de carte şi cu o solidă pregătire filologică şi istorică. Mi-aş dori mai multe polemici de acest tip pe reţeaua altmarius!
În ceea ce priveşte asasinarea lui Iorga - este un fapt absolut reprobabil, şi orice asasinat aşa va rămîine in istorie. A fost executat de legionari, lucrul este incontestabil. Dar nu trebuie uitat nici faptul că Iorga nu se bucura de o recunoaştere unanimă, in cercurile intelectuale cele mai rafinate. Fără să fie comunişti, oameni ca Păstorel Teodoreanu l-au ridiculizat pe Iorga de cite ori li se ivea ocazia. Acesta e doar un exemplu dintre foarte multele existente în perioadă. Stilul lui Iorga în scrieri era violent contestat, ca fiind prolix, alambicat şi greoi. Era un excepţional orator, dar un foarte slab ministru, şi acest lucru a fost contestat.
Recunoscîndu-i meritele si calităţile de specialist al ştiinţei istorice, nu trebuiesc ascunse defectele omului şi ale omului poklitic.
Comentariu publicat de Nemes Constantin pe Noiembrie 29, 2010 la 11:29am
Hasdeu a fost contestat, ironizat, hulit. Urechia a fost contestat, ironizat, hulit. Iorga a fost contestat, ironizat, hulit. Goga a fost contestat, ironizat, hulit…Acestia aveau ceva in comun: erau implicati in viata publica din Romania. Viata publica le-a influentat creatia literara sau stiintifica, cum era si firesc.
Eminescu avea o viata departe de normalitate. Seineanu a fost contestat si alungat din tara. Caragiale a fost contestat si determinat sa-si traiasca sfarsitul departe de tara. Sadoveanu a colaborat cu sistemul comunist in cea mai crunta perioada postbelica, in care floarea intelectualitatii romanesti era ucisa sau reeducata in puscarii si lagare de munca.
Se pot scrie tomuri intregi despre viata privata a oamenilor de cultura.
Importanta le este in primul rand opera, care i-a asezat in Panteonul romanesc sau universal. Atunci cand evaluam un valoros om de cultura, analizam creatia sa importanta. Detaliile privind opera sa minora sau viata personala nu intereseaza.
Detaliile, barfele, mondenitatile, cancanurile, se pot citi in tren sau in hol, asteptand la doctor. Ele isi au rostul in momentul in care incercam sa intelegem contextul in care acestia si-au manifestat aptitudinile, talentul sau geniul. Opera lor de capatai ramane neschimbata de aceste detalii, barfe, mondenitati sau cancanuri!

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell &Steiner

Creat de altmariusclassic Dec 21, 2012 at 6:55pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Dec 21, 2012.

Hermann Hesse -bucher

Creat de altmariusscience Nov 7, 2012 at 5:47pm. Actualizat ultima dată de altmariusscience Nov 7, 2012.

Grosse Kunstfuehrer zum Schnell & Steiner - 1

Creat de altmariusclassic Oct 8, 2012 at 7:52pm. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Oct 8, 2012.

© 2020   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor