Craciunul, Nasterea Domnului

[Bdi]

“Fecioara, astazi, pe Cel mai presus de fiinta naste
Si pamintul, pestera, Celui neapropiat aduce.
Ingerii cu pastorii slavoslovesc
Si magii cu steaua calatoresc.
Caci pentru noi S-a nascut Prunc tinar,
Dumnezeu cel mai inainte de veci”
(Condacul Nasterii Domnului)

“Hristos Se naste, slaviti-L; Hristos din ceruri, intampinati-l; Hristos pe pamant, inaltati-va; cantati Domnului tot pamantul si cu veselie laudati-L, popoare, ca S-a preaslavit!”
“Slava intru Cei de Sus lui Dumnezeu si pre pamant pace, intre oameni bunavoire”.

”Cel ce locuieste intru lumina cea neapropiata si impreuna ţine toate, pentru milostivirea cea negraita, din Fecioara Se naste, cu scutece Se infasa ca un prunc in pestera, si in ieslea dobitoacelor Se culca”.

Sfintul Apostol Pavel: "Cu adevarat, mare este taina dreptei credintei. Dumnezeu S-a aratat in trup, S-a indreptat in Duhul, a fost vazut de ingeri, S-a propovaduit intre neamuri, a fost crezut in lume, S-a inaltat intru slava".
Unul dintre marii alcatuitori de cintari bisericesti, Roman Melodul, a scris: "Fecioara astazi, pe Cel mai presus de fiinta naste, si pamintul pestera, Celui necuprins de minte aduce...".
O alta cintare bisericeasca pe care o auzim la slujba praznicului Nasterii Domnului ne arata, de asemenea, marginirea mintii omului de a patrunde cuprinsul tainei Intruparii: "Taina straina vad si preaslavita: cer fiind pestera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea salasluire, intru care S-a culcat Cel neincaput...". Desi chipul Intruparii Domnului nu poate fi cuprins de mintea omeneasca, deoarece este taina, care nu sufera ispitire sau iscodire vicleana, ci numai crezare, dupa cum ne spune Sfintul Ioan Gura de Aur: "Taina se primeste prin credinta si tacere", in schimb, rostul Intruparii Domnului ne este bine aratat si de cintarile Bisericii noastre: "Cerul si pamintul s-au unit astazi; nascindu-Se Hristos, Dumnezeu pe pamint a venit si omul la cer s-a suit.”

Ca om desavirsit, Domnul nostru Iisus Hristos a vietuit, intr-adevar, printre oameni, si S-a dovedit in toate asemenea cu noi, in afara de pacat, dupa cum scrie Sfintul Apostol Petru: "n-a savirsit nici un pacat, nici s-a aflat viclesug in gura Lui", sau, cum marturiseste insusi Mintuitorul in Sfinta Sa Evanghelie: "Cine dintre voi Ma vadeste de pacat?".
Dumnezeu, fiind in trup, spune Sfintul Apostol Pavel, "n-a socotit o stirbire a fi El intocmai cu Dumnezeu, ci S-a desertat pe Sine, chip de rob luind, facindu-Se asemenea oamenilor, si, la infatisare aflindu-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultator facindu-Se pina la moarte, si inca moarte de cruce.

În troparul Crăciunului se spune:
„Naşterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru,
Răsărit-a lumii Lumina Cunoştinţei.
Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor,
De la Stea s-au învăţat
Să se închine Ţie, Soarelui Dreptăţii
Şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de Sus.
Doamne Slavă Ţie!”.
Iar într-un colind creştin care provine, la origine, din vremuri imemoriale, net precreştine (Dumnezeu e Etern, fiind Cel Vechi de Zile – Tatăl Ceresc şi în acelaşi timp Pruncul Sfânt – Iisus Hristos) se spune: „… Şi la mândrul Soare / Cu mare – închinare / Iai Domnuţu-i Domn.”.
Iisus este Soarele Lumii, iar aceasta nu numai simbolic, ci şi efectiv pentru că în stadiul cel mai profund al NDE (near death experiences) Dumnezeu este perceput ca Un Soare extrem de luminos (totuşi nu orbitor), de cald şi de plin de Iubire Infinită, în Care există tot ceea ce a fost, este şi va fi şi în Care fiinţa-omul se topeşte şi cu Care se contopeşte. Şi a Cărui Lumină vine de pretutindeni şi se duce pretutindeni, Fiind totul.

Craciunul (Nasterea) si Pastele (Invierea) sunt cele 2 jumatati ale Aceleiasi Unice (si continue) Sarbatori. Fara una nu poate exista / nu se poate implini „cealalta”.


Marturia Patriarhului Ierusalimului Diodor I la aprinderea Sfintei Lumini:
"Intru in Mormant si ingenunchez cu frica sfanta in fata locului unde a zacut trupul lui Hristos dupa moarte si de unde a inviat. Rugaciunea in Sfantul Mormant este pentru mine un moment foarte sfant, intr-un loc foarte sfant. De aici a inviat cu slava Domnul si de aici Si-a raspandit Lumina in lume. Apostolul Ioan scrie in primul capitol al Evangheliei sale ca lisus este Lumina lumii. Ingenunchind in fata acestui loc unde El a inviat din morti, suntem adusi in imediata apropiere a Invierii Sale slavite. Catolicii si protestantii numesc biserica aceasta, Biserica Sfantului Mormant. Noi o numim Biserica Invierii. Invierea este pentru crestinii ortodocsi centrul credintei. Prin Invierea Lui, Hristos a castigat victoria finala asupra mortii, nu doar asupra mortii Sale ci si asupra mortii celor ce sunt aproape de el. Nu cred ca este o intamplare ca Focul Sfant apare exact pe locul acesta. La Matei 28:3 se spune ca atunci cand Domnul a inviat din morti, a venit un inger imbracat intr-o lumina infricosatoare. Cred ca lumina care a invaluit ingerul Ia invierea Domnului este aceeasi cu lumina care apare miraculos in fiecare Sambata de Paste. Hristos vrea sa ne reaminteasca, ca Invierea Sa este o realitate nu doar un mit. El a venit cu adevarat in lume pentru a aduce sacrificiul necesar ca prin moartea si invierea Sa sa se poata reuni omul cu Creatorul sau.
Imi gasesc drumul prin intuneric in camera interioara unde cad in genunchi. Aici spun anumite rugaciuni care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor si dupa aceea astept. Cateodata astept cateva minute, dar in mod obisnuit minunea se intampla imediat dupa ce am spus rugaciunile. Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revarsa o lumina nedefinita, in mod normal cu o tenta albastrie dar culoarea se poate schimba si lua multe nuante. Nu poate fi descrisa in cuvinte omenesti. Lumina rasare din piatra ca si ceata care se ridica deasupra unui lac, piatra pare fi acoperita de un nor, dar este lumina. Lumina se comporta diferit in fiecare an. Uneori acopera doar piatra, alteori lumineaza tot Mormantul, asa incat oamenii de afara vad Mormantul plin de lumina. Lumina nu arde! - niciodata nu mi-am ars barba in toti cei 16 ani de cand sunt Patriarh al Ierusalimului si am primit Focul Sfant. Lumina are alta consistenta, diferita de lumina focului care arde in candela. La un moment dat, Lumina se inalta si formeaza o coloana in care focul este de natura diferita, asa ca pot aprinde lumanarile mele de la ea. Dupa ce am primit flacara, ies si dau Focul intai Patriarhului Bisericii Ortodoxe Armene, apoi Patriarhului Copt si dupa aceea tuturor celor prezenti in Biserica."


Sfântul Ioan Gură de Aur - Predică de Paști:
De este cineva bun credincios şi iubitor de Dumnezeu, să se îndulcească de acest praznic bun şi luminat; de este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său; de s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum dinarul; de a lucrat cineva din ceasul dintâi, să-şi ia astăzi dreapta plată; de a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască; de a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nimic să nu se îndoiască, că de nimic nu se va păgubi; de a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se aproprie, nimic îndoindu-se; de a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a zăbovit, că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas, ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; pe cel de pe urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; şi aceluia plăteşte şi acestuia dăruieşte şi faptele primeşte şi cu voinţa se împacă, şi lucrul cinsteşte şi socoteala o laudă. Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru şi cei dintâi şi cei de al doilea luaţi plata. Bogaţii şi săracii împreună dănţuiţi. Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua. Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi; viţelul este mare, nimeni să nu iasă flămând, toţi vă îndulciţi de ospăţul credinţei; toţi luaţi bogăţia bunătăţii. Nimenea să nu plângă pentru sărăcie, că s-a arătat Împărăţia ce de obşte. Nimenea să se tânguiască pentru păcate, că iertarea din groapă a răsărit. Nimenea să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului. Stinsu-o-a pe dânsa Cel ce a fost ţinut de aceea. Prădat-a iadul Cel ce s-a pogorât la iad. Amărâtu-l-a pe dânsul, gustând Trupul Lui. Şi aceasta mai înainte apucând Isaia, a strigat: iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos. Amărâtu-s-a că s-a stricat. Amărâtu-s-a că s-a batjocorit. Amărâtu-s-a că s-a omorât; amărâtu-s-a că s-a surpat; amărâtu-s-a că s-a legat. Luat-a trupul şi de Dumnezeu s-a lovit; luat-a pământ şi s-a întâmpinat cu cerul; luat-a ceea ce a văzut şi a căzut întru ce n-a văzut.
Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Sculatu-S-a Hristos şi au căzut dracii; înviat-a Hristos şi se bucură îngerii; înviat-a Hristos şi viaţă vieţuieşte; înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă, că Hristos sculându-se din morţi începătură celor adormiţi, Aceluia este Slava şi cinstea în vecii vecilor. Amin!
Cine sunt acei ce iubesc pe Dumnezeu din tot sufletul?
Fie ca ei sa se bucure de aceasta mareata sarbatoare!
Cine sunt acei ce slujesc Domnului cu credinta?
Fie ca ei sa se veseleasca intru Domnul!
Cine sunt aceia ce sunt vlaguiti de atata post?
Acum isi vor primi rasplata multdorita!
Cei ce au muncit cu ravna inca din cel dintai ceas,
Sa-si primeasca rasplata ce li se cuvine;
Cel care a venit dupa al treilea ceas,
Sa se bucure si acela de marea Sarbatoare!
Si cel ce a venit dupa al saselea ceas,
Sa nu se indoiasca; pentru ca nu va ramane pe dinafara!
Iar cel ce a sosit in cel din urma ceas,
Sa nu-i fie frica de intarzierea sa!
Pentru ca Domnul este binevoitor si primeste si pe ultimul venit
El da pace celui ce vine in ultima clipa
asa cum da si celui ce a trudit din primul ceas.
Unuia ii da, iar pe celalalt il indestuleaza.
El pretuieste truda si saluta curajul.
El onoreaza atat faptele cat si gandurile bune.
Sa ne bucuram cu totii de bunavointa Domnului!
Cel dintai si cel de pe urma sosit sa primeasca aceeasi rasplata;
cel bogat si cel sarac sa se bucure deopotriva!
Cel harnic dar si cel molcom sa sarbatoreasca aceasta sfanta zi!
Cel ce a postit cat si cel ce nu a postit
sa se bucure azi de Masa cea plina de bunatati!
Mancati cu toti din vitelul cel gras!
Sa nu ramana nimeni flamand. Sorbiti cu totii din paharul credintei.
Bucurati-va de maretia bunatatii Sale!
Nimeni sa nu fie trist pentru ca este sarac,
pentru ca imparatia lui Dumnezeu ne-a fost dezvaluita!
Sa nu fie nimeni abatut din cauza pacatelor sale;
pentru ca iertarea ne-a venit din mormantul Domnului.
Sa nu fie nimeni infricosat de moarte,
pentru ca moartea Mantuitorului ne-a eliberat pe noi!
El a calcat pe moarte si a invins-o.
El a distrus taramul mortii cand a coborat in el;
l-a bagat in spaima cand acela a incercat sa muste din carnea Sa.
Asa a proorocit Isaia:
“Tu iadule te-ai infricosat cand L-ai intalnit pe El”.
Iadul s-a infricosat pentru ca a fost invins.
S-a infricosat pentru ca a fost facut de rusine.
S-a inspaimantat pentru ca a fost distrus.
S-a inspaimantat pentru ca i s-a luat puterea.
S-a inspaimantat pentru ca este acum neputincios.
Iadul a luat un trup si a descoperit pe Dumnezeu.
A luat pamant si a descoperit Cer.
A luat ce a vazut si a fost coplesit de ceea ce nu vazuse.
O moarte, unde-ti mai este coasa?
O iadule, unde iti mai sunt izbanzile?
Hristos a inviat si tu moarte ti-ai pierdut puterea!
Hristos a inviat si cei rai s-au prabusit!
Hristos a inviat si ingerii se veselesc!
Hristos a inviat si viata a invins moartea!
Hristos a inviat cu moartea pre moarte calcand;
Si celor din mormanturi viata le-a daruit!
Ca Lui I se cuvine slava si cinstea acum si in vecii vecilor.
Amin!


Cantari de Inviere:

Învierea Lui Hristos vãzând, sã ne închinãm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fãrã de pãcat. Crucii Tale ne închinãm Hristoase, si Sfântã Învierea Ta o lãudãm si o slãvim; cã Tu esti Dumnezeul nostru, afarã de Tine pe altul nu stim, numele Tãu numim. Veniti toti credinciosii sã ne închinãm Sfintei Învierii lui Hristos! Cã iatã a venit prin cruce bucurie la toatã lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lãudãm Învierea Lui; cã rãstignire rãbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

O, Pastile cele mari si preasfinte, Hristoase! O, Întelepciunea, si Cuvântul si Puterea lui Dumnezeu! Dã-ne nouã sã ne împãrtãsim cu Tine, mai adevãrat, în ziua cea neînseratã a Împãrãtiei Tale.

Ziua învierii! Si sã ne luminãm cu prãznuirea si unul pe altul sã ne îmbrãtisãm. Sã zicem: “Fratilor!” si celor ce ne urãsc pe noi; sã iertãm toate pentru Înviere. Si sã strigãm: “Hristos a înviat din morti, cu moartea pe moarte cãlcând, si celor din morminte, viatã dãruindu-le”


Pe Dătătorul de viaţă născându-L, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit; şi bucurie Evei în locul întristării i-ai dăruit, şi pe cei căzuţi din viaţă i-a îndreptat la aceeaşi, Cel ce S-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.

Cu trupul adormind, ca un muritor, Împãrate si Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricãciune ridicând si moartea pierzând: Pastile nestricãciunii, lumii de mântuire.

În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul si pe scaun ai fost, Hristoase, cu Tatãl si cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce esti necuprins.


Acatistul Sfantului Mormant al Domnului:
…

Icosul 8

Doamne, in necredinta noastra de multe ori am cerut semne si minuni, asemanadu-ne iudeilor de odinioara. Sa ne fie noua Mormantul Tau semn spre intarirea credintei, pentru ca vindecati de rana indoielii sa putem canta:

Bucura-te, ca pe Domnul si Dumnezeul nostru in tine L-ai primit;
Bucura-te, ca intunericul tau de lumina Sa a fost inghitit;
Bucura-te, ca in tine pe Apostoli i-ai primit;
Bucura-te, ca soli ai Invierii Domnului au devenit;
Bucura-te, ca cete de cuviosi in tine s-au inchinat;
Bucura-te, ca multime de maici spre tine s-au indreptat;
Bucura-te, chemare tainica a credinciosilor;
Bucura-te, tarie neclintita in fata greutatilor;
Bucura-te, ca ne indemni sa cugetam la moarte;
Bucura-te, ca alungi gandurile cele desarte;
Bucura-te, ca inimile noastre catre tine se indreapta;
Bucura-te, ca multi credinciosi sa te vada asteapta;
Bucura-te,Mormant plin de lumina cereasca!

Condacul 9

De mare dar s-a invrednicit Mormantul Tau, Mantuitorule, umplandu-se de lumina cea Dumnezeiasca la Praznicul Invierii, pentru care azi Te rugam sa ne umpli de lumina Ta cea datatoare de viata si pe noi, cei ce cu evlavie Iti cantam: Aliluia!

Condacul 10

In fiecare an nenumarate minuni se arata la Mormantul cel Sfant, cand se pogoara in mod vazut Lumina Dumnezeiasca, de la care mii de luminari si candele se aprind si felurite descoperiri se arata celor ce se aduna la Praznicul Invierii, ca sa cante cu inima curata: Aliluia!

Icosul 10

Nu conteneste limba omeneasca a grai cuvinte de lauda despre Mormantul in care S-a odihnit Hristos si l-a randuit pentru noi loc de luminata inchinare. Pentru aceea, din plinatatea inimii graim cu dragoste aceastea:

Bucura-te, ca la minunea Invierii Domnului ai fost partas;
Bucura-te, ca an de an Luminii Lui esti sfant salas;
Bucura-te, ca in tine au loc aratari minunate;
Bucura-te, ca limba omeneasca a le spune nu poate;
Bucura-te, ca multe lumanari se aprind singure la tine;
Bucura-te, ca hulitorii se fac de rusine;
Bucura-te, ca ti se aprind candele din lumina Dumnezeiasca;
Bucura-te, ca umpli sufletele credinciosilor de pace cereasca;
Bucura-te, ca multi pagani s-au umplut de mirare;
Bucura-te, ca ei au alergat la a bisericii alinare;
Bucura-te, ca nu s-au temut sa-si dea viata pentru Hristos;
Bucura-te, ca au intrat in Raiul cel preafrumos;
Bucura-te, Mormant plin de lumina cereasca!

Condacul 12

"Cel ce alearga din toata inima la acest Mormant va pricepe acolo cuvintele Scripturilor care il vor invata pe el", a grait sfantul Grigore Palama, aratandu-se dascal al Luminii Dumnezeiesti, iar noi, crezand invataturii sale, cantam cu zdrobire de inima: Aliluia!

Icosul 12

Dorind a ne invrednici sa praznuim Pastele la Mormantului Tau cel Sfant si stiindu-se saracia si neputintele, ne rugam Tie, Doamne, sa randuiesti precum stii aceasta. Daca este bine placut Tie, sa ajungem cu trupul la Mormantul Tau, iar de nu, macar in inimile noastre sa-i putem canta cu bucurie:

Bucura-te, propovaduirea cuvantatorilor de Dumnezeu;
Bucura-te, ca cinstirea ta se inmulteste mereu;
Bucura-te, prin care intelepciunea desarta a fost rusinata;
Bucura-te, prin care nestiinta a fost inteleptita si luminata;
Bucura-te, dar al lui Dumnezeu pentru cei credinciosi;
Bucura-te, piatra de poticnire pentru cei necredinciosi;
Bucura-te, marire a teologhisirii celei adevarate;
Bucura-te, ca luminezi mintile cele intunecate;
Bucura-te, pecete a cerului pe pamant;
Bucura-te, ca esti plin de ingerescul cant;
Bucura-te, ca esti plin de fiorul nemuririi;
Bucura-te, stea care arata ieslea Invierii;
Bucura-te, Mormant plin de lumina cereasca!

Condacul 13

O, Doamne Iisuse Hristoase, Cuvinte al lui Dumnezeu, arata-ne pe noi chip al Mormantul Tau! Sa simta inimile noastre patimirea Ta, sa fie patrunse de sangele Tau si de moartea Ta cea datatoare de viata, ca la Infricosatoarea Ta Judecata sa ne arati plini de lumina dumnezeiasca si cu adevarat madulare vii ale trupului Tau, ca sa-Ti putem canta in vecii vecilor: Aliluia!

[Pr. Arsenie Boca: „Voi stiti multe despre Dumnezeu, dar nu-L stiti pe Dumnezeu !”]

Nu avem cuvinte, Doamne si Stapanul vietii noastre, sa-Ti multumim dupa cuviinta pentru marele dar pe care ni l-ai facut si ni-l faci in fiecare an prin pogorarea Sfintei Lumini la Mormantul Tau; nu suntem vrednici de o minune atat de mare, dar desi nu suntem vrednici a grai de acest mare dar pe care l-ai facut Bisericii Tale, nici nu putem opri sa multumim dupa puterile noastre ca ne-ai aratat acest semn, ca sa pricepem ca esti cu adevarat viu in Biserica Ta cea dreptmaritoare pe care portile iadului nu o pot birui.

Tu, Cel ce ai zis: "Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor", ne-ai aratat aceasta in multe feluri si in chip ales la marele Praznic al invierii. Slava Tie, Doamne, ca acoperi Biserica Ta! Slava Tie, Doamne, ca ai binecuvantat pamantul cu Mormantul Tau! Ne aducem aminte de cate minuni ai facut la acest datator-de-viata Mormant. Cum vom uita Stalpul Ortodoxiei? Cum vom uita ca atunci cand ereticii au dat bani sarazinilor, pentru a nu-i lasa pe credinciosi sa intre in Biserica Sfantului Mormant, Lumina Sfanta a tasnit afara, spargand un stalp de piatra? cum vom uita bucuria Patriarhului Sofronie si a celorlalti credinciosi vazand dovedita credinta lor curata ca Tu, Doamne Iisuse Hristoase, esti cu adevarat capul si ocrotitorul Bisericii?

Nu vom putea uita, Doamne, pentru ca prea mare este dragostea pe care dragostea pe care ne-ai aratat-o si luand aminte la cuvintele Tale: " Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut", cu inimile noastre marturisim ca la Praznicul Invierii trimiti Sfanta Lumina ca binecuvantare pentru cei credinciosi. Pentru aceasta Te rugam, Doamne Iisuse Hristose, trimite harul Tau peste noi si fa din inima noastra lacas al Luminii Tale celei neapropiate, ca pe Tine sa Te slavim, iubitorule de oameni, impreuna cu Parintele Tau cel fara de inceput si cu presfantul si De-Viata-Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

[Bdi]

 

[Bdi]

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/acatistul-slava-lui-dumnezeu

 

[Bdi]

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/vis-cu-ingeri

 

[Bdi]

http://www.youtube.com/watch?v=S1qF3oCAxsA

 

http://www.youtube.com/watch?v=AKwizUzyj0I

 

http://vimeo.com/10017958

 

 

Conexiune cu:

Lumina din stadiul 5 after death / NDE vine de pretutindeni se duce pretutindeni si este vie.

http://groups.yahoo.com/group/editura_foryou/message/2679

+ 

In August 1985 pe cind aveam numai 5 ani, eram intr-o excursie cu vaporasul pe un lac.  Am fost muscata de un tintar si am facut encefalita.  Am ‘murit’ si m-am trezit zburind spre un loc unde m-am simtit in siguranta, unde nu era nici durere si nici teama.  Era un loc unde m-am simtit imediat ca acasa.  La distanta am vazut o lumina mica.  Ma atragea spre ea.  Am simtit cum ma miscam cu mare repeziciune spre ea.  Nu imi era teama.  Cind am ajuns la acea lumina, am simtit o liniste si bucurie, dar mai presus de toate, o iubire adinca, neconditionata.  Lumina parea asemenea unui nor stralucitor.  Din interiorul lui am auzit o voce direct in mintea mea si am stiut imediat ca este Dumnezeu.  Fiindca parintii mei nu mi-au vorbit niciodata despre Dumnezeu sau m-au dus vreodata la biserica, nu inteleg cum de am stiut ca era Dumnezeu, dar am stiut imediat.  In plus, am simtit ca aceea era adevarata mea casa, acolo in acea lumina, impreuna cu Dumnezeu.  M-am simtit inconjurata de lumina si am simtit ca eram una cu ea.   Am avut un sentiment asemanator cu acela cind, cu citeva luni  inainte tata ma luase in brate cind m-a muscat un ciine, dar sentimentul era mult mai puternic. [ptca era-este Tatal Ceresc, Tatal Adevarat al fiecaruia = Soarele Divin IH]

[Bdi]

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/hristos-a-inviat-gaudeamus