altmarius

cultură şi spiritualitate


Braţele violet ale unei anemone – toxice pentru majoritatea locuitorilor recifului – oferă un adăpost sigur unui peşte clovn roz. Peştele şi gazda sa sînt o parte din bogăţia diversităţii recifului din Fiji. Foto: Tim Laman

Cu o multitudine de corali ce reacţionează diferit la atacurile furtunilor, poluării şi ale încălzirii mărilor, în funcţie de specie, Fiji este un laborator natural pentru studiul sănătăţii şi vulnerabilităţii coralilor din toată lumea.

Recifele din Fiji îşi pot reveni după o lovitură. Experte în redresare şi rezistente, recifele sînt un teren ideal pentru oamenii de ştiinţă, care se străduiesc să înţeleagă declinul catastrofal al habitatelor coraliere de pe glob.
Cu toate că cicloanele, bolile, prădătorii şi erupţiile vulcanice afectează recifele, coralii tind să se regenereze după asemenea asalturi naturale. Totuşi, atmosfera bogată în CO2 pe care o produce omenirea şi, ca urmare, creşterea temperaturilor marine pot afecta capacitatea de regenerare a coralilor.
Cînd apa se încălzeşte, coralii elimină alga cu care sînt în simbioză şi care le asigură nutrienţi şi culoare, „decolorîndu-se“. Unii cercetători consideră că decolorarea s-a dezvoltat pentru a-i ajuta pe corali să se adapteze schimbărilor de temperatură, înlocuind algele existente cu altele mai rezistente la căldură. Dar, pe măsură ce temperatura globală creşte, coralii ating limita maximă de toleranţă la căldură. Dincolo de această limită de 300C, ar însemna să pretinzi coralilor o adaptare imposibilă. Recifele din Fiji au suferit în 2000 şi în 2002 un şoc al apelor calde, care a dus la o decolorare pe scară largă. Ca biolog marin, studiind de multă vreme recifele de corali, am descoperit diferenţe mari de la un loc la altul. Lipsiţi de alge, unii corali pieriseră de foame, lăsînd în urmă mormane de calcar dezgolite. Însă în unele locuri, unde coralul corn-de-cerb şi alţi corali duri se albiseră, viaţa înflorise din nou. Am văzut grădini de corali tineri înmugurind peste întinderi de rocă goală, viaţă marină multicoloră îngrămădindu-se pe pajişti proaspete şi recife ce scăpaseră în întregime de la decolorare. În jurul nostru înotau peşti mari – rechini, bibani, diavoli de mare, dovezi ale unui sistem ce pulsează de viaţă.
Fiji e asemeni pacientului care n-a murit de SIDA, iar sănătatea globală a recifelor ar putea depinde de aflarea explicaţiei. Creşte sprijinul pentru crearea de arii protejate în jurul unora dintre recifele din Fiji, unde oamenii de ştiinţă ar putea căuta răspunsuri. Protejarea va ajuta să ne asigurăm că incidentele ce duc la decolorare nu se vor combina cu deversările de poluanţi, pescuitul excesiv sau turismul agresiv. În cele din urmă, capacitatea oamenilor de a opri încălzirea poate determina moartea sau renaşterea.

Colaj de corali moi

Un coral moale din Strîmtoarea Somosomo îşi extinde polipii pentru a se hrăni cu zooplancton, adus de puternicii curenţi din Fiji. Un peşte buzat cu înotătoare roşii planează printre ramificaţiile acestuia, aşteptînd acelaşi ospăţ. Trunchiurile şi ramurile coralilor moi sînt întărite de aşchii de calcar, numite sclerite. Cînd sînt ameninţaţi, coralii se dezumflă şi devin mingi ţepoase. Multe vieţuitoare s-au adaptat şi trăiesc pe aceşti corali moi, culegîndu-şi cina şi devenind invizibili printre ramurile lor. Un crab păianjen de corali şi un peşte fantomă arlechin aproape că dispar în gazda lor. Adîncurile din Vatu-i-Ra dezvăluie zeci de peşti pe un covor viu de corali moi şi pufoşi. Coralii Dendronephthya moi – marcă a recifelor din Fiji – nu au alge simbiotice, nefiind astfel vulnerabili la decolorare. Spre deosebire de coralii duri, ce dau naştere recifelor şi au nevoie de lumină, coralii moi, cum este Dendronephthya, pot trăi la diferite adîncimi, decorînd versanţii subacvatici în nuanţe vii, neverosimile.

Straturi de viaţă

Creaturi minuscule găsesc adăpost nu prea sigur populînd învelişul viu al recifului. Aproape transparent, un biban cu gură mare se odihneşte pe faţa osoasă a unui coral dur, în timp ce două crevete, arată aproape ca şi coralul sîrmos pe care se hrănesc şi se ascund. Noaptea, o crevetă mică, posibil o nouă specie din familia Pontoniinae, mănîncă mucus secretat de corali, o delicatesă pentru mulţi locuitori ai recifului. Totuşi legiuni de peşti mici şi crevete s-au adaptat să trăiască în siguranţă printre aceste tentacule de corali, scăpînd atenţiei prădătorilor, deghizîndu-se în gazdele lor, o însuşire numită mimetism.
Adoptînd o tactică diferită, un trio de crevete împărat stau pe puntea navei lor favorite – un castravete de mare leopard . Asemeni matrozilor la datorie, consumă mîzga de pe pielea gazdei lor. În afară de hrană şi mobilitate redusă, castravetele de mare oferă protecţie (cînd e deranjat, îşi elimină măruntaiele toxice) şi un loc unde crevetele se pot aduna să întîlnească potenţiali parteneri.

Chinurile foamei

Încruntat, un biban de mare cu pete albastre trece peste un om, intrus în teritoriile sale de vînătoare. A prăda e o treabă curentă în recifele din Fiji. Un peşte papagal îşi foloseşte plăcile dentare din cioc şi „rîşniţa“ din gît pentru a săpa şi a pulveriza roca recifului, în căutarea nutrienţilor din algele care acoperă şi penetrează coralii. (Acest lucru protejează coralii împotriva sufocării de către algele în exces, dar şi păscutul fără măsură poate distruge coralii). Macroul cu fălci lungi doar deschide larg gura şi înoată pentru ca, asemeni unei strecurători vii, să captureze crustacei mici în coşurile branhiale mari. Un peşte clovn luptător pătat, în căutare de nevertebrate, ascunde, fără să ştie, un tainic stavrid cu carenă, care va ţîşni din ascunzătoarea sa pentru a înhăţa prada nebănuitoare, ce nu se teme de inofensivul clovn. Unele specii de peşti au culori unice în Fiji. Analizele ADN ne vor ajuta să aflăm dacă acestea sînt specii aparte, cu un colorit adaptat pentru supravieţuire – cunoştinţe care ar putea constitui cheia pentru conservare.

Text: Les Kaufman

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic din noiembrie 2004)

Galerie de imagini:

fiji1
fiji19
fiji2

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

194 state 

(ultimul: Somalia)

Numar de steaguri: 258

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 48

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

26 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

30. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

31. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

32. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor