altmarius

cultură şi spiritualitate

Hermann Keyserling, „Viața intimă. Eseuri proximiste”, traducere din franceză de Cornel Sterian, postfață de Mihnea Moroianu, Editura Sens, Arad, 2017, 220 pag.

O regulă draconică spune că un gînditor te tulbură cu atît mai mult cu cît știe mai puțină filosofie. Cu cît se arată mai străin de jargonul disciplinei cu atît șansa de a-ți răscoli așteptările crește. Cauza stă în rutina de rău-augur pe care schemele clasice i-o întipăresc pînă la a-i ucide nervul inspirației. Cine excelează în abstracții croite pe calapod scolastic nu va da din el însuși nici o tresărire de gînd. Înarmat cu o morgă posacă, el se va zbate în clișee precum un paing sătul să tot atîrne de firele aceleiași pînze. Iată de ce un profesionist în filosofie este un ins steril din capul căruia nici o idee nu va răsări vreodată. A-i cere să fie original ar echivala cu o ofensă. Sclav al obișnuințelor de sorginte abstractă, el va trage după sine un set de reflexe de sub tirania cărora nu va scăpa în veci.

În schimb, diletantul are privilegiul de a pluti liber deasupra coercițiilor impuse de rigoarea academică, și de aici putința de a veni cu o viziune care să te lase bouche bée. Din această categorie face parte Hermann Keyserling, pe care studiile de geologie, chimie și zoologie (la Dorpat, Heidelberg și Viena) l-au ținut departe de matrița deformatoare a educației filosofice, urmarea fiind că tot ce a învățat, și ar fi o impietate să-l învinuiești că nu știa carte, tot ce a învățat a căpătat prin diligență autodidactă sub emulația pe care a trăit-o în preajma unor prieteni precum Carl Gustav Jung, Leo Frobenius, Max Scheler, Stewart Chamberlain, Nikolai Berdiaev sau Bertrand Russell.

Citită cu ochii unui trăitor în secolul al XXI-lea, Viața intimă e un proiectil reacționar, menit a-ți arunca în aer convingerile cu care spiritul epocii te-a molipsit pînă la îndoctrinare. Sunt atîtea bizarerii piezișe în paginile ei încît ar fi nevoie de cîteva cronici pentru a le înfățișa pe toate. De altfel, bizareriile i-au atras în ochii contemporanilor faima unui „ieșit din matcă“: un vizionar cu gărgăuni mistici, perorînd de zor despre un Spirit universal care, coborînd pe Pămînt, se altoiește pe vîna telurică a omului, dînd naștere unei făpturi tetradice, în care un sfert e instinct tenebros (trupul), un sfert emoție (suflet), un sfert rațiune (sau intelect) și un sfert imbold sacru (spirit). Și chiar dacă centrul conștiinței umane e dat de sfertul spiritual, celelalte trei forțe au domeniul lor de predilecție, ceea ce înseamnă că rațiunea nu are putere asupra trupului, cum nici trupul nu are a se impune spiritului. Luată în sine, concepția nu e nouă (de altfel, Ludwig Klages avea să-l acuze de plagiat), dar ce scoate din ea Keyserling în privința moralei, dreptului, familiei sau căsătoriei sunt săgeți uimitoare, pe care numai o minte obtuză le-ar putea respinge.

În România interbelică, Keyserling s-a bucurat de o notorietate largă, chiar dacă nu neapărat bună. În martie 1927, contele (Keyserling făcea parte dintr-o familie aristocratică germană cu feude întinse în Estonia) a ținut o conferință la Ateneu, în rîndul ascultătorilor aflân­du-se Iorga și Nae Ionescu, fiecare notînd evenimentul în felul său: Iorga îl înfierează în Memorii drept un „ciudat propagandist mistic în fața căruia toți fac sluj“ (p. 213), în timp ce Nae Ionescu, într-un articol din „Cuvîntul“ (apărut ulterior în Roza Vînturilor) îl descrie mai îngăduitor: ca pe un baltic straniu (unheimlich, scrie Nae), ale cărui vederi mistice îi conferă o gîndire fluidă, aflată în răspăr cu mania sistematică a filosofiei germane. Pînă și G. Călinescu, în Bietul Ioanide, reproduce o vorbă a lui Keyserling, adăugînd că ideile lui, deși i-au scandalizat pe mulți, au fost socotite geniale de alții.

Keyserling e un discriminator de factură idealistă, adică ceea ce azi am numi un conservator cu vădite idei retrograde. În ochii lui, sensul vieții nu poate fi explicat cu ajutorul științei, cum nici melodia unei viori nu poate fi explicată pe baza vibrației corzilor. Numai că obiceiul de a reduce superiorul la inferior (melodia sunetelor la vibrația corzilor) este mania care face ravagii în zilele noastre (deși cartea a fost publicată în 1933, distincțiile ei par scrise ieri). Din această manie s-a ivit cultul superstițios al rațiunii, alături de marota progresului planetar. „Epoca progresului conduce la un colectivism de roboți.“ (p. 74) Pentru Keyserling, dacă există progres, el e de găsit numai la nivelul rațiunii, adică în planul științei și tehnicii, atîta doar că înlesnirile aduse de tehnică provoacă cel mai adesea atrofia sufletului. Cît despre spirit, ființele înzestrate cu el reprezintă o minoritate pînă într-atît de firavă încît posibilitatea ca ele să influențeze mersul istoriei e infimă.

Din acest motiv, istoria e făcută de inșii dotați cu virtuți telurice, adică de naturile inferioare al căror spirit e foarte debil. Subterfugiul la care ei recurg este că lasă impresia că teluricul poate fi stăpînit prin rațiune, ceea ce e totuna cu a spune că politica sau justiția pot fi guvernate de intelect. Numai că morala, justiția sau politica sunt teritorii în care tonul e dat numai de facultățile terestre (trupești și sufletești), care sunt rupte de prerogativele rațiunii. Cine speră că politica sau dreptul se vor îmbunătăți în virtutea unui miraculos progres rațional suferă de o naivitate incurabilă. Mesajul lui Keyserling este: dați teluricului ce-i aparține (politica, proprietatea, morala), și atribuiți spiritului ceea ce i se cuvine (fericirea, înțeleasă ca sentiment al creativității). În plus, spiritul nu poate fi surprins de logică, matematică sau filozofie, ci doar de trăirea religioasă. Un filosof care pretinde că știe sensul vieții e un impostor. „Una din cele mai absurde rătăciri ale istoriei omenești a constat în a face să se creadă că un gînditor ca atare ar putea rezolva problemele existențiale sau ontologice.“ (p. 202)

În fine, familia intră sub jurisdicția sufletului, pe cînd căsătoria sub cea a spiritului. Distincția aceasta e una din cele mai surprinzătoare din carte. Familia înseamnă legătură de sînge (rudenie trupească) dublată de adeziune sufletească, așadar alianță pe temei de emoție ancestrală. Familia e sfera intimă înlăuntrul căreia individul crește ca într-un incubator, sau cum spune autorul, „într-o ordine emoțională“. (p. 79). În schimb, căsătoria cere afinitate spirituală între bărbat și femeie, ceea ce înseamnă că nu dragostea e liantul care dă temeinicie unei căsnicii, ci potrivirea lor sub unghiul spiritului. Cine se căsătorește spre a-și satisface nevoile fiziologice e în eroare de destin conjugal. Ciocnirea în sex nu are de-a face cu întîlnirea în duh. Coitul nu e oglindire de sine în spiritul celuilalt.

Așa se explică de ce căsătoriile încheiate din pasiune duc deseori la divorț, cum tot așa se lă­­murește de ce „pentru satisfacerea nevoilor amo­­roase nimic nu este mai puțin indicat decît că­sătoria“. (p. 112) Un bărbat care confundă nevoile spiritului cu cele ale sexului, adică unul care nu știe să deosebească amanta de soție, e un nefericit aflat în confuzie drastică de planuri, căci în mintea lui imaginea curtezanei se suprapune peste cea a soției, caz flagrant de obnubilare cronică. Același lucru e valabil în cazul femeii: a vedea în soț un amant nesățios denotă o optică strîmbă pe care numai prejudecățile epocii o pot pricinui. Soțul e pereche spirituală, adică o ființă în care se regăsește pe temei de potrivire în duh, pe cînd amantul e curtezanul trecător menit a-i potoli micile nevoi momentane.

Cum familia ține de suflet, iar căsătoria de spirit, rațiunea nu poate avea nici o înrîurire asupra lor, ceea ce înseamnă că nici un progres nu le poate atinge. A reforma familia și a schimba formula căsătoriei în numele exigențelor raționale (drepturile omului) înseamnă a crede că intelectul poate domina spiritul. Cînd totuși hegemo­nia intelectului sufocă spiritul, se ivesc forme monstruoase de stîlcire umană: bărbați efeminați (fătălăi, domnișori sau pisicuțe sulegete) și femei virilizate, cu subvariantele știute: femeia-geniu, femeia-erou, femeia-savant, femeia-ascet.

Dacă ar fi în viață, Hermann Keyserling s-ar bucura de atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe motiv că posedă o gîndire discreționară avînd drept țintă „valorile perene“ ale umanității: progres, pace, egalitate, sănătate, morală etc. Cît despre enormitățile pe care le rostește în privința familiei și căsătoriei, doar rugul îl mai poate absolvi de vina de a fi spus lucru­rilor pe nume.

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

197 state 

(ultimul: Anguilla)

Numar de steaguri: 260

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 45

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 85.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

28 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

Schnell und Steiner

Creat de altmariusplus Iun 19, 2013 at 1:59pm. Actualizat ultima dată de altmariusplus Iun 19, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor