Comemorarea zilei: Papa Ioan Paul I

[altmariustotal ortodox]

Papa Ioan Paul I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ioan Paul I (Albino Luciani, 17 octombrie 1912 – 28 septembrie 1978) a fost papă al Bisericii Catolice între 26 august și 28 septembrie 1978, pontificatul său fiind unul dintre cele mai scurte din istorie. Vezi și anul celor trei papi.

Ioan Paul I

Nume	Albino Luciani
Început de pontificat	26 august 1978
Final de pontificat	28 septembrie 1978
Predecesor	Ioan XXIII
Succesor	Ioan Paul II
Născut	17 octombrie 1912 Canale d'Agordo, Italia
Decedat	28 septembrie 1978 Palatul Apostolic, Statto della Citta del Vaticano

Papa Ioan Paul I (în latină Ioannes Paulus PP. I), născut Albino Luciani (17 octombrie 1912 – 28 septembrie 1978), a fost papă al Bisericii Romano-Catolice și suveran al Orașului Vatican între 26 august 1978 și 28 septembrie 1978. Pontificatul său, cuprinzand numai 33 zile, a reprezentat unul dintre cele mai scurte pontificate din istoria papalității, dând naștere celui mai recent “an al celor trei papi”. În contrast cu acest fapt, cel care i-a urmat și care i-a împărtășit titulatura papală, Papa Ioan Paul al II-lea, urma să dețină unul dintre cele mai lungi pontificate din istoria papalității. Întrucât a murit prea devreme pentru a putea lăsa în urma sa o moștenire de substanță în ceea ce privește viața și dezvoltarea Bisericii, Papa Ioan Paul I este adesea comparat, datorită prieteniei sale cordiale și a smereniei de care dădea dovadă, cu “Bunul Papă Ioan”, popularul papă Ioan XXIII. Ioan Paul I a fost primul papă din istorie care și-a ales un nume dublu, prin aceasta realizând un act de onoare în cinstea celor doi predecesori ai săi direcți, Papa Ioan XIII și Papa Paul VI. Totodată, el a fost primul, și până în momentul de față singurul, papă care a utilizat formula “întâi” în titulatura oficială a numelui său.

Date preliminare. Alegerea ca pontif

Albino Luciani (papa care zâmbea totdeauna) s-a născut la data de 17 octombrie 1912, în Forno de Canale (actualul oraș Canale d'Agordo, în provincia Belluno, regiunea Venetto, în nordul Italiei. A fost fiul lui Giovanni Luciani și al soției sale Bortola Tancon. A avut o soră, pe nume Nina și un frate pe nume Edoardo. A fost educat la seminariile minor și major ale diocezei de Belluno și ordinat ca preot al Bisericii Romano-Catolice la data de 7 iulie 1935. ulterior, lui Luciani i-a fost conferit titlul de doctor în Teologie Sacră al Universității Pontificale Gregoriene din Roma. A slujit ca vice-rector al seminarului diecezan din 1937 și până în 1947, totodată predând noțiuni de teologie dogmatică, teologie morală, drept canonic și artă sacră. În anul 1948 a fost numit pro-vicar general și în 1958 vicar general al diocezei sale, înainte de a fi numit episcop de Vittorio Veneto, în anul 1958, de către papa Ioan XXII. Ca episcop, a participat la toate sesiunile Conciliului II Vatican (1962-1965). La data de 15 decembrie 1969 a fost numit patriarh al Veneției de către papa Paul VI, începând să conducă eparhia în mod efectiv începând cu data de 3 februarie 1970. În cadrul Consistoriului din 5 martie 1973, papa Paul VI l-a ridicat la rangul de cardinal. Ioan Paul I a fost o persoană tăcută, modestă, cu un simț al umorului extrem de amical. În cadrul mesajului din cadrul slujbei Angelus (“Îngerul Domnului”) din 27 august, rostit în prima sa zi de pontificat, el a impresionat întreaga lume prin prietenia sa naturală. O altă trăsătură de caracter ce i-a impresionat pe catolici a fost smerenia sa deosebită, un prim exemplu constând în rușinea pe care a simțit-o atunci când papa Paul VI și-a luat stola și a așezat-o pe umerii lui Luciani, în timp ce acesta era cardinal. Ioan Paul I își amintește acest moment în primul său Angelus: “Papa Paul VI m-a făcut să înroșesc până la rădăcinile firelor de păr, în prezența a 20.000 de oameni, pentru că și-a dat jos stola și a așezat-o pe umerii mei. Niciodată nu am înroșit atât de mult”.

Stema pontificatului. Explicație

Stema pontificatului papei Ioan Paul I

Fundalul stemei este albastru, peste care se înalță munții italieni în șase secțiuni descrescente argintii, începând cu partea superioară, desenul grafic cuprinsând în extremitatea superioară trei stele aurii cu cinci colțuri; Scaunul patriahal al Sfântului Marcu este prezentat pe un fundal argintiu, leul înaripat, simbolul Evanghelistului Marcu, ținând o carte cu inscripția 'PAX TIBI MARCE EVANGELISTA MEUS (PACE ȚIE, EVANGHELISTUL MEU MARCU"). Interpretarea simbolistică a acestei steme este următoarea: Culorile de fundal care predomină în cadrul acestei steme sunt albul și albastrul, de asemenea culori marine, care indică reînnoirea lumii prin actul Învierii lui Iisus Hristos (albul) și călăuzirea eternă a lumii prin Providența Sfintei Treimi (albastrul). Simbolul leului trimite în mod evident înspre imaginea Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu, a cărui simbol este încă din primele secole creștine. Binecuvântarea divină înscrisă pe Evanghelia pe care leul o poartă reprezintă confirmarea actului de propovăduire evanghelică pe care Sfântul Evanghelist a dus-o la final cu atâta credincioșie. Evidențierea celor trei stele indică perfecțiunea și strălucirea trinitară, cele cinci colțuri ale stelelor reliefând perfecțiunea unitară în ansamblul perfecțiunii trinitare totalizatoare. Prin contrapunerea celor șase munți, este inclus în descriere planul terestru, întreaga imagine reprezentând un dialog al lumii cerești trinitare cu lumea pământească, ce aspiră spre înălțimile virtuților (simbolul muntelui) și înălțarea prin credință la înțelegerea tainei credinței (simbolul stelei). Întreaga descriere grafică se fundamentează pe simbolurile papale clasice, tiara papală cu cele trei coroane (triregnum) și cele două chei, care simbolizează darul pe care Iisus Hristos i l-a conferit lui Petru, ca vicar al său, de a lega și dezlega atât pe cele pământești, cât și pe cele cerești, în legătura și comuniunea indisolubilă cu Fiul lui Dumnezeu și cu Biserica Universală.

Decesul

La doar 33 de zile după alegere, Papa Ioan Paul I a murit subit. Vaticanul a declarat oficial că papa a murit de infarct miocardic^[1], diagnostic care însă nu este bazat pe rezultatul unei autopsii. Lipsa unei autopsii a condus la apariția unor teorii ale conspirației^[2] privind decesul papei, în ciuda faptului că neefectuarea unei autopsii este practica obișnuită la Vatican în cazul decesului unui papă, și chiar legea Vaticanului interzice efectuarea acestei operațiuni.

Note de subsol

1. ^ „1978: Catholics mourn Pope's death”. BBC. http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/september/29/newsid_2542000/2542375.stm. Accesat la 2008-03-10.
2. ^ Eugene Kennedy (5 noiembrie 1989). „Was the Pope Murdered?” (în engleză). New York Times. http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=950DE1DC113CF936A35752C1A96F948260. Accesat la 2008-03-10.

Legături externe

• la it Scrieri

Predecesor: Papa Paul al VI-lea

IOANNES PAVLVS PP. I 1978

Succesor: Papa Ioan Paul al II-lea