altmarius

cultură şi spiritualitate

Imagini pentru marcu beza

Marcu Beza (30 iunie 1882, Vlaho-Clisura, Macedonia - 30 mai 1949, Bucureşti) - prozator, poet, eseist, folclorist, critic literar şi diplomat. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde i-a avut profesori pe Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga, care i-au apreciat activitatea de eseist şi publicist. Primul volum, De la noi (proză în dialect aromân), i-a apărut în anul 1903. A redactat revista „Grai bun” (1906-1907, 1909). Din 1909 a fost interpret la Legaţia Română din Londra; până în 1914, a studiat în paralel literele la Londra şi Oxford.

În 1916, la intrarea României în război, se întoarce în ţară şi pleacă pe front. A fost consul general al României în Anglia (1920-1933), perioadă în care a lucrat în chip remarcabil pentru a statornici relaţii între oamenii de cultură englezi şi români. A mijlocit - între altele - stabilirea unor legături între Bernard Shaw şi Teatrul Naţional din Bucureşti şi a sprijinit traducerea în limba engleză a romanului Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu. De-a lungul întregii sale vieţi, dar mai ales ca docent la King’s College şi la Universitatea din Londra, a făcut cunoscută în Anglia cultura română, prin cursuri şi prin cărţile publicate. Totodată, a semnat numeroase studii şi cărţi despre cultura engleză.

În anul 1925, Beza a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Din 1933 a îndeplinit misiunea de consul general al României la Ierusalim, ceea ce i-a înlesnit documentarea pentru lucrările sale de istoria culturii într-o direcţie în care mai publicase şi care se va dovedi ulterior de o mare însemnătate. În timpul celui de-al doilea război mondial, în calitate de consilier cultural la Legaţia Română, s-a aflat la Londra, şi a continuat să publice lucrări despre istoria şi cultura românilor.

A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) etc. A publicat în periodice proză scurtă şi poezii în dialectul aromân.

Alături de alţi cărturari români - Nicolae Iorga, Grigore Nandriş, G. Cioran, T. Bodogae -, Beza a urmărit raporturile culturii române cu sudul Peninsulei Balcanice şi îndeosebi cu Muntele Athos, punând în lumină puternica influenţă a mănăstirilor de la Sfântul Munte asupra celor din Mediterana orientală. S-a dedicat, de asemenea, unor studii privind arta populară românească, mai cu seamă ţesăturile, subliniind originalitatea interpretării modelelor şi a armoniei cromatice. În anii imediat următori primului război mondial, a fost însă personalitatea cea mai marcantă a anglisticii româneşti.

Spre deosebire de scrierile sale în proză, unele primite cu o oarecare răceală (Eugen Lovinescu, de pildă, vorbind despre romanul O viaţă, apărut în 1921, considera că scriitorul „nu reuşeşte să ridice o simplă schiţă filigranată la tonul şi dezvoltarea epică necesară”), notele de călătorie în Anglia - scrise cu mai multă vervă decât cele ale lui Ioan Botez şi N. Petrescu, publicate cam în acelaşi timp - dovedeau o fină înţelegere şi capacitatea de a explica societatea contemporană engleză, încă insuficient cunoscută la noi.

Rodul îndelungatei sale şederi în Anglia, al preocupării de a observa viaţa londoneză şi de a fi permanent la curent cu problemele culturii engleze se reflectă iniţial în câteva note şi scurte eseuri apărute în „Convorbiri literare”, unde alternau cu schiţele din viaţa aromânilor, însemnările despre poezia în dialect din Macedonia şi cu florilegiile de versuri populare din aceleaşi ţinuturi.

Eseurile de anglistică se referă la personalităţi precum Thomas Carlyle, John Ruskin, Frank Harris, la teatru şi reviste literare, dar şi la imaginea românilor în paginile scriitorilor englezi. Cele mai semnificative comentarii sunt însă cele privitoare la Shakespeare, la teatrul elisabetan şi la spectacolele shakespeariene pe scenele moderne. Beza este cel dintâi român care semnalează viziunea regizorală înnoitoare a lui Gordon Craig şi Granville-Parker, conchizând că „dramele lui Shakespeare nu au numai valoare istorică, ci ele sunt întru totul şi ale timpului nostru.”

Cartea Shakespeare in Roumania (1931) nu intenţiona să epuizeze o temă, ci doar să atragă luarea-aminte asupra unui aspect important al circulaţiei motivelor între două culturi europene. Beza este unul dintre primii care introduc acest element esenţial în cercetarea comparatistă românească, extinzând studiul comparativ şi asupra literaturilor populare.

Cât s-a aflat la Londra, şi-a asumat sarcina de a prezenta publicului englez unele forme specifice ale culturii româneşti. Conferinţele sale, ale căror texte s-au pierdut, au avut, după cum se poate afla din relatările contemporane expunerii lor, un efect deosebit de favorabil. Pe de altă parte, definindu-l poate în egală măsură, există la el un orizont al scrisului în care sunt proiectate originile sale, lumea „împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspiraţie profundă şi cumpănită”.

Beza este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susţină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate şi expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi nişte mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de Eugen Lovinescu, tradusă şi în limba engleză. Autorul se dovedeşte un povestitor plin de farmec, în nota arhaică a graiului din Pind, cu sonorităţi de veche cronică. Atât în poezie, cât şi în proză, sunt înfăţişate, ca în nişte stampe, imagini arhetipale din viaţa cărăvănarilor şi a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani.

Opera literară

  • De la noi, Bucureşti, 1903;
  • Graiu bun. Calendar aromânesc, Bucureşti, 1909;
  • Pe drumuri. Din viaţa aromânilor, Bucureşti, 1914;
  • Romantismul englez, Bucureşti;
  • Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920;
  • Zidra. Gardana. The Dead Pool, Londra - New York, 1921;
  • O viaţă, Bucureşti, 1921; ediţia (Doda), Londra, 1925;
  • Ruva. Între două lumi, Bucureşti;
  • Romanul englez contimporan, Bucureşti, 1928;
  • Paganism in Romanian Folklore, Londra, 1928;
  • Shakespeare in Roumania, Londra, 1931;
  • Din alte ţări. Studii şi impresii, Bucureşti, 1933;
  • Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, Bucureşti, 1934;
  • Lands of Many Religions. Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, Londra, 1934;
  • Urme româneşti în Răsăritul Ortodox, Bucureşti, 1935;
  • Calea destinului, Bucureşti, 1938;
  • Cartea cu amintiri, Bucureşti, 1938;
  • Din Anglia, însemnările unui literat, Iaşi;
  • Vechi legături cu Anglia, Bucureşti, 1938;
  • Necunoscuta, Bucureşti, 1939;
  • Origin of the Roumanians, Worchester - Londra, 1941;
  • The Roumanian Church, London, 1943;
  • Heritage of Byzantium, Londra, 1947;
  • Romantismul: romanul englez, ediţie îngrijită şi introducere de Andi Bălu, Bucureşti, 1999;
  • Pe tărâmuri biblice, Bucureşti, 2000.

Traduceri

  • Oscar Wilde, De Profundis, Bucureşti, 1915.

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

Statistici

Free counters!
Din 15 iunie 2009

190 state (ultimul: Fiji)

Numar de steaguri: 253

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 52

1 stat are peste 550,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 75.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

9 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Austria, IrlandaIsraelGreciaElvetia , Brazilia, Suedia)

35 state au peste 100 clickuri

26 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. COLTUL COLECTIONARULUI

http://www.coltulcolectionarului.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15. GALERIILE CISMIGIU

http://www.galeriile-cismigiu.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26. POVESTI SASESTI

http://povestisasesti.com/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

29. FILME DOCUMENTARE

http://www.filmedocumentare.com/filme-a-z/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. ISTORIA ROMANIEI

http://istoriaromaniei.com/wp/

32. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

33. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

36. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2018   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor