altmarius

cultură şi spiritualitate

Ciugud. Imposibil pentru mulţi, firesc pentru cei integri

Ciugud. Imposibil pentru mulţi, firesc pentru cei integri Poza 84
Ciugud. Imposibil pentru mulţi, firesc pentru cei integri Poza 84
Un articol de: Oana Rusu - 27 Oct, 2019

Există în judeţul Alba un loc care unora le pare de necrezut, ireal. Faţă de multe localităţi unde condiţiile de trai au rămas în trecut, comuna Ciugud a făcut un mare salt în viitor, având ca motor oameni creativi, care au dezvoltat numeroase proiecte cu fonduri europene, dar şi cu veniturile proprii ale primăriei. Ciugudul promovează conceptul „smart village”, unde sunt introduse cele mai noi tehnologii, cu respect pentru tradiţii, natură şi preocupare faţă de identitatea naţională. 

Drumuri asfaltate, trotuare curate, iluminat public asigurat prin centrale ecolo­gice, acces la utilităţi, şcoală ultramodernă ce pare desprinsă din filmele de science fiction, parcări inteligente cu încărcare solară pentru încurajarea folosirii mijloacelor de transport electrice şi reducerea poluării, pistă de biciclete, spaţiu verde îngrijit, acoperişuri ca panouri fotovoltaice atât la clădirile publice, cât şi la biserici, drumuri agricole asfaltate, internet gratuit, parcuri, toate acestea sunt realizate de oamenii vizionari care caută soluţii pentru o dezvoltare durabilă a localităţii. Ciugudul este în prezent un laborator al viitorului, în care cele mai moderne tehnologii sunt adaptate necesităţilor locuitorilor. Prin anii 2000 era la fel ca mare parte a localităţilor din mediul rural, prăfuită şi uitată de vreme.

Cele mai multe dintre lucrările de modernizare s-au făcut prin accesarea fondurilor europene, fără să fi necesitat eforturi financiare mari din partea comunităţii. Zeci de milioane de euro au fost atrase în ultimii ani, bani pe care comunitatea, aflată în apropierea Alba Iuliei, i-ar fi adunat, altfel, poate într-un veac. Ca rezultat, oamenii nu au mai plecat din comună, iar în ultimul deceniu aici s-au mutat numeroase familii atrase de condiţiile moderne de trai şi de frumuseţea zonei. Tot mai mulţi doresc să vină la Ciugud, iar preţurile caselor şi terenurilor au crescut pe măsură, rivalizând cu cele de la oraş.

Acolo unde bordurile nu sunt înlocuite an de an

„În primul rând, viața la Ciugud este mult mai frumoasă decât oriunde în altă parte. Cu ce să începem, cu cadrul natural? Dacă ai compara peisajele de la noi cu cele din Austria, nu ai greşi dacă ai spune că aici e ca-n Tirolul austriac. Cu ceea ce beneficiază din punctul de vedere al infrastructurii, ciugudeanului nu-i lipsește nimic. La fel ca și la oraș, are apă, canal, gaze, internet, școală smart, transport în comun, drumuri asfaltate, o primărie, spunem noi, prietenoasă cu cetățenii. Accesul spre municipiu, spre serviciile medicale, spre serviciile sociale, este foarte facil. Cine doreşte are șansa să evolueze într-un ansamblu folcloric al primăriei, să aibă și o activitate de genul acesta, sau dacă e pe latura sportivă, poate să se înscrie în clubul sportiv al comunei noastre, adică am avea cam tot ce i-ar trebui unui om ca să trăiască decent într-o comunitate. Și, sigur, ceea ce avem noi aici și nu au unii, avem foarte mulți oameni bucuroşi și asta, cumva, transmite această energie a comunității de care până la urma urmei avem nevoie. Sigur că la noi, la Ciugud, găsim liniștea pe care la oraș nu o afli, iarba aceea verde, crudă, pe care se aşază roua şi pe care la oraș dimineața când te trezești nu o găsești, cântatul cocoșilor de dimineață, adică avem tot ceea ce face un om mulţumit şi binedispus”, ne spune primarul Gheorghe Damian.

Primarul se află în fruntea comunei din anul 2000, fiind adoptat de comunitate prin căsătoria cu o tânără de aici. El a cunoscut Ciugudul de copil, când venea cu bunicii săi la Alba. Într-o perioadă lungă, schimburile economice din satul lui natal nu se făceau în Sebeș, se făceau în Alba, și atunci venea pe jos din Daia, trecea cu brudina (pod plutitor, bac, luntre - n.r.) Mureșul și mergea la Alba. Gheorghe Damian şi-a găsit aici o fată minunată și în 1992 s-a căsătorit. „Eu am fost educat în spiritul satului românesc și al dragostei față de valorile satului românesc, nu m-am văzut niciodată trăind la oraș, nu detest viața de la oraș, sunt oameni și oameni, dar mie îmi place viața la țară, iubesc satul românesc și atunci am tot așteptat să se schimbe ceva. Din păcate, din Ciugudul copilăriei mele până în Ciugudul în care m-am mutat nu au fost mari schimbări, și atunci satul pe care l-am găsit era destul de îmbătrânit, erau doar câteva familii de tineri. Am tot așteptat ceva mai bun și, în 2000, am spus că e momentul nostru, nu mai putem aștepta. Şi de atunci putem să spunem că am venit generația tânără, cu o nouă viziune, și am început schimbarea în bine a comunității.”

Totul începe de la oameni, nu de la bani

Ajuns primar la 32 de ani, Gheorghe Damian s-a confruntat la început cu nenumărate probleme şi cu o lipsă acută de fonduri. În 2000, veniturile proprii ale primăriei, transformate în valoarea euro de acum, se ridicau undeva la 15.000 de euro, iar datoriile, în banii de atunci, la 3 miliarde de lei, iar probleme erau imense. Ca orice sat românesc, la vremea respectivă, n-avea infrastructură, n-avea utilități, n-avea școli, n-avea cămine culturale, n-avea nimic. Nevoi cât încape. Şi atunci, neavând bani de investit, ce era de făcut? Era nevoie de oameni. Primarul s-a înconjurat de tineri profesioniști care au împărtăşit viziunea comună și cu sufletul sunt ciugudeni și ei, chiar dacă nu trăiesc toți aici, în comună. Și așa au pornit la drum, apoi lucrurile au devenit tot mai simple prin faptul că au apărut fondurile de preaderare, fondurile europene.

Comuna Ciugud a devenit un laborator de proiecte, iar transformarea a început mai întâi în minţile şi prin dorinţa unor oameni care au lucrat în echipă. Primăria promovează acum conceptul „smart village” prin adoptarea unor soluții inovatoare în reducerea costurilor administrative, astfel încât efortul financiar al comunităţii să fie cât mai mic, la care se adaugă protecţia mediului înconjurător.

În Ciugud există automate de plată pentru taxe și impozite locale, astfel că locuitorii pot plăti şi fără să meargă la ghișeul primăriei. Iluminatul public este asigurat de o microcentrală eoliană și prin panouri fotovoltaice. De asemenea, s-au instalat două stații de încărcare pentru autoturismele electrice, iar primăria chiar deţine un autoturism electric pe care îl folosește zilnic în activitatea curentă. Pentru a ajunge aici, s-a investit masiv în oameni.

„Am beneficiat de câteva cursuri în Germania, pe dezvoltare rurală, și de fapt acolo am luat, să zic așa, contact cu ceea ce înseamnă scrierea, managementul, implementarea unui proiect cu fonduri europene, apoi au fost fondurile de preaderare, pe care nu le-am ratat, și ne-am antrenat cumva, iar după ce am intrat în UE, deja aveam și echipa formată și lucrurile au mers de la sine. Nu e complicat deloc dacă știi exact ce-i de făcut şi ce poţi obţine.”

Chiar dacă a avut de întâmpinat multiple şi complexe obstacole birocratice, cu multă perseverenţă acestea au fost depăşite.

„Sunt probleme în procesul ăsta de dezvoltare, pentru că nu întotdeauna viziunea noastră se suprapune pe strategia de dezvoltare a județului sau pe cea națională. Ne lovim de birocrație. În România, e regulă ca un funcționar să-ţi mai ceară trei documente în plus la un dosar, chiar dacă procedura spune că nu e nevoie. Ai dificultăţi şi cu «experţii», atunci când tu depui un proiect, ei văd lucrurile total diferit, că așa le văd ei, nu că așa spune un principiu. Însă, atunci când crezi cu adevărat într-un lucru, când știi ce ai de făcut și pe cine trebuie să convingi, eu zic că poţi muta munții”, a adăugat primarul Gheorghe Damian. 

Modelul polonez

Întrebat ce ar face dacă ar fi ministrul fondurilor europene sau al finanţelor, Gheorghe Damian ar merge după modelul polonez, de relaxare a modului de absor­bție, și apoi ar aduce toată autoritatea de management a tuturor proiectelor la un singur minister, Ministerul Dezvoltării Regionale, unde să existe suprapuse toate strategiile de dezvoltare, de la comună, județ, regiune, țară. „Numai aşa poţi să dai direcții și să faci ghiduri de finanțare, nu să facem școală după școală în comune în care nu mai sunt copii, doar ca să atingem punctajul. Dacă aș fi ministrul finanțelor, aș aloca un buget foarte mare Edu­cației, pentru că acolo este princi­pala noastră problemă ca nație, și, din păcate, cu cât întârziem acest proces, cu atât această na­țiune va avea mai mult de suferit.”

În ceea ce privește fondurile europene, primarul din Ciugud spune că în prezent sunt centre regionale şi se lucrează mult mai simplu faţă de perioada de preaderare.

„Ciugudul este capitala a două microregiuni: Țara Secașelor şi Alba-Sibiu, unde sunt 27 de comune și atragem fonduri europene pentru dezvoltare, și alta pe pescuit. Ei, la pescuit, de câte ori avem nevoie de ceva, trebuie să mergem la autoritatea de management, care este la Ministerul Agriculturii, pentru orice document, pentru orice act, ceea ce nu mi se pare deloc normal. În ceea ce privește relația cu Bucureștiul, aceeași problemă, cred că ar trebui ca cei care lucrează la aceste strategii să vadă exact nevoia de aici, din teritoriu, și să nu ne trezim, cum tot dau eu exemplul acela cu primăria care voia să-și cumpere un buldo-excavator, și era nevoită să ia aviz de la direcția sanitar-veterinară.”

În țara noastră se vorbește de autonomia și descentralizarea înfăptuite după Revoluție, dar ele sunt doar pe hârtie. „Toată această descentralizare este o și mai mare centralizare și vedeți, ceea ce este și mai grav, că descentralizarea asta se face atunci când se pun în cârca administrațiilor publice locale tot mai multe atribuții, fără să le dai linia bugetară sau sursa financiară cu care să rezolve problema respectivă. Un singur exemplu vă dau: plata indem­ni­zațiilor persoanelor cu handicap băgată în bugetul local, în con­dițiile în care aceasta este o problemă națională (...) În opinia mea, sănătatea, educația și asis­tența socială sunt strict probleme na­ționale și trebuie gestionate la nivel național. Că o administrație publică locală vine și îmbună­tățește și adaugă, dacă își permite, și aduce un plus de valoare, este altceva, dar să le pui pe toate în spinarea adminis­trației publice locale mi se pare anormal.”

Ce înseamnă o şcoală smart?

Ca primar, Gheorghe Damian este implicat în realizarea unor condiţii cât mai bune la şcoala din localitate. De altfel, el şi echipa sa au adus la şcoală, pentru copii, tot ce şi-ar fi dorit ei să aibă, cele mai moderne echipamente şi materiale didactice la care poate cineva să gândească. În prezent, copiii care vin la şcoala din Ciugud rămân după ore la after school, masa de prânz fiind oferită din fondurile primăriei.

„Sunt șase sate în comuna Ciugud (Ciugud, Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa şi Teleac - n.r.) cu șase școli, cu învățământ simultan. Şi atunci părinții au preferat să-și ducă copiii la şcoală în Alba. Eu am fost unul dintre părinții care au experimentat într-un mod neplăcut asta, să-ți iei copilul și să-l duci cu mașina la zece kilometri, să-l lași și la învățământ «step by step» să stea opt ore, 36 de copii în clasă. Venea săraca fetița mea ruptă de oboseală de la școală. Și atunci am luat decizia să aducem toți copiii în școala din centrul comunei, să investim foarte mult, să facem o școală cât mai agreabilă, mai atractivă, să le oferim soluții tehnologice în așa fel încât, dincolo de confortul pe care îl au în clasă, să aibă mai mult decât găsesc la oraș, să le creăm posibilitatea de a rămâne la after school ca să-și facă și temele. Odată lucrurile schimbate, părinţii nu au mai avut de ce să-şi trimită copiii la Alba. Dimpotrivă, avem solicitări tot mai numeroase pentru înscrieri, ba mai mult, au început și de prin Alba să vină să se înscrie aici.” 

Priorităţile comunei: familia şi tradiţiile

În plină dezvoltare a noilor tehnologii, în Ciugud predomină respectul pentru tradiţie. Vechile cămine culturale săteşti părăginite au fost readuse la viaţă, fiind renovate, iar fostele ansambluri folclorice sau meşteşugurile din zonă au fost revitalizate, unele dintre acestea fiind transmise copiilor şi la activităţile de la after school.

„Bunicii mei, țărani simpli, m-au învățat ce înseamnă dragostea de pământ, dragostea de ţară, dragostea de valorile satului românesc, dragostea de patrimoniul nostru naţional. Părinții mi-au sădit în suflet să fiu drept, să fiu un bun creștin, în tot ceea ce fac să pun pe Dumnezeu înainte de toate și mai ales să iubesc și să iert. În județul Alba, preșe­dintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, a avut o idee extraordinară de a crea, în primul rând, expoziții etnografice în toate comunele și prin asta a salvat mult din patrimoniul material. Apoi a creat un concurs, «Cultură pentru cultură», cu mai multe secțiuni, precum gastronomie cu rețete tradiționale, obiceiuri, dansuri, meșteșuguri. Noi am câștigat de fiecare dată. Am fost reticenți într-o primă fază, am zis că nu, nu stăm noi în loc de astea, că avem de făcut drumuri, și până la urmă, datorită unui consilier de-al meu care este și profesor de muzică, am zis: Hai să ne ambiționăm să mergem și noi la concurs. Şi am spus: dar cu cine le facem… tinerii noștri care sunt toată ziua pe Facebook vin ei să danseze? Şi, spre uimirea mea, la prima strigare au fost vreo 100 de oameni și vreau să vă spun că am câștigat ani la rând locul I, spre uimirea altor colegi. Erau alții cu expe­riență, dar când am apărut noi, Ciugudul novice, le-am spulberat toate premiile.”

Anul acesta, titlul de interpret popular al județului Alba a fost câştigat de tânăra Bianca Șușman și grupul vocal care păstrează cântece tradiționale vechi, „Doina Mureșului” din Ciugud. În cadrul unor ateliere, copiii învaţă să coasă pe etamină, să țeasă, să picteze icoane pe sticlă. Comunitatea rurală se dezvoltă folosind soluții ino­vatoare, dar cu respect pentru păstrarea tradiţiilor şi identităţii satului.

„Prin fonduri europene, toate căminele culturale au fost modernizate, am făcut costume populare la dansatori, avem scena noastră pentru festivaluri în aer liber, corturi, mese. La noi, în fiecare primăvară este prima ediție a concursului judeţean «Cultură pentru Cultură», noi suntem gazda”, a spus primarul. 

O nouă biserică la Teleac

În comunitate există o colaborare între administrația locală și Biserică, iar în urmă cu un an a fost sfinţită cea mai nouă biserică, care a fost construită de către Primăria Ciugud în satul Teleac, sat care nu avea locaş de cult.

„Sunt șapte biserici ortodoxe în comună, în cele şase sate: Ciugud, Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa şi Teleac. În Ciugud avem două. Înainte, podul peste Mureș, legătura cu restul județului, era la Drâmbar. După ce prin 1974 s-a construit podul rutier și s-a schimbat ruta, Teleacul a început să se dezvolte foarte mult și chiar e mai puternic decât Drâmbarul. De-a lungul istoriei, cei din Teleac veneau la biserică la Drâmbar. Cred că în al treilea mandat al meu, cu consilierii de acolo, s-a născut ideea să facem biserica acolo. Era Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuț la noi, i-am prezentat ideea. Am avut de-a lungul a doi ani tot felul de încercări cu terenul pentru că nu aveam spațiu disponibil, fiind un sat destul de înghesuit. Şi așa, pe ultima sută de metri, un cetățean și-a donat grădina lui, dar nu încăpea biserica, trebuia să mutăm și un deal ca să facem biserica. În toamna anului 2011, s-a pus piatra de temelie și în doi ani și șapte luni am terminat biserica. A fost un efort deosebit, dar am trăit experienţa că există putere cerească, pentru că de câte ori ne împotmoleam, ne trezeam cu un ajutor extra­ordinar”, a spus primarul Gheorghe Damian.

Locuri de muncă

Ciugudul se bucură de avantajele unei zone de dezvoltare economică, aici fiind atraşi numeroşi agenţi economici.

„Am învățat din Germania că dacă ai un motor financiar propriu, poți să-ți stabilești o strategie sănătoasă. În 2005, când am avut majoritatea în Consiliul local, am luat decizia ca din 100 de hectare de pășune, pentru că oricum nu mai erau vaci, pe 30 de hectare să facem PUZ (plan urbanistic zonal - n.r.), să aducem utilități, pentru a fi atractivi pentru firme. La ora actuală sunt vreo 30 de societăţi, care au 700 de locuri de muncă, și ele ne aduc 75% din veniturile noastre, adică peste un milion de euro. Angajații sunt din comună, nu există șo­meri. În Ciugud sunt 0% asistați social. Zona este în plină dezvoltare”, spune edilul ardelean.

Pentru că este o localitate „smart”, primăria are şi pagină de Facebook, unde sunt prezentate ultimele noutăţi şi lucrări din comună, unde comunitatea poate comunica mai uşor, iar cei aflaţi departe pot admira localitatea în care ar dori să se mute.

Printre ultimele postări sunt fotografii cu lucrările la parcarea inteligentă, cu panouri solare și stații de încărcare pentru ma­șinile electrice. Reacţiile vizitatorilor paginii de Facebook sunt pe măsură: „Vreau să vin să locuiesc acolo, cum fac? Sunt căsuțe de vânzare?”; „Parcă e de pe altă planetă!”, „Pare ireal… mi se pare incredibil că se întâmplă la noi”; „Omul sfinţeşte locul! Respect şi deosebită stimă pentru domnul primar şi toată echipa cu care a colaborat (şi a colaborat cu pricepere şi folos) pentru că a dovedit că se poate”; „Eu povestesc mereu celor din jur despre o comună, numită Ciugud, despre un primar invitat de elitele lumii academice la deschiderea anului universitar, despre minuni care se întâmplă la noi în România! Sper să ajung să vizitez odată acest loc pe care îl ştiu din fotografii”; „De mult ne bate gândul să ne mutăm în Ciugud. Aveţi nevoie de profesori de pian?”; „Îmi doresc să vizitez şi eu această localitate-model din România și să mă bucur că şi la noi se poate dacă există oameni de omenie”; „Bravo, bravo şi bravo! Fără cuvinte!!! Felicitări pentru efortul vostru. La bătrânețe, când mă întorc în ţară, aici îmi cumpăr teren sau casă”; „Cea mai frumoasă localitate din România!”

Vizualizări: 5

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

198 state 

(ultimul: Guyana)

Numar de steaguri: 262

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Tari lipsa: 44

1 stat are peste 600,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 90.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

3 state au peste 10.000 clickuri (ItaliaFranta,  

Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

23 state au un click

Rating for altmarius.ning.com 

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. BUCURESTIUL MEU DRAG

http://www.orasul.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29 ORIZONTURI CULTURALE

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

33. KORUNK

http://ideakonyvter.ro/53-korunk

Insignă

Se încarcă...

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Erfolgsgeschichte Taunusbahn

Creat de altmariusclassic Sep 13, 2013 at 11:02am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Sep 13, 2013.

© 2019   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor